ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 27.12.2018
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: > 60 ani
DIN: București
ÎNSCRIS: 26.03.14
STATUS: AUGUSTUS
DATE SEJUR
JUN-2018
DURATA: 9 zile
cuplu fara copii
"ECHIPA" A INCLUS:
2 ADULȚI

GRAD SATISFACȚIE
SERVICII:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CAZARE [camere etc]:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
BUCĂTĂRIE ŞI MASĂ:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CADRUL NATURAL:
95.00%
Mulțumit, aproape încântat
DISTRACŢ. / RELAXARE:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTA MEDIE REZULTATĂ
97.50%
OBS: Spre deosebire de GRADUL de SATISFACŢIE (care se selectează de autor si se exprimă in procente, 0 - 100 %), MEDIA se calculeaza AUTOMAT, ca notă de la 1 (foarte slab) la 10 (excelent)

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut

[Alte] Mănăstiri, biserici în zona Atena

NB: Articol selectat ca fiind „de interes editorial crescut— (1) la momentul publicării, nu existau impresii recente în rubrica curentă; — (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ necesar unei astfel de selecții. Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.

O bijuterie bizantină: Mănăstirea Dafni

Ilustrație video-muzicală
TIPĂREȘTE URM de aici

La numai 11 km nord-vest de centrul capitalei Greciei se află o comoară poate mai puțin cunoscută, inclusă pe lista UNESCO a Patrimoniului Cultural Mondial încă din 1990. Este cel mai important monument de artă bizantină din zona Atenei, renumit pentru mozaicurile sale, considerate adevărate capodopere.

Mănăstirea Dafni - Moni Dafniou în limba greacă - are hramul Adormirii Maicii Domnului și este situată pe Bulevardul („Leof”) Athinon nr. 124. Se ajunge cu metroul, mergând pe linia 3 până la stația terminus Agia Marina (fostă Egaleo), de unde se ia autobuzul A16 sau 866 și se coboară la stația Moni Dafniou. Așa am procedat și noi, însă distanța de la stație până la mănăstire este de peste 500 m, iar pe parcurs se trece pe lângă Grădina Botanică Diomidis, unde nu am zărit intrând pe nimeni. De altfel, întreaga zonă mi s-a părut așa de pustie, încât aproape că mi s-a făcut frică. Vizitatorii vin aici fie cu autocarul, în excursii organizate (ne-am intersectat cu un astfel de grup în curtea mănăstirii), fie cu mașina proprie sau închiriată, probabil mai rar cu mijloacele de transport în comun.

Foarte important: mănăstirea nu este deschisă decât marțea și vinerea, între orele 8-15. Intrarea este liberă.

A fost ridicată pe Calea Sacră ce ducea de la Atena spre Eleusis, un important centru antic de cult în jurul căruia s-au dezvoltat așa-numitele „mistere eleusine”, ritualuri închinate zeiței Demetra, căreia Hades, zeul Infernului, îi răpise fiica, pe Persefona, pentru a o lua de soață.

Numele Dafni/Daphni derivă de la pădurea de dafini - „dáfnes” - din apropiere. Legenda spune că nimfa Daphne ar fi scăpat aici de avansurile zeului Apollo transformându-se într-un tufiș de lauri. Un alt mit asociază însă numele cu cel al reginei Daphne, salvată de la un naufragiu lângă portul Eleusina și care ar fi poruncit apoi ca, în semn de recunoștință, să fie construit un templu închinat lui Apollo.

Ceea ce se cunoaște cu certitudine este că mănăstirea a fost ridicată pe locul unui sanctuar antic dedicat lui Apollo Daphnaios, menționat în sec. II d. Hr. de geograful Pausanias, din care s-a păstrat o singură coloană ionică, la intrarea vestică, celelalte fiind „împrumutate” pe termen nelimitat de prietenul nostru, lordul Elgin...

În anul 395 templul a fost distrus de goți, pentru ca, în sec. VI, pe vechile ruine, în centrul unei incinte de formă aproape pătrată, să fie înălțată o basilică înconjurată de ziduri de apărare, abandonată în timpul invaziilor slave din sec. VII-VIII.

Aspectul actual al Katholikonului (biserica principală) datează din ultima treime a secolului XI, probabil din jurul anului 1080, perioada de vârf a Imperiului Bizantin. Nu se cunoaște însă cine a dispus construirea sa. Clădirea este octogonală, în formă de cruce, cu cupolă de 16,5 m înălțime, cu diametrul de aproape 8 m, sprijinită de opt pilaștri dispuși simetric de-a lungul navei centrale. Colțurile sunt ocupate de capele iar partea dinspre vest de un nartex lung, sub care se află o criptă nedeschisă publicului.

Otto de la Roche, primul duce franc al Atenei, a dăruit în 1207 mănăstirea călugărilor cistercieni din Burgundia, fapt ce explică prezența unor cruci în stil latin și a sarcofagelor decorate cu fleurs-de-lys (crini), simbolul heraldic al monarhiei franceze. Despre acestea se crede că adăpostesc rămășițele pământești ale unor cavaleri franci. La începutul secolului XII călugării cistercieni au adăugat în partea de vest exonartexul, sub forma unui pridvor deschis. Tot ei au ridicat al doilea nivel al bisericii, deasupra nartexului și exonartexului, și un turn pătrat, folosit probabil ca dormitor al abatelui sau ca bibliotecă.

După cucerirea Atenei de către otomani, mănăstirea a fost redată călugărilor greci ortodocși, care au înălțat de o parte și de alta a Katholikonului două galerii, una utilizată acum drept muzeu, cealaltă adăpostind chiliile.

În timpul Războiului de Independență mănăstirea a fost folosită ca garnizoană iar între 1883-1885 drept azil de nebuni... De-a lungul secolelor a suferit stricăciuni din cauza cutremurelor din 1889 și 1894, în urma cărora au fost necesare renovări masive. Ultimul seism, cel din 1999, a dus la închiderea bisericii, care a fost redeschisă, după lucrări ample de restaurare, abia în urmă cu doi ani.

Primele excavații in situ au fost efectuate în 1892. În 1936-1939 au fost cercetat în detaliu ruinele anticului templu al lui Apollo.

Exteriorul bisericii este relativ simplu, cu elemente decorative doar în zona ferestrelor, constând din trei șiruri de zidărie elaborată. Tehnica folosită, tipic bizantină, importată de la Constantinopol, a fost cea a cloisonnéului, constând din conturarea pe toate cele patru laturi ale blocurilor de piatră fălţuite cu unul sau mai multe rânduri de cărămidă. Metoda este cel ușor de observat pe latura sudică, acolo unde se află intrarea principală.

Adevăratul șoc îl așteaptă însă pe vizitator în interior, la vederea superbelor fragmente de mozaicuri sclipitoare. Realizate la finele secolului XI, cel mai probabil de meșteri aduși de la Constantinopol, ele alcătuiesc cea mai mare colecție de astfel de opere de artă din sudul Greciei. În majoritate, descriu viețile lui Iisus Hristos și Fecioarei Maria, cărora li se adaugă reprezentări de sfinți, profeți, episcopi și martiri. Partea inferioară a zidurilor era inițial acoperită cu lespezi de marmură, înlocuite în jurul anului 1650 cu fresce (din care s-au păstrat patru), considerate de specialiști net inferioare mozaicurilor.

Nu este greu să îți imaginezi cum arăta Katholikonul complet acoperit de asemenea minunate imagini, ilustrări ale conceptului potrivit căruia biserica reprezenta universul, cupola fiind împărăția cerurilor iar podeaua - pământul. În ele se combină înalta spiritualitate a creștinismului cu reminiscențele antichității greco-romane, încă vizibile la acea dată în vestigiile din marile orașe precum Atena și Constantinopol.

Personajele sunt ilustrate într-un stil nou, cu proporții zvelte, o grație nobilă, o finețe și o vioiciune a culorilor nemaiîntâlnită până atunci. Ele au un aspect îngrijit și elegant, fețele rase, părul frumos pieptănat, în contrast cu caracterul auster al mai vechilor reprezentări. Meșterii au folosit cuburi de mozaic de dimensiuni mici, care au permis obținerea de tonuri delicate, umbre și degradeuri, efectul general fiind asemănător rafinamentului artistic al statuilor antice din perioada clasică.

Din păcate, la jumătatea sejurului în Atena aparatul meu de fotografiat și-a dat obștescul sfârșit, așa încât am fost nevoită să mă bazez exclusiv pe telefon pentru a face poze. Un telefon fără funcție zoom (foarte necesară, mozaicurile aflându-se la înălțime la modul cel mai propriu, în partea de sus a zidurilor)...

Prin urmare, nu am putut reda în poze măiestria cu care au fost îmbinate micile pietre. Pentru a putea admira de aproape superbele mozaicuri, vă invit să accesați acest site: pallasweb.com/deesis/25-i ... ery-church.html.

Mozaicurile din pronaos înfățișează Cina cea de taină, Trădarea lui Iuda, Intrarea lui Iisus în Ierusalim, Răstignirea și Spălarea picioarelor. Tot în pronaos apar ilustrări din viața Fecioarei, inclusiv cea a Adormirii Maicii Domnului - hramul bisericii. Pe arcadele ce susțin cupola bisericii se pot vedea scene precum Buna Vestire, Nașterea Domnului, Botezul și Schimbarea la Față, în capătul sudic aflându-se scena Rugăciunii Sfintei Ana și Sfântului Ioachim.

Expresiile personajelor par în general îngândurate și melancolice, dar marcate de o profundă liniște interioară. Cu o singură excepție, dar una notabilă, chiar pe boltă.

Aici este înfățișat Hristos Pantokrátor - „Atotțiitorul, Atotputernicul”, înconjurat de un cerc, simbol al cerului, în care se înscriu în medalioane imaginile a 16 profeți din Vechiul Testament, auriul fundalului semnificând Paradisul. Ochii lui Hristos privesc cu severitate în jos, spre oameni, părând să îi judece, impresie întărită de sprâncenele încruntate.

Să fi prezis autorul războaiele care aveau să fie purtate în numele credinței, intoleranța religioasă, crimele comise de creștini împotriva păgânilor, dar și a semenilor întru Hristos, degradarea morală, urâțenia unei lumi astăzi tot mai tehnologizate dar care a uitat calea spre lumină?

Surse principale de documentare: http://odysseus.culture.gr/h/2/eh251.jsp?obj_id=1514; https://www.crestinortodox.ro/arta-bizantina/arta-bizantina-ix-xiii/manastirea-daphni-67333.html

Webmaster, rog următoarea ilustrație: youtube

Citește și CONTINUAREA aici

---
Trimis de Carmen Ion in 27.12.18 19:51:52
Validat / Publicat: 27.12.18 21:29:06
VIZUALIZĂRI: 778INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în GRECIA.
SESIZEAZĂ
greșeală / conținut, limbaj
Adn. FAVORIT
15 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Carmen Ion); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.

Puteți VOTA acest articol: voturi de valoare mărită

PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 59200 PMA (din 44 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

15 ecouri scrise, până acum

webmasterX [27.12.18 21:25:45] »

Mutat în rubrica "[Alte] Mănăstiri, biserici în zona Atena, ATENA" (nou-creată pe sait)

--

Ilustrația muzicală sau video-muzicală indicată a fost atașată articolului (vezi sus, imediat sub titlu).

webmaster [27.12.18 21:29:47] »

Articol selectat ca fiind „de interes editorial crescut

— (1) la momentul publicării, nu existau impresii recente în rubrica curentă;

— (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ impus unei astfel de selecții.

Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.

(Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)

Carmen Ion CONS. ONORIFIC AFA / GRECIA [27.12.18 21:31:56] »

@webmaster: Mulțumesc mult

Carmen Ion CONS. ONORIFIC AFA / GRECIA [27.12.18 21:36:04] »

@webmasterX: Mulțumesc

doinafil [28.12.18 01:16:39] »

@Carmen Ion:

Am intrat pe site-ul indicat de tine și am văzut mozaicurile frumoase, mai bine zis ce-a mai rămas din ele! (am observat că din „adormirea Maicii Domnului” a rămas doar partea stângă, cu trupul Maicii până spre bust, apoi lipsă mozaic până spre dreapta, unde se mai vede ceva din picioarele ei).

Într-adevăr, chipul Pantokratorului de pe cupola înaltă, pare să ne judece cu privirea-i severă!

Ca de obicei, și acest review poate fi considerat o lecție de istorie!

Felicitări, am citit și votat cu drag!

crismis [28.12.18 21:23:56] »

@Carmen Ion: Absolut superbe mozaicurile! N-am auzit până acum despre acest obiectiv turistic, sper să se ivească ocazia să-l vizitez cândva!

Carmen Ion CONS. ONORIFIC AFA / GRECIA [28.12.18 21:38:34] »

@doinafil: Mă bucur că ai accesat linkul și ai văzut mozaicurile fotografiate de aproape. Din Adormirea Maicii Domnului nu s-a păstrat într-adevar decât o parte.

Mulțumesc pentru vizită și aprecieri.

Carmen Ion CONS. ONORIFIC AFA / GRECIA [28.12.18 21:43:04] »

@crismis: Eu am citit despre mănăstire într-un ghid tipărit și, cum îmi plac mozaicurile, m-am hotărât să o vizitez. Chiar dacă s-au păstrat numai fragmente de mozaicuri, cred că a meritat.

Mulțumesc pentru aprecieri și ecou.

Aurici [28.12.18 23:21:44] »

@Carmen Ion: Mă abțin cât pot să scriu ecouri când îmi place ceva, pentru că mi-e nu știu cum să zic des "vai, ce frumos". Dar este bisericuța asta ceva..., altceva. M-am uitat și eu pe link-ul indicat și mi se par demențiale mozaicurile. Dar chiar și în pozele tale bolta mi se pare extraordinară, așa cum arată acum, la fel ceilalți pereți. Nici eu n-am avut habar de ea, poate tot o dată viitoare.

Carmen Ion CONS. ONORIFIC AFA / GRECIA [28.12.18 23:37:37] »

@Aurici: Te înțeleg perfect, și eu am rămas surprinsă văzând mozaicurile, mai întâi într-o carte tipărită, apoi pe net si în fine, pe viu.

Câtă meticulozitate la desenator, dar și la meșterii care au adunat și lipit pietricelele așa încât să creeze umbre pe fețe, cute pe haine. Dacă nu le vezi de aproape, mozaicurile par niște picturi.

Mulțumesc pentru aprecieri și ecou

mihaelavoicu [29.12.18 15:28:22] »

Pe mine mă miră faptul că atâți useri AFa au vânturat Grecia și abia acum apare Dafni pe sait. Este vestită pentru mozaicurile sale, alături de cele din San Marco Veneția, Sf, Sofia Istanbul și cele multe Ravenna. Toate sunt mozaicuri bizantine originale, cu excepția acestora, din sec XI, dar și astea, copii fidele (o parte)) ale celor din Ravenna. Mă uitam la P14, imaginea de botez a lui Iisus, este aidoma cu cea de pe bolta Baptisteriului din Ravenna. Ceea ce înseamnă, că meșterii s-au inspirat de acolo.

Se minunăție o fi fost când era toată acoperită!!

Mi-a plăcut nespus și-ți mulțumesc!

Carmen Ion CONS. ONORIFIC AFA / GRECIA [29.12.18 18:17:23] »

@mihaelavoicu: Mulțumesc pentru aprecieri și comentariu.

Totuși n-am înțeles ceva: susții că mozaicurile de la Dafni nu sunt originale, ci copii? N-am întâlnit nicăieri o astfel de afirmație, iar sursele de inspirație precizate pe site-urile de specialitate provin din Constantinopol, nu din Ravenna, ceea ce aș zice că e logic, relația grecilor cu Constantinopolul fiind dintotdeauna foarte strânsă. Ei nu folosesc nici acum termenul ”Istanbul” în discuții neoficiale...

Inclusiv scena Botezului Domnului la care te referi nu e o copie după cea din Batptisteriul din Ravenna.

În fine, toate acestea nu au legătură cu frumusețea mozaicurilorr de la Dafni, chiar dacă nu au fost păstrate la fel de bine ca cele din Ravenna.

mihaelavoicu [29.12.18 19:58:27] »

@Carmen Ion: Cred că nu m-am făcut înțeleasă. Departe de mine gândul de a spune că mozaicurile de la Dafni, nu sunt originale. Ele fiind mai recente-sec XI, unele au fost inspirate (aici am greșit spunând copiate) din cele de la Ravenna, ca mod de prezentare, ca model. Botezul este la fel ca cel din Baptisteriul din Ravenna, care tot de meșteri greci a fost făcut, numai că datează din sec al VI-lea

Istanbul, am folosit ca locație actuală, la zi. Or mai fi și altele. Nu știu sigur, parcă Sf. Apostoli din Constantinopol era tot acoperită cu mozaicuri.

Vreau să picăm la un punct de vedere comun, să ne lămurim, că e păcat de temă. Îmbrățișări!

Voi posta pe Prieteni...., cupola de la Baptisteriul din Ravenna. Pentru comparație.

Carmen Ion CONS. ONORIFIC AFA / GRECIA [29.12.18 20:13:30] »

@mihaelavoicu: Referitor la sursele de inspirație pt mozaicuri, vezi articolul Daphni monastery de pe Wikipedia. Nu pot copia linkul, acum scriu de pe telefon. Trimiterile sunt la Constantinopol, nu Ravenna

mihaelavoicu [29.12.18 20:52:38] »

@Carmen Ion: Scumpa, nu contest cele spuse. Meșterii mozaicari și colo și colo, au fost greci. Grecii din Constantinopol. Mozaicurile din Ravenna sunt mai vechi ca cele din Dafni, dar tot de greci executate. Asemănarea este izbitoare.

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul articolului (review-ului) de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine linkul ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
5 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
Aurici, Carmen Ion, crismis, doinafil, mihaelavoicu

    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

[C] Copyright 2008-2021 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
pagină generată în 0.0918569564819 sec
ecranul dvs: 1 x 1