Acasa la Zamolxe - Pestera Polovragi

TIPĂREȘTE

Revenind la iesirea din luna iulie, dupa ce am vizitat frumoasa manastire Polovragi bineinteles ca nu puteam sa nu mergem si la pestera Polovragi, aflata in imediata apropiere.

Asa ca lasand manastirea pe partea stanga, am urmat un drum pietruit cat de cat cam 50 m intrand apoi pe un drum asfaltat si virand la stanga am continuat pret de cateva minute drumul. La un moment dat inaintarea devine anevoioasa datorita masinilor parcate care unde s-a putut, insa daca s-ar urma recomandarile de pe indicatoare, cu multe sute de metri inainte de intrarea in pesterea ar trebui sa se mearga pe jos, din cauza pericolului de cadere a pietrelor de pe munte.

O data ajunsi acolo, a trebuit sa mai asteptam ceva vreme pana la intrarea urmatoarei ture de vizitatori. Nu e insa un lucru neplacut, dimpotriva, asa ai mai multa vreme sa admiri peisajul, eventual poti cobora pe malul raului. Deasemenea poti face o cura de zmeura, mure sau afine, pe care le gasiti oferite spre vanzare la intrarea in pestera. In acest timp domnul care asigura ordinea se poate transforma intr-un veritabil ghid si te poate introduce in tainele acesteia inainte de a intra. Felicitari!

Asa am aflat ca in constiinta localnicilor se pastreaza credinta conform careia, in pestera ar fi locuit liderul spiritual al geto-dacilor, Zamolxe si ca aici vracii de demult folosind o planta rara, polvagra, preparau un leac foarte eficace impotriva bolilor.

Denumirea pesterii ca si a manastirii sunt o alta enigma, presupunandu-se a fi de origine dacica reprezentand o presupusa criptograma nedescifrata inca, de natura religioasa sau referitoare la practicile medicale din acele vremuri.

Pestera Polovragi este una din pesterile mari ale tarii, avand o lungime de peste 9300 m, totalizand si galeriile laterale, ocupand locul 5 in acest clasament la nivel national. Este alcatuita dintr-o galerie orizontala principala din care se ramifica cu precadere la inceput si la sfarsit multe galerii mici. Cercetarile arheologice au scos la iveala urme materiale datand din epoca bronzului intarind faptul ca a fost cunoscuta si folosita inca din vremuri stravechi.

Prima descriere a sa a fost facuta in anul 1868 de catre Joannes, apoi despre ea a mai scris Alexandru Vlahuta, Emil Racovita a explorat-o partial. Este o pestera calda si umeda, temperatura constanta mentinandu-se la 9 grade iar umiditatea la cca 90 %. Pestera da senzatia ca plange, picaturile care cd din infiltratii fiind foarte bogate in carbonat de calciu, bioxid de siliciu, oxid de fier, etc, depinde de straturile pe care le strabate.

Printre atractiile acestei pesteri, cu o legenda sau istorie interesante, se afla scaunul lui Zamolxe, Izvorul Sperantelor, Bolta Insangerata, camera Alba, Sala Divina, Moartea cu Coasa, Cuptorul Dacic, Regele si Regina, Casuta Piticilor, s. a. m. d., toate acestea pe lungimea vizitabila de 800 de metri.

Primul sector, cel de aproximativ 400 m, prezinta insa o incarcatura emotionala deosebita pentru ca, fiind si cea mai accesibila portiune a pesterii a fost de-a lungul timpului un refugiu folosit incepand cu dacii, de vraci, calugarifiecare dintre acestia marcandu-si trecerea printr-un element distinctiv, cel putin.

Sectorul al doilea al pesterii, numit si cel al Ogivelor devine interesant datorita dantelei de turturi stalactitici, domuri, coloane intermediare palcuri de stalagmite, unele dintre ele capatand, datorita spectaculozitatii, chiar denumiri.

Tot aici, in aceasta pestera, a fost descoperita o noua specie de lilieci, o colonie de circa 100 de indivizi care se impaca foarte bine cu cei deja existenti, liliecii cu potcoava.

Traseul este oarecum dificil datorita ilumiinarii foarte reduse, de aceea va recomand sa aveti o sursa de lumina independenta de cea folosita de d-na Felicia Bantea, muzeograf si totodata ghidul pesterii, care merita toata admiratia pentru munca depusa si mai ales pentru rabdarea si blandetea de a le raspunde vizitatorilor la orice intrebare, pe tot parcursul zilei, tura dupa tura. Deasemenea si terenul este, cum altfel intr-o pestera, accidentat, dar mai ales foarte foarte alunecos datorita infiltratiilor de care am pomenit mai devreme, asa ca mare atentie ce tip de incaltaminte folositi ….

Programul de vizitare este de miercuri pana duminica, intre orele 10-17, luni si marti fiind inchisa. Noi insa, pe 24 iulie cand am ajuns acolo, am gasit-o deschisa, intr-o zi de marti … Poate ca s-a modificat ceva, nu stiu...

Va recomand sa vizitati acest obiectiv daca veti avea ocazia dar mai ales va recomand sa cititi despre el, veti fi uimiti sa aflati ce legende ascunde.

---

VIZUALIZĂRI: 2043 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI