Milet si Grecia antica arhaica

TIPĂREȘTE

Continuare la review-ul "Troia, Iliada si aheii".

Nu se cunoaste azi cauza distrugerii civilizatiei miceniene, si au ramas putine urme ale celor 4 secole de ev intunecat care au urmat. Chiar daca au reprezentat un regres al civilizatiei, acele vremuri au avut si progrese: s-a trecut de la epoca bronzului la cea a fierului. Iar unele popoare cum ar fi fenicienii nu au fost prea afectate, astfel ca putem nota si alte progrese insemnate, realizate de fenicieni: crearea de colonii in Mediterana si inventarea alfabetului consonatic. Acele vremuri au fost si martorele multor miscari de populatie, astfel ca la sfarsitul lor Marea Egee a devenit o mare greaca, orase cetati grecesti existand pe malurile ei atat in Grecia de azi cat si in Asia Mica.

Grecia antica arhaica este perioada care urmeaza dupa era intunecata a Greciei antice, adica 3 secole intre anii 800 si 480 inaintea erei noastre. Este perioada in care civilizatia a luat un nou avant si in care s-au creat bazele civilizatiei antice grecesti clasice. Secolul al 8-lea se remarca printr-o crestere brusca a populatiei, consolidarea polisurilor grecesti si inceputul colonizarilor grecesti, care a insemnat raspandirea civilizatiei lor in tot bazinul Mediteranei si a mărilor adiacente. Iar anul 776 este data de inceput a jocurilor olimpice, folosita ca data de referinta de istoricii greci antici. In perioada arhaica s-a inventat si alfabetul grecesc, un alfabet de inspiratie feniciana, la care grecii au adaugat vocalele.

Miletul a fost cel mai important oras-stat al Greciei antice arhaice. El facea parte din Liga ioniana, care cuprindea 12 polisuri grecesti de sorginte ioniana, pe coasta vestica a Asiei Mici. Ionienii reprezentau una din cele 3 grupari etnice principale ale Greciei antice, alaturi de dorieni si eolieni, si erau caracterizati prin inclinatia lor catre filozofie, arta si democratie, in contrast cu severitatea si militarismul dorienilor. (De fapt dorienii sunt cei care, in evul intunecat, au migrat din Muntii Epir si au cucerit peninsula Peloponez, generand astfel mutarile de populatie catre tarmurile Asiei Mici.)

Am vizitat ruinele cetatii Milet intr-o zi foarte calduroasa de august, pe la orele amiezii. In antichitate Miletul era port la Marea Egee, nu departe de locul in care râul Meandru se varsa in mare. Astazi Miletul se afla la 7 kilometri de mare datorita râului Meandru care, prin aluviunile carate de-a lungul mileniilor a colmatat golful antic in care se gasea si portul cetatii Milet. Locul este acum o campie perfect plana, acoperita cu culturi agricole, aflata la vreo 50 de kilometri sud de Kusadasi.

De la inceput impresioneaza teatrul antic, cu deschiderea la punctul de intrare in situl arheologic. Are o fatada lata de 140 de metri si o inaltime de 30 de metri, putand adaposti 15000 de spectatori. Teatrul asa cum il vedem a fost astfel construit in timpul imparatului Traian, prin extinderea teatrului grec construit in secolul al 4-lea inaintea erei noastre cu 3500 de locuri. Vechiul teatru era pozitionat la marginea cetatii pe un promotoriu situat deasupra portului care functiona de multe secole, acesta fiind locul in care s-au instalat primii minoici sositi aici. Portul principal era la cateva sute de metri in spatele teatrului si era situat intr-un golf ingust si lung. Se mai numea si portul leilor deoarece intrarea era flancata de statuile a doi lei, statuia unuia dintre ei mai poate fi vazuta si azi.

Vestigiile arheologice de la Milet dateaza in principal din perioada romana, cele mai vechi ramasite gasite fiind din perioada elenistica. Perioada de glorie a Miletului, cea din Grecia antica arhaica nu a lasat urme deoarece Miletul a fost distrus de persi la sfarsitul perioadei arhaice, si a fost reconstruit dupa infringerea persilor de catre greci, cateva decenii mai tarziu. Se stie insa ca Miletul a dat primul din cei 7 intelepti ai Greciei din epoca arhaica, pe Thales, a carui teorema am invatat-o si noi la scoala generala. Thales este considerat primul filozof grec, iar elevii acestuia, Anaximander, si apoi Anaximenes au dezvoltat ideile sale filozofice si au creat prima scoala de filozofie, in Milet. Miletul este faimos si prin cele 90 de colonii pe care le-a creat in epoca arhaica, mai ales in zona Marii Negre. Histria si Tomis au fost create de grecii din Milet, prima pe la mijlocul seolului al 7-lea inaintea erei noastre, iar Tomis cu vreo 50 de ani mai tarziu, in anul 600. Histria a fost creata la malul marii, dar ruinele ei se gasesc acum pe malul lacului Sinoe, departe de tarmul marii, tot datorita colmatarii.

Perioada de glorie a Miletului s-a incheiat tragic in anul 494 inaintea erei noastre, cand a fost distrusa de persi, in urma unei revolte ioniene care a incercat sa elibereze polisurile ioniene de sub jugul persan ce fusese instaurat cu o jumatate de secol inainte. Caderea Miletului a fost oglindita intr-o tragedie greaca antica numita "Devastarea Miletului", scrisa de poetul tragic atenian Phrynicus, care a si castigat festivalul dramatic din Atena, impresionand inimile atenienilor si indemnandu-i pe acestia in lupta impotriva persilor.

Treptele teatrului roman sunt destul de bine pastrate iar in partea centrala exista 4 coloane care incadrau loja imperiala. De o parte si de alta a amfiteatrului exista galerii care impresioneaza prin arcadele intrarilor inalte de 7 metri. Daca reusesti sa intri pe sub imensele arcade poti gasi o racoare binemeritata, pe coridoarele antice ale galeriei teatrului. Urcand treptele teatrului se ajunge la ruinele fortareatei bizantine, de unde se poate vedea campia plata de la poalele cetatii, care era acoperita de apele marii in epoca antica.

Nu departe de teatru se pot vedea si ruinele bailor romane ale Faustinei, construite in timpul imparatului Marcus Aurelius pentru sotia sa Faustina. Se remarca ruinele apodyterium-ului, care era zona de la intrarea in bai unde romanii isi lasau hainele, deci un fel de vestiar. Se poate vedea incaperea frigidarium, unde era bazinul cu apa rece, precum si ruinele a mai multor incaperi caldarium, unde erau bazinele cu apa calda, apa fiind incalzita de niste tuburi din pardoseala prin care circula aer cald. Mai departe se afla zona cu ruine din perioada elenistica.

Ruinele Delfinionului reprezinta zona sacra a Miletului, aici era sanctuarul lui Apolo. Acesta era si punctul de plecare al drumului sacru inspre templul lui Apolo din Didyma, unde exista un important oracol. Tot in aceasta zona a sitului ies in evidenta si colonadele ionice care flancau drumul sacru, in fata cladirilor gymnasiumului.

Vizita ruinelor cetatii Milet a fost scurta, datorita caldurii excesive a acelei zile de august. Atunci am descoperit importanta unei doze de Fanta de la frigider, cumparate de la micul magazin de acolo, pe care am folosit-o timp de o ora dupa ce am parasit situl, ca racitor pentru faţa si frunte.

Miletul s-a remarcat prin faptul ca a fost cetatea greaca ce a infiintat cele mai multe colonii. Dar printre primele si cele mai importante colonii grecesti au fost cele din Sicilia. Despre ele voi povesti in review-ul urmator.

Va rog melodia: https://www.youtube.com/watch?v=pVzjv9ndVjU

---

VIZUALIZĂRI: 1551 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI