Oameni si locuri - Descopera Kufstein

TIPĂREȘTE

In weekend obisnuiesc sa ma plimb fie prin oras fie prin imprejurimi (in fine, daca nu fac calatorii ceva mai indepartate) si fotografiez tot ceea ce descopar nou in jurul meu si vreau sa va impartasesc si voua cate ceva din frumusetile acestui loc. Ca si date pot spune ca plimbarile mele incep prin februarie si continua pana vara si sper sa va placa. Multe dintre cele intalnite in drumul meu au fost mai intai fotografiate si mai apoi cautate pe internet, un singur loc insa a fost tinta mea sigura si cu el am sa incep adica cu monumentul dedicat lui List si asta deoarece o colega mi-a povestit despre el. Initial m-am gandit la compozitor, insa cand am ajuns acolo m-am lamurit ca este vorba despre atceva. De la mine de acasa nu era distanta mare, insa eram chiar la marginea padurii si asta cautam, fiind inca urat afara sa descopar ceva usor de atins. Am pornit la drum si in fata mea era o pereche (mai in varsta ca mine) echipati corespunzator (imbracaminte, incaltaminte, bete) si au pornit pe munte, era inceput de martie de abia dar aici oamenii nu-si gasesc nici o scuza pentru sport in natura. Ce mi-a placut mereu aici este ca la cateva minute de oras, la poalele muntilor, se afla o carare care merge practic paralel cu muntele dar si cu orasul si pot spune ca este o incantare sa te plimbi pe acolo, sunt si banci asa incat te poti odihni dar si admira orasul.

Si uite ca am ajuns si la Monumentul lui Fridrich List, un economist german care a trait intre anii 1789 – 1846, care a luptat pentru multe drepturile cetatenilor germani si ca rasplata a fost alungat din tara si s-a refugiat in Kufstein unde a si murit fara sa aiba recunoasterea realizarilor sale. Monumentul care a fost construit in 1906 (si renovat 100 de ani mai tarziu) este sub forma unui semicerc format din 6 coloane (groco-romane), in mijlocul carora se afla un postament pe care sta List. Ceva mai incolo se gaseste si un fel de piatra funerara care spune ca acolo este finalul lui List.

Si am pornit la drum mai departe, asa la nimereala, dar m-am nimerit bine de tot, am dat peste un monument dedicat lui Andreas Hofer, v-am povestit mult despre el, i-a condus pe tirolezi in rascoala antinapoleoniana din 1809 si este considerat eroul luptei de eliberare a Tirolului. A fost insa tradat, prins in 1810 si executat. Corpul lui a fost adus si se afla astazi in Hofkirche despre care am povestit aici vezi impresii

Am intalnit monumente dedicate lui Andreas Hofer peste tot in Tirol, dar si strazi sau hoteluri ce ii poarta numele.

Si tot plimbandu-ma prin oras de data aceasta am dat peste monumentul lui Josef Madesperger. Normal ca nici numele acestuia nu va este cunoscut, dar va pot spune ca este unul dintre inventatorii masinilor de cusut. Madesperger (6 oct 1768 – 2 oct 1850) a fost un croitor care a inventat o masina de cusut in jurul anului 1810, prima masina de cusut fiind inventata in 1790. In Kufstein exista si un muzeu al masinilor de cusut si pe care inca nu am ajuns sa il vizitez.

Tot in oras este un alt monument interesant dedicat lui Anton Kink (1820-1868). Din nou un mare necunoscut pentru noi, insa o figura proeminenta pentru Tirol. Nici despre el nu am sa dezvolt cu lux de amanunte subiectul, tatal lui a pornit producerea de ciment (cimentul roman) in zona producand incepand cu 1842 circa 1400 kg pe an pentru ca fiul lui (Anton Kink) sa ajunga la la o productie anuala de 8000 tone in 7 fabrici. Era totodata si era dezvoltarii economice astfel incat aceasta industrie a oferit locuri de munca, a fost construit chiar si podul peste raul Inn pentru a avea conexiune buna cu linia ferata in afara transportului pe rau. Dar totodata tata si apoi fiu au construit drumuri, un spital dar si o biserica atasata spitalului. Fiul chiar a ramas in memoria locurilor ca fiind un angajator foarte generos care se gandea mereu la altii, lucru ce era o exceptie in acele vremuri.

Primul monument dedicat lui Anton Kink a fost ridicat in 1879 si era bustul acestuia pe un postament, insa bustul din bronz a fost topit in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, actualul monument (ceva mai stilizat) a fost inaugurat in 1963.

Si ajungem la cel din urma monument deapre care va povestesc acum dedicat lui Matthäus Hörfarter (1817 – 1896), si care cred ca este monumentul cel mai “vizualizat” deoarece este pozitionat bine, in drumul catre fortareata. Hörfarter a studiat la Gimnaziul Franciscan in Hall in Tirol, apoi a urmat cursuri de filozofie la Universitatea din Innsbruck si apoi a studiat medicina la Universitatea din Viena. A studiat teologia la Roma (devenind preot in 1843) pentru ca mai apoi sa primeasca o catedra de teologie si metafizica la Salzburg.

Din 1859 devine pastor si decan in Kufstein unde si-a dedicat viata ridicarii nivelului educational. A reformat sistemul municipal al scolii elementare, a infiintat in 1869 prima scoala de fete, in 1870 asocierea regionala a agricultorilor si prima gradinita din Tirol. Din 1877 renunta la viata preoteasca dedicandu-se unei alte pasiuni, dezvoltand turismul regional. A fost iubit de localnici, astfel incat la 3 ani de la moartea lui a fost inaltat acest monument.

Acum trecem de la cei ce au scris istoria la cei ce o scriu in prezent, cand poate sunt niste mari necunoscuti si poate ca vor fi celebri peste niste ani... Ar fi fost frumos sa pot dezvolta acest subiect, insa cam greu, dar am sa trec la partea a doua, adica daca pana acum am vorbit despre oameni, voi mai povesti putin despre locuri si am sa va povestesc o mica excursie pe care am facut-o la nimereala. Stiam ca masina 1 ajunge cumva mai spre padure si cum in zona respectiva inca nu ajunsesem am decis sa plec intr-o mica incursiune, asa ca am luat masina si am coborat (cumva) la capat pentru ca am vazut niste indicatoare la marginea padurii. Stiti cum era? Paradisul celor ce iubesc muntele, o multime de trasee, mai mult sau mai putin grele, mai scurte sau mai lungi depunde de puterile fiecaruia. Acum regretam ca nu aveam incaltari potrivite pentru munte deoarece pusesem ochii pe un traseu frumos, dar cam lung si era deja cam tarziu, dar o sa il am in vedere pentru data viitoare, asa ca am pus ochii pe ceva mai usor si am pornit la drum.

Cum deja nu mai aveam in plan chiar un drum anume ci doar niste momente placute in natura, am inceput cu descoperirea imprejurimilor, pe aici curge si un mic raulet si am incercat sa merg putin pe langa el, iar peisajul era minunat, imi aducea aminte putin de Cheile Banitei despre care am povestit aici vezi impresii.

Am revenit la drumul principal si am luat-o spre destinatia hotarata. Drumul frumusel, o carare serpuitoare, din loc in loc si niste scari, mai te odihneai, mai mergeai ceva mai departe si tot asa pana am ajuns la un marcaj de interzis pus tocmai in drumul meu si desi se vedea clar ca mai trecusera si altii pe acolo, fiind singura nu am vrut sa risc, si atunci am schimbat directia, tot prin padure, pana cand am vazut un perete stancos, aproape vertical, in fata mea, dar de fapt de cealalta parte a apei, dar si o banca pe partea asta asa ca un bun prilej de odihna. Dar peretele stancos din fata mea imi atragea atentia, deoarece era putin ciudat si la un moment dat am vazut un alpinist care se cam straduia sa escaladeze peretele stancos. Era echipat corespunzator insa intampina destule dificultati la urcare si cat am stat eu acolo nu prea a urcat mult si va invit sa il si vedeti in acest filmulet youtu.be/t4Ix9bU7grI

Am pornit inapoi la drum si am fotografiat placuta care indica acest perete stancos, norocul meu ca acest cuvant “Wand” nu era greu de ghicit asa ca i-am facut o poza si acasa am cautat pe net si am gasit ca acest loc, Geisterschmiedwand, este unul chiar de importanta pentru cei ce fac escalada, cu o multime de trasee de diferite grade de dificultate, adica de la 1-4 – doar un traseu (culoare verde), 5-8 sunt 4 trasee (culoare albastra), 8-11 sunt 57 trasee (culoare rosie), adica cele mai multe, peretele avand o inaltime de 50 m. Nici un traseu negru insa. Amuzant era ca in comentarii am citit ca traseele mai usoare sunt greu de identificat :) si mi se pare normal, cele mai multe erau destul de grele.

Pe saiturile de specialitate erau date mai multe informatii despre aceste trasee, mi se par utile pentru cunoscatori, dar daca intereseaza totusi pe cineva aici aveti un link climbers-paradise.com/en/ ... sterschmiedwand

Si am pornit mai departe, nu in escaladare verticala, ci la paralele, adica eu in paralel cu orasul (v-am mai povestit despre asta), pana am ajuns iar la un loc superinteresant, un fel de loc de joaca si antrenament totodata, unde pentru fiecare tip de aparat ti se spunea ce trebuie sa faci (echilibru, forta, etc) si aici am incercat si eu cate ceva, asa, de amuzament si mi se pare ca asa pot fi invatati si copiii sa faca sport, prin joaca. La plecare chiar era un grup maricel care venea aici.

Si am plecat mai departe pana am ajuns la telescaun, Kaiser Lift despre care v-am povestit aici vezi impresii si intr-un final am coborat si in oras si m-am indreptat spre casa.

Ca niste concluzii finale, au un stil de a se organiza astfel incat sa faci de drag totul, sa nu ti se para ca esti obligat sa faci ceva, sa nu ti se para nici ca esti departe de oras din moment ce il vezi atat de aproape si totusi ai ceva de mers, monumentele nu trebuie sa fie neaparat in oras, pot fi chiar o destinatie pentru miscare, ca sa nu mai spun ca la limita orasului casele sunt si mai frumoase.

Iar acum la final va las in compania pozelor si sper sa va placa plimbarea mea prin oras si imprejurimi.

Am realizat acum la final ca imi va fi greu sa setez data calatoriei, asa incat am sa mentionez prezentul, adica noiembrie.

---

VIZUALIZĂRI: 453 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI