Excursii Bali – 1 – Plaje si temple din sudul insulei

TIPĂREȘTE

Am ales ca si cazare Nusa Dua tocmai fiindca ne doream sa facem o excursie in sudul insulei, unde citisem ca se gasesc cele mai spectaculoase plaje din Bali. Asadar am planuit o excursie de 1 zi in care sa vedem cat mai multe plaje, cele 2 mari temple: Uluwatu si Tanah Lot si apusul de soare in Jimbaran.

Cum imi place sa ma organizez din timp, am tot citit si cautat inca din tara, pachete de excursii care sa cuprinda ceea ce ne doream. Bineinteles ca m-am documentat si despre soferi, am intocmit o lista cu mai multi si le-am trimis emailuri solicitand oferte.

Pentru pima excursie din Bali, ne-am oprit la soferul cu cele mai multe review-uri gasit intr-o lista de pe TripAdvisor (cred ca se numea Bali Safest Driver, si probabil ca am fost influentata si de nume companiei in alegerea facuta, dar si de pretul mic oferit pentru excursie). Mi-a placut ca am comunicat usor cu ei si ne-au lasat sa ne “croim” excursia pe placul nostru, fara sa ne impuna opriri “extra” ca in pachetele de excursii gata facute.

Asadar, cu toate detaliile discutate pe email, am coborat dimineata devreme (la 8:30) la parterul hotelului unde era punctul de intalnire cu soferul. Cum eram foarte entuziasmati de prima noastra excursie in descoperirea Bali-ului, nici nu am observant ca soferul ne astepta deja. De fapt era o soferita, simpatica si comunicativa, sora celui cu care am discutat pe email (si care era probabil seful companiei).

Am pornit cu un minivan cu aer conditionat la drum, cu gandul la plajele ascunse printre stanci. Prima oprire de pe lista, plaja Green Bowl a picat din start datorita fluxului prezent dimineata si accesului dificil (vreo 300 de scari). Am sarit si peste plaja Nyang Nyang din cauza accesului dificil si pentru ca soferita ne-a spus ca este asemanatoare cu celelalte ce le aveam pe lista (asa sa fi fost oare?) si am pornit spre prima oprire a excursiei: Uluwatu Temple.

Desi era destul de devreme, drumul a fost destul de aglomerat si am facut mai mult decat ne asteptam (sau mai mult decat zice google maps). Am profitat de timpul avut pe masina povestind diverse cu soferita/ ghidul nostru, despre Bali dar si despre Romania.

Uluwatu Temple: iata ca am ajuns la prima oprire.

Am coborat din masina putin tematori cu gandul la ceea ce citisem despre maimutele furacioase. Si soferita ne-a avertizat cu privire la acest aspect, asa ca am lasat tot ce era inutil in masina. Soferita ne-a condus la intrare unde am achitat o taxa de 40.000 IDR si am primit un sarong mov, pe care ne-a ajutat sa-l punem. Spre surprindera noastra a intrat si ea cu noi in templu, fiind un adevarat ghid si povestindu-ne despre locul in care ne aflam. Trebuie sa recunosc ca informatiile aflate au fost foarte interesante si fara ea, primbarea noastra prin templu ar fi fost tare anosta.

Cum era destul de dimineata, la fata locului erau foarte putini turisti, asa ca am simtit ca avem locul mai mult pentru noi. Ne-am plimbat in voie si am facut poze. Iar in privinta renumitelor maimute nu am vazut nici urma de ele, nici macar una!

Padang Padang: in sfarsit la plaja.

Dupa vizita la templu ne-am indreptat spre plaja Padang Padang. Soferita noastra a oprit in parcarea alaturata, ne-a zis ca ne asteapta la masina si ne-a aratat drumul spre intrare, precizandu-ne ca exista si o taxa de platit.

Dupa ce am achitat taxa de 10.000IDR ne-am indreptat spre scarile de acces, scari sapate in stanca. Trebuie sa recunosc ca desi n-au fost multe la numar, scarile au fost destul de spectaculoase, inguste de abia trecea o persoana si inconjurate de stancile masive. Cand am ajuns jos, ne-a intampinat o plaja micuta cu nisip alb si apa turcoaz. Era inca devreme asa ca plaja nu era aglomerata, perfecta pentru relaxare. Valurile erau maricele, dar putea sa inoti linistit. Am stat cam o ora aici, iar apoi, cu greu, am urcat inapoi spre parcare unde soferita ne astepta motaind in masina.

Dreamland Beach: o plaja de vis.

Urmatoarea oprire a fost tot la o plaja, Dreanland beach, recomandata si de soferita noastra. Drumul pana aici a fost destul de lung, iar accesul este destul de sinuos. Din parcarea unde te lasa masina mai ai de mers cu un fel de masinuta deschisa, iar de unde te lasa masinuta mai traversezi o portiune cu tot felul de magazinase. Cand ajungi in sfarsit la plaja, in fata ochilor iti apare o imensitate de nisip alb si o apa turcoz cu valuri spumegande.

La primul contact cu apa, mergand pe marginea plajei, mi-am si pierdut spalul dintr-un picior. Acesta a fost luat de valuri in ciuda faptului ca am stat nemiscata si m-am fortat din rasputeri sa ma ancorez cat mai bine in nisip. Noroc cu niste baieti simpatici care se gaseau fix pe traiectoria valului care imi inghitea slapul, ca au reusit sa-l salveze si sa ma salveze si pe mine de a nu merge desculta in resul excursiei.

Deci atentie mare daca ajungeti aici, fiindca valurile sunt foarte mari! N-am intalnit niciodata o plaja cu asemenea valuri, sulbera tot se afla pe mal. Deci de inotat nici nu se punea problema, distractia principala era sa te lasi purtat de valuri intr-o parte sau in alta.

Ne-a placut mult plaja asta cu cel mai alb si fin nisip vazut si cele mai mari valuri.

Dupa cateva momente ralaxante si distractive petrecute aici, am parcurs acelasi drum de intoarcere unde ne astepta masina noastra.

Fiind deja ora pranzului, soferita ne-a intrebat daca nu dorim sa mancam si ne-a recomandat ceva restaurant cu coaste de porc, zona fiind aparent renumita pentru acest preparat. Am acceptat propunera ei si ne-a dus la un restaurant destul de izolat la marginea drumului. A intrat cu noi inauntru, i-a zis ceva ospataritei si apoi a plecat spunand ca ne asteapta la masina, desi am insistat sa stea cu noi. Am fost asezati la o masa si am primit un meniu destul de succinct cu doar cateva feluri de mancare. Pana ne-a venit mancarea am apucat sa ne dam seama de locul in care ne aflam: un restaurant imens in care intrau doar turisti adusi de ghizi. Preturile destul de maricele ne-au dat de banuit ca probabil este un restaurant-capcana pentru turisti. Cum mancarea a venit destul de repede, portiile au fost mari si coastele de porc gustoase, nu am mai zis nimic incercand doar sa ne bucuram de restul excursiei.

Canggu Beach: plaja cu nisip negru.

De la masa am plecat spre o alta plaja, Canggu. Eram foarte entuziasmati s-o vedem, fiind prima data in vata cand ajungeam pe o plaja cu nisip negru.

Intradevar n-am fost dezamagiti. Canggu este o plaja imensa, aflata langa o statiune destul de populara, mai ales printre backpackersi datorita preturilor destul de mici din zona.

Plaja ne-a placut: lunga de nu-i vedeai capetele si cu valuri able spumegande care contrastau frumos cu nisipul fin negru. Ca si restul plajelor vazute si aceasta parea apreciata de pasionatii de surf.

Din pacate nu am putut sa stam foarte mult aici, fiindca trecuse deja ora pranzului si era foarte cald. Oricum se facuse destul de tarziu si mai aveam pe lista si altele de vazut.

Tanah Lot: templul de pe stanca.

Si iata ce ne-am indreptat spre ultima oprire, templul Tanah Lot. Citisem ca e bine de ajuns aici seara, la apus. Noi am ajuns un pic inaintea apusului, dar tot am reusit sa ne bucuram de peisaj. Intrarea se face printr-o parcare mare cu multe magazine cu suveniruri, iar biletul consta 60000IDR.

Si aici soferita a intrat cu noi si a facut pe ghidul, spunandu-ne lucruri interesante despre acest templu. Spre deosebire de primul templu vazut de dimineata aici era foarte multa lume si foarte mare aglomeratie si agitatie. Asa ca dupa scurta vizitare a templului nu am mai mers sa vedem si stanca unde vegheaza presupusul sarpe ce pazeste templul si de unde puteam lua apa sfiintita. Am preferat sa ne intoarcem la masina si sa incercam sa prindem apusul de soare in Jimbaran.

Desi parea ca avem timp suficient pana la apus, drumul a durat extrem de mult. Seara traficul este ingrozitor in Bali, mai ales prin orasele mari, iar noi am trecut fix prin Kuta. Vedeam deja soarele cum se pregateste de apus, iar noi tot nu ajungeam. Inainte de intrarea in Jimbaran soferita ne-a intrebat la ce restaurant vrem sa stam, atentionandu-ne ca nu toate sunt bune. Desi aveam pe undeva o lista cu mai multe restaurante ok (salvata tot de pe Trip Advisor), am aceptat propunerea ei, restaurantul recomandat de ea fiind fix in capatul plajei din directia in care veneam, deci mai aproape.

Am ajuns astfel la Menega Café. Am invitat-o si pe soferita cu noi inauntru si de data asta a accepatat. Am intrat inauntru si ne-am asezat la o masa cu piciorele in nisip savurand privelistea frumoasa. Ni s-a adus meniul si am comandat cateva bauturi nefiind foarte hotarati daca sa mancam sau nu ceva. Preturile afisate erau la kg si eram putin tamatori in a comanda. Totusi intr-un final am zis sa profitam de prezenta unui balinez cu noi si sa comandam niste calamari, asa de gustare…. cat pot sa coste? Am mers cu soferita inauntru unde se facea comanda si ea a vorbit cu domul de acolo. Ne-a cantarit niste calamari, care mi s-au parut cam multi, dar domnul a insistat ca se strang la gatit. Am lasat-o asa si ne-am intors la masa stiind aproximativ cat ar trebui sa coste.

Comanda a venit destul de incet, dupa ce soferita i-a mai spus ceva ospatarului. Am savurat apusul de soare, calamari, bauturile si muzicantii care treceau pe la fiecare masa. Apoi ne-am ridicat sa plecam, fiind destul de tarziu. Soferita ne-a lasat la casa sa platim si a zis ca merge sa aduca masina din parcare. Cand sa platim la casa, am avut parte de o surpriza neplacuta. Bonul arata mai mult decat ar fi trebuit. Sotul se pregatea sa plateasca, eu incercam sa realizez ce nu era bine, aglomeratie si agitatie in jur, presiunea timpului… asa ca am platit si am plecat spre masina. Asteptand masina care iesea din pacrare, cu bonul in mana am realizat ce nu era bine: pretul pe kg de pe bon era cu mult mai mare decat cel trecut in meniu (aproape dublu). Era deja prea tarziu, asa ca am urcat in masina si am inceput sa discutam in romana, eu destul de suparata de incident. Soferita ne-a intrebat daca era totul in ordine si i-am zis de problema cu bonul. Ne-a intrebat daca am discutat la casa, dar realizasem abia dupa ce se intamplase.

Trebuie sa recunosc ca am ramas cu un gust destul de amar dupa aceasta cina (care a costat vreo 200 lei!!!) si care parca a adus un final trist primei noastre zile de excursii in Bali. La finalul serii soferita ne-a lasta la hotel si desi depasisem cu 1 ora timpul de excursie si trebuia sa platim extra, nu ne-a mai taxat ora in plus. Acuma nu stiu ce sa zic: a fost ea de treaba si ne-a vazut suparati sau oricum si-a scos ora din taxarea suplimentara de la restaurant, avand in vedere ca se stia cu toti de acolo. Eu as tinde sa cred mai mult spre a doua varianta, mai ales ca acelasi sentiment l-am avut si la pranz.

Conluzia la finalul zilei: a fost o excursie frumoasa, pesajele sunt deosebite, cultura balineza cu totul aparte. Bali este o insula ce merita descoperita.

In privinta soferului cu care am fost: ne-a placut ca a intrat cu noi in temple si ne-a expicat diverse despre istoria si cultura ei.

Partea naspa a fost ca am fost tepuiti cu locurile in care am mancat. Daca la pranz am platit macar pretul din meniu (deci nu te simteai chiar tepuit pe fata) seara am fost suprataxati pe o portie de calamari. Probabil o parte din vina o avem si noi, mai ales seara cand nu trebuia sa platim pana nu ne lamuream cu bonul si mai ales fiindca am acceptat toate locurile de mancat propuse de soferita noastra. Si mai cred si ca soferii au restaurantele lor unde duc turisti pentru comisioane.

Sper ca cele scrise aici sa fie de ajutor celor care ajung in Bali sa fie atenti tot timpul la ceea ce au de platit. Noi sigur ne-am invatat lectia! Pacat ca in urma zilei am ramas cu sentimentul ca turistii in Bali sunt vazuti ca surse sigure de bani care trebuie exploatate in orice fel: taxa de intrare in temple, taxa de acces la plaja, suprataxare la restaurante.

Bali nu e chiar paradisul descris de atata lume!

---

VIZUALIZĂRI: 3722 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI