ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 17.02.2019
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: 40-50 ani
DIN: Târgoviște
ÎNSCRIS: 02.05.10
STATUS: TITAN
DATE SEJUR
APR-2018
DURATA: 2 zile
cuplu fara copii
"ECHIPA" A INCLUS:
2 AD. + - COPII

GRAD SATISFACȚIE
SERVICII:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CAZARE [camere etc]:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
BUCĂTĂRIE ŞI MASĂ:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CADRUL NATURAL:
90.00%
Mulțumit, mici obiecții
DISTRACŢ. / RELAXARE:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTA MEDIE REZULTATĂ
95.00%
OBS: Spre deosebire de GRADUL de SATISFACŢIE (care se selectează de autor si se exprimă in procente, 0 - 100 %), MEDIA se calculeaza AUTOMAT, ca notă de la 1 (foarte slab) la 10 (excelent)

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut

Descoperă zona Paphos

Paphos, la a doua vizită, o incursiune mai amplă spre inima orașului

Ilustrație video-muzicală
TIPĂREȘTE URM de aici

În aşteptarea primei „ieşeli” în adevăratul sens al cuvântului de anul acesta, gândul mă duce la restanţele pe care le am de anul trecut, fiindcă mi-am propus, printre picături, să încerc să ajung cu articolele la zi și să termin ceea ce aș fi vrut să scriu încă de atunci, dar n-am reușit din varii motive, totuși, informațiile și trăirile, fiind destul de recente, s-ar putea să le fie utile celor interesați.

În aprilie 2018, venind în Paphos pentru a doua oară, știam că orașul ne va fi gazdă pentru acea minivacanță de trei zile. Prima vizită se consumase în 2016, cam pe fugă venind o zi din Larnaca, unde aveam baza, cu scopul principal de a vizita Parcul Arheologic cu celebrele sale mozaicuri romane și castelul medieval, adică ce era pe lângă port și faleză. - vezi impresii. În anul 2017, Pahos a avut onoarea de a fi capitală culturală europeană, ceea ce a făcut să-i sporească imaginea şi faima de oraş multimilenar.

În linii mari, atunci ne-a cam ieșit ce ne-am propus, ba chiar şi ceva în plus, dar acum aveam timp să explorăm mai bine orașul și să vedem mai mult, fiindcă acesta nu se rezumă doar la atât. Spuneam în celălalt articol despre Paphos că acesta este compus din două părți mari: Kato Paphos sau „orașul de jos” care cuprinde zona veche, de lângă mare, port, faleză, și Ktima sau „orașul de sus”, la o distanţă de vreo 3 km în interiorul insulei, pe un „picior” de colină, constând în principal în partea mai nouă orașului, cu clădiri administrative, muzee, școli, licee.

De data aceasta, aveam de gând să vizităm ce mai era reprezentativ în zona Kato Paphos, acolo unde aleseserăm și cazarea la Daphne Apartments (vezi impresii), dar să vedem și ce găseam prin Paphosul de sus sau Ktima, chiar dacă peisajul nu era unul eminamente turistic.

Aşadar, după ce ne-am cazat şi ne-am potolit foamea la una dintre tavernele de pe faleză unde am avut parte de un chelner român, dar şi de o masă copioasă, am purces la explorat Kato Paphos spre a ne familiariza cu locul pe viu, căci pe hartă o făcuserăm deja. Plimbându-ne mai întâi pe faleză, am dat mai întâi de plaja publică, free, amenajată de autorităţile municipale, dar şi de plaja Alykes, cu plată (2,5€/şezlong şi 2,5€/umbrelă), fiindcă vroiam să ne facem debutul scăldatului în mare, chiar dacă era doar luna aprilie. În zona aceea, ţărmul este destul de stâncos, neîncăpând vorba de vreo plajă de nisip, iar intrarea în mare se face fie pe scări, la ponton, fie printre stânci pe câte un mic culoar, aşa cum nimeriserăm noi o mică breşă cu nisip pe fund.

După ce am luat pulsul ţărmului şi al falezei şi ne-am orientat cât de cât la un locşor de plajă şi baie, ne-am îndreptat către ruinele primei catedrale episcopale a Paphosului, pe nume Agia Kyriaki Chrysopolitissa. Trebuie spus că în perioada medievală, Paphos nu era numai unul dintre cele mai importante porturi maritime din Cipru, dar şi un centru religios de seamă. Biserica a fost construită în jurul anului 1500 pe locul uneia mult mai vechi, din secolul al IV-lea distrusă de cutremure sau raiduri arabe. Este vorba de un sit arheologic în toată regula cu ruinele unor colonade cu capiteliu ionic sau corintic, ale unor locaşuri de cult, inclusiv ale palatului episcopal, fiind împrejmuit, amenajat cu pasarele pe care vizitatorii circulă deasupra vestigiilor şi a frumoselor mozaicuri ce acopereau pardoseala bisericilor şi a spaţiilor colaterale. Nu ştiu sigur dacă se plăteşte accesul pentru că nu am găsit unde, deşi am căutat cu privirea vreo casă de bilete, în schimb am găsit o poartă pe care am intrat şi am vizitat gratis.

Tot în acelaşi areal poate fi întâlnit şi stâlpul Sfântului Pavel, un pilon de care sfântul a fost legat şi biciuit cu 39 de lovituri, după cum spune legenda, de către guvernatorul orașului, pentru vina de a fi propovăduit învățăturile creștine. Sfântul Pavel şi Barbabas au vizitat Paphos în anul 45 d. Hr., cu scopul de a-i converti pe oamenii locului la creştinism. Misiunea a fost una reuşită, deoarece chiar guvernatorul roman a fost prima persoană din insulă ce îmbrăţişase credinţa creştină, iar Sfântul Pavel considerat a fi cel ce a creştinat Cipru. Astăzi, stâlpul Sfântului Pavel este un loc sacru în care în fiecare an mii de oameni vin în pelerinaj. În timpul vizitei noastre, în apropierea stâlpului ne-au atras atenţia câteva fete vopsite pe faţă cu argintiu, ce dansau ciudat, participând la o şedinţă foto.

La o aruncătură de băţ de sit, se pot întâlni Băile Turceşti sau Hamamul, o clădire din piatră, cu acoperişuri boltite, tot din piatră, la care chiar am găsit închis. Datând din perioada de influenţă otomană, băile îşi au originile, totuşi încă din vremurile romane şi bizantine, turcii îngrijindu-se să le reconstruiască, păstrând totuşi alternanţa camerele de băi reci, potrivite şi calde ca temperatură. Băile otomane au rămas în folosință până în 1950. Am fotografiat pe exterior, am găsit un panou cu informaţii din care am aflat că ar avea trei camere şi au fost restaurate complet în 2015.

Tot plimbându-ne pe străzile din Kato Paphos, am dat şi de biserica Panagia Theoskepasti ce este situată în inima orașului de jos și datează din timpurile bizantine, fiind construită în secolul al X-lea. Biserica actuală, care a fost dedicată Fecioarei, a fost construită pe rămășițele vechii biserici în 1923. Din aceleaşi vremuri de influenţă bizantină datează şi vecina sa, mica biserică Agios Antonios, frumoasă ca o bijuterie, a cărei curte era plină de flori de toate culorile.

Fiindcă pentru cea de-a treia zi a minivacanţei cumpăraserăm excursia jeep-safari în peninsula Akamas - vezi impresii, ne-am propus ca a doua zi să abordăm Ktima-oraşul de sus şi situl arheologic Tombs of Kings sau Mormintele Regilor. Apoi, planul era să conchidem apoteotic cu o şedinţă de băi de soare şi de mare, căci vremea era superbă, numai bună de stat la plajă, mai puţin pentru baie, dar curajoşi cum ne place să credem că suntem, n-am rezistat ispitei şi am încercat şi apa mării.

După micul-dejun, am pornit-o voiniceşte la drum şi prima dată ne-au ieşit în cale catacombele şi biserica Agia Solomoni semnalizate cu panou şi vizibile datorită marelui copac de fistic plin cu batiste pe care sunt trecute dorinţe, mai cunoscut fiind ca pomul cu batiste. Catacombele datează din perioada precreştină când religia era practicată uneori în secret, credincioşii fiind nevoiţi să se ascundă. Agia Solomoni, a fost, se pare o femeie creştină originară din Iudeea care s-a refugiat împreună cu cei şapte copii ai săi în Cipru pentru a scăpa de brutalitatea unui rege sirian păgân. Asta se întâmpla în anul 166 Î. C. Însă au fost găsiţi cu toţii în aceste catacombe în care se ascundeau şi ucişi brutal. De atunci, catacombele au fost considerate sacre iar Solomoni printre primii martiri creștini timpurii, numele ei fiind dat acestor catacombe. O altă legendă spune că Solomoni s-a refugiat în peșteră pentru a scăpa de persecuția romanilor care au zidit intrarea, condamnând-o la o moarte lentă și crudă. Cu toate acestea, când peștera a fost deschisă după 200 de ani, sfânta ar fi ieșit în viață.

Catacombele se vizitează coborând mai multe serii de trepte, sunt cinci încăperi în care s-au amenajat altare, iar una dintre camere adăposteşte un izvor despre a cărei apă se spune că ar vindeca boli oculare. Pe pereţii uneia dintre incinte sunt scrijelite numele cruciaţilor din secolul al XIII-lea. În secolul al IX-lea, deasupra catacombelor a fost construită o biserică creștină. Se vizitează gratis, programul nu este limitat în niciun fel.

După ce am văzut ce era de văzut, am ţinut-o drept înainte, dar un alt indicator ivit care ne arăta calea către teatru ne-a atras atenţia iremediabil. Deodată, ne-am aminitit că în urmă cu doi ani în timp ce vizitam Parcul Arheologic încercând să facem un tur complet al obiectivelor din pliantul primit, când l-am întrebat pe unul dintre lucrători de teatrul elenistic fiindcă nu-l găseam, acesta mi-a răspuns sec: „closed”. Acum aveam posibilitatea şi nu voiam s-o ratăm nicidecum. Aşa că ne abatem din drumul principal, o luăm la dreapta doar vreo sută de metri şi ne dăm seama că am ajuns cumva în zona mărginaşă a Parcului Arheologic.

Teatrul elenistic, tăiat în roca versantului, se află în stare avanasată de degradare, de aceea nu se vizitează, am găsit poarta încuiată cu un lacăt mare, dar prin gardul cu zăbrele am făcut câteva poze de jos. Apoi, am luat-o pe lângă teatru, pe un drumeag pietruit şi nu prea, în ideea să-l prindem în poză şi de sus. Dar, am avut surpriza să realizăm că am urcat undeva (dealul Fabrica) de unde aveam o bună vedere spre Parcul Arheologic în care am intrat un pic, nestingheriţi, spre far, spre mall-ul din vecinătate, spre teatru, până la mare. Am fotografiat şi am plecat căci mai aveam destule în program.

La un moment dat, pe b-dul Apostolou Pavlou ne apar pe dreapta, alte cavităţi, mergem puţin să vedem ce e cu ele, şi aflăm că e vorba de grota sfântului Lambrianos miraculosul, o deschidere cu înălţime mare unde sfântul a trăit după ce a venit să trăiască ca ascet în Cipru. Lambrianos este singurul sfânt din Cipru care nu este sărbătorit, deși biserica îl recunoaște oficial ca pe un sfânt. După câteva fotografii făcute pe fugă, ne continuăm calea spre Mormintele Regilor.

După vreo doi km parcurşi deja sub soarele arzător, mergând paralel cu ţărmul, apare indicatorul ce ne arată că intrarea în sit este în stânga, spre mare. Ajungem, plătim cei 2,5 €/persoană biletul şi observăm programul de vizitare destul de generos: vara (aprilie-noiembrie) de la 08,30 până la 19,30, iarna de la 08,30, până la 17,00.

Mormintele Regilor constituie un sit arheologic destul de mare ce se întinde pe câteva hectare bune, fiind parte din Patrimoniul Mondial UNESCO încă din 1980, ca de altfel întreg Kato Paphos şi Parcul Arheologic. Judecând după nume, am putea crede că acolo ar fi fost înmormântaţi regii Ciprului, dar nu e deloc aşa, în grotele săpate în calcarul stâncilor vecine cu marea a fost amenajată necropola oamenilor cu stare sau de rang înalt din Paphosul antic, încă din perioada ptolemeică, continuând cu cea elenistică. Fiecare mormânt era mai opulent decât celălalt, aşa încât era o reală competiţie în a-şi construi morminte din ce în ce mai luxoase, rezultând un cimitir cu adevărat deosebit. Datează din secolul al IV-lea Î. C., dar a continuat să folosească drept loc de îngropăciune fastuoasă până în secolul al III-ea D. C. Arhitectura o imita fidel pe cea a mormintelor din antica Alexandria, credinţa vechilor egipteni fiind că după moarte, persoana trebuie să aibă o casă asemănătoare cu cea avută pe timpul vieţii.

Astfel, pe un dromos, adică pe o înşiruire de trepte se coboară într-un soi de curte interioară denumită atrium, cu formă aproximativ dreptunghiulară, din care se poate trece spre camerele mortuare situate pe laturile celelalte ale sale, împodobite cu coloane monumentale, în majoritate, dorice. Camerele mortuare conţineau loculi, adică morminte individuale, sculptate în stâncă, iar intrarea în aceste camere este adesea uimitoare, deşi, sincer nu credeam că mă voi lăsa impresionată în vreun fel. În unele atriumuri au fost săpate chiar și fântâni, iar uneori pereții interiori au fost zugrăviţi cu fresce.

În areal se disting opt asemenea morminte ce au fost excavate major abia în intervalul 1970-1980, deşi de existenţa lor se ştia dintotdeauna, fiind totuşi redescoperite de arheologi în anii 1915-1916. Cel mai bogat ornamentat este cel numerotat cu cifra 3, considerat a fi cel mai impresionant, cu un portic de-a dreptul uluitor. În decursul timpului, mormintele au fost jefuite şi prădate de hoţi, fiindcă după cum se ştie, acestea deţineau bogăţii ce însoţeau persoanele şi dincolo de moarte.

Am luat şi noi la cercetat îndeaproape mormintele, unul câte unul, având deasupra un soare iute ce ne bătea în cap. N-a fost prea confortabil să coborâm şi să urcăm în fiecare dintre acestea, mai ales că mi se dezlipise şi una dintre sandale şi mă gândeam că risc să rămân desculţă pe-acolo. Dar, nu ne-am lăsat până nu le-am „dovedit” pe toate, concluzionând că, într-adevăr, cel cu numărul 3 este cel mai reprezentativ.

După vreo două ore de hălăduit printre morminte antice, înfruntând căldura şi oareşce aglomeraţie, încheiem urcând uşor per pedes căte Ktima, Paphosul de sus, numit aşa fiindcă, într-adevăr, oraşul se desfăşoară în trepte.

În Ktima se află centrul administrativ al orașului, o zonă mai calmă, deşi plină de cafenele, taverne şi restaurante unde frecventează mai mult localnicii şi mai puţin turiştii. Partea care beneficiază de o atmosferă mai animată este vechiul cartier turcesc sau Mouttalos. Această zonă plină de străduţe înguste a fost transformată într-o piață acoperită prin amenajarea cu sticlă și acoperișuri din lemn a spaţiilor comerciale deschise. De pe aceste străzi labirintice se pot cumpăra suvenire şi tot felul de nimicuri.

De-a lungul laturii sudice a cartierului turcesc, pe strada Afroditis, o serie de cafenele și restaurante oferă priveliști frumoase spre sud şi spre port. Dar, noi vroiam să ajungem în inima oraşului de sus, acolo unde sunt clădirile administrative şi muzeele şi pentru asta ne-am lăsat cumva în dreapta, pe strada Makariou. În zona centrală se găsesc trei muzee semnificative: de Arheologie, Bizantin şi Folcloric, precum şi Grădina Publică unde am fotografiat cel mai frumos copac cu o tulpină îmbrăcată, la propriu. Lângă acesta încă mai rămăsese un panou din 2017 care conţinea un îndemn pentru a vizita Moutallos, vechiul cartier turcesc cipriot.

În apropiere, se află Primăria şi Biblioteca din Paphos, instituţii care-şi au sediul în impozante clădiri în stil grecesc clasic. Am mai văzut şi edificiile a câtorva licee şi şcoli, galeriile municipale de artă, la fel, în stil grecesc clasic, care impresionează prin eleganţă.

Ne-am plimbat în recunoaştere cu harta în mână aproapre o oră, pe stradă neîntâlnind decât câteva persoane dat fiind că era duminica după orele 15,00. Apoi, fiindcă eram obosiţi şi pleoştiţi de căldură, dornici de o masă bună şi o baie în mare, am hotărât să nu ne mai întoarcem pe jos, ci să luăm un autobuz până în Kato Paphos, văzând că circulă des chiar şi duminica. Preţul unui bilet a fost de 1,5 €/persoană. Şi fiindcă a venit vorba de autobuz, amintesc că Paphosul poate fi trecut în revistă şi cu ajutorul autobuzelor turistice tip hop-on hop-off care au în traseu cele mai importante puncte ale oraşului.

Cam aşa s-a desfăşurat explorarea oraşului Paphos în cele două zile cât am stat prin el şi altă dată dacă drumurile ne vor mai purta prin zonă, cu siguranţă vom aborda împrejurimile şi munţii Troodos, care iar ne-au rămas străini, dar sunt şi un bun motiv de a reveni în insula Afroditei.

La final, recomand vizitarea Paphosului, mai ales că de anul trecut există curse directe ale companiei Ryanair - despre care am scris aici - şi care facilitează accesul către un oraş primitor şi ofertant în care ai ce să faci şi ce să vezi, indiferent de vârstă.

 

Vă rog, ataşaţi următorul videoclip: youtube

Citește și CONTINUAREA aici

---
Trimis de irinad in 17.02.19 07:49:17
Validat / Publicat: 17.02.19 09:52:19
VIZUALIZĂRI: 4852INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în CIPRU.
SESIZEAZĂ
greșeală / conținut, limbaj
Adn. FAVORIT
8 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (irinad); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P18 Bougainvillea de Paphos
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.

Puteți VOTA acest articol:

PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 42500 PMA (din 45 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

8 ecouri scrise, până acum

webmasterX [17.02.19 09:51:39] »

Ilustrația muzicală sau video-muzicală indicată a fost atașată articolului (vezi sus, imediat sub titlu).

irinad [17.02.19 10:53:54] »

@webmasterX: Mulţumesc!

maryka [17.02.19 12:40:49] »

Frumoase impresii, mi-a plăcut plimbarea prin Paphos.

Super copacul din P 05, îmbrăcat în flori tricotate, cred...

Interesantă și chestia cu batistele cu dorințe...

Foarte multe obiective, de vizitat acolo, nu te plictisești nicicum. Iar nouă, celor care ne plac „pietroaiele” și alte „chestii ” de genul ăsta, e un loc binecuvântat!

O duminică frumoasă!

irinad [17.02.19 16:49:28] »

@maryka: Paphos este un orăşel în care ai ce să vezi şi ce să faci. Nici împrejurimile sale nu sunt mai prejos, aşa că cine alege să meargă în Paphos nu se va plictisi. Nu e nici scump, iar vremea ţine, de regulă, cu turiştii.

Intenţionasem să scriu acest articol mai demult, poate după ce ne-am întors ar fi fost cel mai bine, dar m-am luat cu alte subiecte legate de Paphos şi abia acum am reuşit să "construiesc" ceva. Asta în contextul în care un prieten bun m-a întrebat cu ceva timp în urmă de Paphos şi mi-am amintit pas cu pas ce am făcut pe acolo.

Mulţumesc frumos de vizită, ecou, aprecieri!

La fel, şi ţie, o după-amiază şi o seară minunate!

krisstinna [17.02.19 19:11:33] »

@irinad: Citeam și zâmbeam, eu iubesc Cipru foarte mult, îmi e tare dor de aroma lui.

De ce zâmbeam? Păi mă întreba aseară o prietena despre Paphos, ce îi recomand in Cipru și i-am spus clar sa nu cumva sa facă aceasta greșeala, Paphos trebuie exclus din minte, plictiseala va fi maxima pentru cei care nu iubesc pietrele și vor plaja bună și bălăceală.

Eu nu înțeleg cum pot cumpara unii bilet de avion fără sa știe ce e la destinațieCică: “e super ieftin”, eu asta nu pot înțelege neam.

Zice tipa: mergem la plaja in Ayia Napa, închiriem mașină

I-am recomandat cazare in Limassol, i se potrivește, chiar e o destinație bună pentru cei care vor să se prăjească la soare și să se scalde in mare, pentru cei care nu iubesc “cataroaiele vechi”.

M-am plimbat și eu cu tine, mi-a făcut mare plăcere. Îmi amintesc cu drag de frumoasa faleza, am mâncat niște moluste grozave la o cârciumioara de acolo, aveam in față submarinul negru Bine, prețul a fost pe măsură, de fițe, ca și restaurantul cu priveliștea lui marină.

Felicitări

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150] [-1][0 voturi]
irinad [17.02.19 19:44:51] »

@krisstinna: Da, am început să râd şi eu instantaneu la ideea să mergi în Paphos şi să faci plajă şi baie în mare la Ayia Napa.

Cred că şi Coral Bay care e la numai 6 km nord de Paphos ar fi fost o soluţie bună pentru bălăceală dacă tot îşi doreşte neapărat să meargă numai la plajă. În plus, a devenit o ministaţiune destul de căutată.

În ultima vreme, am tot auzit şi în cercul meu de cunoştinţe şi nu numai că se vânează biletele ieftine de avion în anumite destinaţii (ceea ce mi se pare chiar lăudabil până la un punct), însă cei pe care-i ştiu eu n-ar pleca într-un anume loc fără o documentare prealabilă.

Pe de altă parte, Paphosul nu mi se pare deloc plictisitor, are ce să ofere şi celor ce nu iubesc bolovanii antici, are o viaţă de noapte trepidantă, taverne şi restaurante atât pe faleză, cât şi la a doua sau a treia stradă (mult mai bune decât cele de pe faleză), are chiar şi Grădină Zoologică .

Mulţumesc pentru ecou, mă bucur că ţi-am adus aminte de Paphos şi de faleza sa minunată!

Aurici [18.02.19 13:09:37] »

@irinad: Am zis că mai ajung și eu în Cipru dar, iată, că n-a mai fost să fie până acum. Însă citesc cu plăcere articolele care apar. Noi am stat 6 zile în Paphos și mi-ar mai fi trebuit 2-3 ca să ajung să și lenevesc. Am fost doar o dată la plaja publică, cu nisip, care era la 1-1,5 km de locul în care ne-am cazat noi (dar și voi). Plimbarea până acolo, pe malul mării, ne-a plăcut foarte mult iar la Coral Bay, unde am prins un asfințit demențial aș fi vrut să mai ajungem măcar o dată în sejurul nostru.

Mie însă mi-a plăcut foarte mult ca în fiecare dimineață, între 6,30 și 8,30, să mă așez într-un golfuleț cu pietricele din apropiere și să mă bălăcesc până se trezea restul lumii. La leneveala aia de dimineață, dintr-un loc de patrimoniu UNESCO, am visat de multe ori. Sper să mai ajung și eu, mi-ar plăcea să mai fac și o incursiune în Munții Trodos.

irinad [18.02.19 20:16:26] »

@Aurici: Mulţumesc de vizită, te aşteptam fiindcă ştiam că ţi-a plăcut în Paphos şi văzuseşi în vacanţa ta toate cele despre care am scris în articolul meu. La plaja aceea de care zici tu nu am ajuns, dar ne-am descurcat foarte bine în zona Alykes, strecurându-ne uşor în mare într-o zonă în care găsiserăm nisip pe fund. Bălăceala a fost aşa de "botez" căci apa strângea binişor, deşi afară era soare care ne-a produs oareşce arsuri. În aprilie, apa încă nu se încălzise suficient.

Într-adevăr, Paphosul are cu ce se mândri, întreg "oraşul de jos" şi Mormintele Regilor sunt înscrise în patrimoniul UNESCO, iar de plictiseală nici nu poate fi vorba. Mă gândesc că nu degeaba a fost ales drept capitală culturală europeană în 2017.

Sincer, nu exclud nicidecum o altă vizită în Paphos fiindcă în munţii Troodos şi în Kouklia tot nu am ajuns. Şi-apoi, acum există zbor direct care facilitează mult toate acestea.

Seară minunată şi scuze pentru întârziere!

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul articolului (review-ului) de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine linkul ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
3 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
Aurici, irinad, maryka
Alte impresii din această RUBRICĂ:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

[C] Copyright 2008-2021 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
AmFostAcolo recomandă găzduirea la ROHOST.COM
pagină generată în 0.0771520137787 sec
ecranul dvs: 1 x 1