Vila d”Este sau Paradisul din Tivoli

TIPĂREȘTE

Circuit Italia/13 zile » 21 mai / Tivoli.

Parasim Roma, Cetatea Eterna, intr-o frumoasa dimineata de duminica. Micul dejun servit pe repede inainte, imbarcarea la autocar si la drum pe autostrada catre Toscana. Suntem in a opta zi din circuit, iar programul se prezinta in felul urmator: Tivoli - Orvieto - Siena - Florenta (cazare). Destul de incarcat, insa avem parte de vreme frumoasa. Este tot ce ne dorim in aceasta zi.

Am ajuns la Tivoli in maxim 40 de minute, la ora 08:15, orasul abia se trezea la viata. Autocarul ne-a lasat in Piazza Garibaldi de unde am purces pe jos pana la obiectiv: Villa d”Este.

Cateva cuvinte despre Tivoli. In antichitate se numea Tibur, o localitate asezata intre vai, plina de cascade si grote naturale, preferata ca resedinta de vara de imparatii si aristocratia Romei. Astazi face parte din regiunea Lazio si reprezinta un popas obligatoriu pentru orice turist care iubeste renascentismul, imbinarea dintre arta si natura.

In centrul orasului, in apropiere de Piazza Garibaldi, se afla Vila d”Este. Ridicata de catre cardinalul Ippolito al II-lea d”Este, fiul lui Alfonso d”Este si al Lucreziei Borgia, nepotul Papei Alexandru al VI-lea. Cardinalul a fost numit guvernatorul orasului Tivoli dupa cinci tentative esuate de a ascede la scaunul papal de catre Papa Iulius al III-lea, primind in dar o proprietate pe care a reconstruit-o dupa planurile inginerului Piro Ligorio sub indrumarea arhitectilor Ferrarese si Alberto Galvani. La interior, vila a fost pictata de Livio Agresti din Forli. Din 1550 pana la moartea sa in 1572, cardinalul Ippolito a creat un decor somptuos, inconjurat de gradini terasate, spectaculoase, amenajand cascade, jeturi de apa si fantani arteziene, toate fiind alimentate dintr-un rezervor de apa care provine de la raul Aniene.

Accesul la vila se face pe o usa de langa Basilica Santa Maria Maggiore din Piazza Trento. Sunt informat de catre ghid ca usa dateaza din 1521. Pretul la bilet pentru intrare dateaza din zilele noastre: 8 euro de persoana. In acesti bani urma sa vizitez o parte din interiorul vilei, gradina inferioara si gradina superioara.

Am trecut printr-un foaier direct in curtea interioara construita in perioada 1566-1567, care este inconjurata de o galerie. In centrul curtii se afla FANTANA LUI VENUS, singura fantana din vila, care isi pastreaza aspectul si decorarea originala. Proiectata de Raffaelo Sangallo intre 1568-1569, este incadrata de doua coloane dorice si incoronata de un bust de marmura din secolul al IV-lea al imparatului Constantin cel Mare. Elementul central il constituie o statuie romana a zeitei Venus adormita.

La etajul inferior mergem printr-o serie de camere decorate cu o tema specifica, toate legate de natura, mitologie si apa. Camerele au fost utilizate pentru momente private in viata cardinalului Ippolito: serate muzicale, cercuri de poezie, conversatie si reflectie religioasa. Accesul se face printr-o scara monumentala care coboara in curte. Incaperile sunt conectate intre ele printr-un coridor lung si ingust, cu un tavan boltit, care este decorat cu mozaicuri de la sfarsitul secolului al XVI-lea. Coridorul are, de asemenea, trei fantani rustice, care contin grote miniaturale. Deschise larg publicului sunt: SALA NOE; SALA MOISE; SALA VENUS; SALA TRIBURTINA PRIMO; SALA TRIBURTINA SECONDO; SALA FANTANII, SALA lui HERCULES; SALA NOBILIMII; SALA GLORIEI si SALA VANATORILOR.

Dupa iesirea din Sala Vanatorilor, in fata s-a deschis o scara din piatra travertinica, numita ,,scara melcului”, care coboara in gradina superioara.

Faima si gloria Vilei d”Este a fost in primul rand stabilita de extraordinarul sau sistem alcatuit din 50 de fantani si nymphaeumuri (grote), gropi si jeturi de apa, cascade si iazuri (bazine), alimentate de 875 m de canale, toate functionand fara pompe. Signor Piro Ligorio, care a fost responsabil cu decorarea vilei la interior, a primit sarcina sa amenajeze gradinile cu ajutorul lui Tommaso Chiruchi de la Bologna. De proiectarea tehnica a fantanilor s-a ocupat inginerul francez Claude Venard, un producator de organe hidraulice. Planul gradinii este asezaat pe o axa centrala cu axe incrucisate, sustinute de circa 500 de jeturi in fantani, bazine si jgheaburi de apa. Raul Aniene furnizeaza apa, iar gradina face parte din Grandi Giardini Italiani.

VIALONE sau TERRACE, o terasa mare, de 200 m, se situeaza intre vila si gradini, cu o vedere panoramica a gradinilor si a peisajelor dincolo de ea. Terasa a fost construita intre 1568-1569 fiind inchisa la un capat de FANTANA EUROPEI, iar la cealalta printr-o LOGGIE imensa si o BELVEDERE sub forma unui arc triumfal numit CENACOLO. In centrul terasei, la fatada vilei, se afla DUBLA LOGGIE, realizata intre 1566-1567 din piatra travertinica. Doua scari asigura acces la saloanele cermoniale de la etajul inferior, in timp ce la nivelul superior s-a creat o terasa pentru apartamentele cardinalului (inchise pentru renovare cand am efectuat vizita). La nivelul terasei intalnim un nymphaeum unde se afla FANTANA LEDEI, care prezinta o statuie fara cap a zeitei Minerva. FANTANA STATIVULUI este asezata in centrul VIALONEI; o copie a unei fantani romane antice, un bazin de marmura sustinut de o coloana centrala si trei pilastri. La capartul de nord-est, in partea de sus a gradinii, se gaseste FANTANA EUROPA. Designul acesteia reprezinta un arc de triumf cu doua randuri de coloane, in stil corintic si doric. Nisa mare din centru, in prezent goala, a sustinut o sculptura intitulata ,,Europa imbratisand taurul” care se afla acum in Villa Albani din Roma.

Vizita atinge punctul culminant indata ce cobor in gradina superioara. O larga varietate de copaci, arbusti, garduri vii si statuete acompaniate de jeturi de apa in cele mai variate si fermecatoare fantani.

FANTANA OVALA sau FONTANA DELL”OVATO a fost printre primele amenajate in gradina, de catre Piro Ligorio, ca un teatru de apa care pulverizeaza jeturile in diverse forme. A fost construita intre 1565-1570, de inginerii Tommaso de Como si Curzio Maccarone, cu sculptura lui Raffaello Sangalo. Un munte artificial se ridica deasupra fantanii, simbolizand peisajul Tiburtine; muntele este strapuns de trei grote decorate cu statui reprezentand pe Sibyl Albuniza cu fiul Melicerte si raurile Erculaneo si Anio, care toarna apa in fantana. O pasarela superioara deasupra fantanii asigura accesul in jurul inelului de bazine si cascade. Fantana detine o grota proprie, GROTA LUI VENUS, care a servit ca loc de intalnire pentru oaspeti in zilele aride ale verii.

Intre FANTANA OVALA si FONTANA ROMETTA se afla CELE 100 DE FANTANI sau CENTO FONTANE, construite intre 1566-1567. Canalele si fantanile au avut rolul lor in planul simbolistic; ele reprezentau apeductele construite de romani pentru a furniza apa Romei. Poetul Gabriele d”Annunzio le-a celebrat in lucrarea, Elegiile romane”.

FONTANA ROMETTA se gaseste la capatul opus al CENTO FONTANE; o miniatura a Romei antice, proiectata de Piro Ligio si construita de Curzio Maccarone intre 1567-1570. Fantana si arhitectura sunt amenajate pe o terasa larga semicirculara, sustinuta de pilastri conectati cu o arcada dubla. Portiunea din spatele fantanii reprezinta cladirile si monumentele Romei. Cladirile mici au fost impartite in sapte sectiuni, reprezentand cele sapte coline ale Cetatii Eterne si cele mai faimoase monumente ale acestora. In centrul orasului miniatural se gaseste statuia ,,Romei Triumfante”, iar langa aceasta ,,Lupoaica cu gemenii”, ambele sculptate de Pierre de la Motte. Apa care curge prin bazinul de fantani alaturi de oras reprezinta raul Tiber; barca din fantana, cu un catarg in forma de obelisc, simbolizeaza insula Tiburtina.

Pe axa centrala a gradinii superioare este situata FONTANA DEI DRAGHI (FANTANA DRAGONILOR) chiar sub FONTANA CENTO. Este inchisa de doua rampe semicirculare care conduc la nivelul de mai sus. In centrul fantanii se afla o mica insula, care detine patru dragoni sculptati ce arunca jeturi de apa din gurile lor in fantana, in timp ce o fantana centrala trage puternic o coloana de apa vertical in aer, vizibila din jurul gradinii,

In partea de sud-vest a gradinii superioare, chiar sub FONTANA ROMETTA si FANTANA PROSPERINEI, se afla FANTANA BUFNITEI. Aceste trei fantani constituie un singur complex arhitectural, terasele lor fiind conectate prin scari, cu nymphaeum plasate sub terase. Fantana dateaza din perioada 1565-1569, opera lui Giovanni del Duca, si este o structura separata, acoperita in intregime cu placi policrome. In partea de sus, deasupra nisei, este stema familiei d”Este sustinuta de doi ingeri. Nisa este flancata de coloane ionice. Fantana a produs si muzica, datorita unui automat ingenios realizat de inginerul francez Luc Leclerc, instalat in 1566, in fata FONTANEI DELL ”ORGANO din cealalta parte a gradinii. Ea continea pasari de bronz asezate in nisa pe doua ramuri de maslini metalice. O parte din mecanismul original a fost descoperit in timpul lucrarilor de restaurare din 2001-2002. Deasupra FANTANII BUFNITEI este asezata FANTANA PROSPERINEI, uneori denumita ,,Fantana imparatilor”. Proiectata si construita de Alberto Galvani in 1569-1570, fantana este asezata intr-un arc de triumf intre scari. Arcul este incadrat de coloane rasucite.

FONTANA DELL ORGANO este una dintre cele mai renumite din intreg complexul, fiind prima de acest fel care a uimit pe toti cei care au auzit-o. Un arc masiv de zidarie din spatele fantanii, ,,Castellul aquae”, ascunde rezervorul de apa si masinile hidraulice ale fantanii. Designul original a reprezentat o grota in nisa arcului, cu vederea celor 22 de tevi ale organului. O statuie a ,,Naturii Mamei” sau a ,,Efesienei Diana” a fost plasata in fata arcului in 1569; acum are propria fantana in gradina inferioara.

Sub FONTANA DELL”ORGANO se afla FONTANA DELL”NETTUNO (FANTANA LUI NEPTUN), o creatie realizata in anii ”30 de catre arhitectul Attilio Rossi. Acesta a folosit ceea ce a mai ramas nedegradat dintr-o cascada a lui Bernini si a inaltat bazine dreptunghiulare cu jeturi puternice de apa, cele mai inalte fiind in centru, Centrul era o grota sub cascada din FONTANA DELL”ORGANO; grota continea o statuie a zeului Neptun, care a fost initial destinata unei ,,Fantani a marilor”. Alte jeturi de apa in forma de ventilaroare se ridica din bazinele de pe laturile fantanii. Cele trei iazuri (bazine) de peste - ,,Peschiere” - traverseaza gradina din dreptul FANTANII LUI NEPTUN fiind initial destinate conectarii a doua fantani: FONTANA DELL”ORGANO si ,,Fantana marilor”. In centrul iazurilor, Piro Ligorio intentiona initial sa creeze un iaz central cu fantani monumentale. In prezent iazurile servesc ca un prim front pitoresc pentru cascade si FONTANA DELL”NETTUNO.

Gradina inferioara este la fel de spectaculoasa si contine doua fantani rustice mari, numite METTE, situate in partea de nord-vest a gradinii din apropierea intrarii. Concepute sa arate ca o roca naturala, cu grote si nise, initial destinate sa prezinte doua mari statui de giganti, gardienii gradinii. Cea mai faimoasa fantana din acest loc este FANTANA DIANEI DIN EFES sau FANTANA NATURII MAMEI. Initial a fost asezata langa FONTANA DELL”ORGANO; mutata in secolul al XVI-lea in actuala locatie de catre Alessandro d”Este. Fantana este creatia sculptorului flamand Gillis van den Vliete, in 1568, si modelata dupa o statuie clasica romana din secolul al II-lea dHr. Statuia se gaseste intr-o grota din tartru, iar farmecul ei consta din jeturile de apa care tasnesc din sanii multiplii ai zeitei.

O ultima alee strabatuta in pas alert si iesim in exteriorul vilei. Vizita a luat sfarsit, iar eu incep sa trag primele concluzii. Un mare noroc l-a constituit faptul ca am vizitat vila in grup, la prima ora. Am evitat aglomeratia de duminica. Cand am parasit vila multe grupuri asteptau sa intre in complex. Am beneficiat de spatiu larg fara sa ma calc cu altii pe picioare.

O scurta plimbare prin centrul vechi, pe Via Boselli, am trecut pe langa Parrocchia Santa Croce, ca sa ajung la Piazza Garibaldi si Convitto Nazionale Amedeo di Savoia Duca d”Aosta (Scoala cu internat) unde era parcat autocarul. Plecam mai departe catre urmatoarele obiective. In autocar incep discutiile despre cele vazute la vila. Ascult fara sa intervin.

Concluzia finala am spus-o ghidului sub forma unei intrebari: daca reusea Ippolito d”Este sa fie ales Papa mai realiza marea creatie pe care tocmai am vizitat-o? ,,Cine stie! ” a conchis ghidul.

Istoria joaca multe feste, iar in acest caz multumesc ca Ippolito a ramas cardinal si guvernator peste Tivoli. O sa va convingeti daca vizitati Villa d”Este.

---

VIZUALIZĂRI: 2780 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI