ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 17.07.2018
--- M ---
GR. VÂRSTĂ: 30-40 ani
DIN: București
ÎNSCRIS: 24.06.10
STATUS: POSEIDON
DATE SEJUR
SEP-2014
DURATA: 1 zile
cuplu fara copii
2 ADULȚI

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
70.00%
Satisfăcător
DISTRACŢ. / RELAXARE:
90.00%
Mulțumit, mici obiecții

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
80.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 6 MIN

Geamia Bucureștiului – „Hunchiar – Regele Carol I”

TIPĂREȘTE

Zilele trecute am citit o știre care ne informa că cea mai mare moschee dintr-o țară creștină care urma a se construi în nordul Bucureștiului nu va mai fi ridicată din lipsă de fonduri (adevarul.ro/locale/consta ... 4fea/index.html). În 2015 ideea construirii unui imens lăcaș de cult musulman în România a provocat un val de păreri controversate. Statul român chiar a cedat terenul necesar construirii complexului de clădiri – moschee, bibliotecă, școală, cantină. În primăvara lui 2017 s-au publicat chiar schițe din proiect (adevarul.ro/news/societat ... 30ee/index.html). Este încă neclar care ar fi cauza abandonării proiectului: lipsa banilor, situația politică ori cea geopolitică.

Pornind de la această informație de presă mi-am amintit că am văzut de multe ori minaretul unei lăcaș de cult musulman în zona Pieptănari-Eroii Revoluției, dar și în imagini vechi din Parcul Carol. Este vorba despre geamia „Hunchiar”, urmașa celei ridicate la începutul secolului al XX-lea.

Otomanii, o prezență atât de familiară românilor timp de secole, au lăsat urme clare în istoria, cultura și arta românească. Bucureștiul mai păstrează și azi denumiri de străzi de origine orientală, care reliefează realitățile epocilor respective: nume de meseriași și comercianți (Cavafii Vechi, Mămulari, Zarafi), nume de locuri (Cișmigiu, Ceairului, Mecet), funcții administrative (Naipu, Serdarului). Chiar dacă capitala Țării Românești se afla aproape de granița cu Imperiul Otoman și relațiile politice de suzeranitate au durat secole, iar legăturile comerciale erau intense, din punct de vedere religios la București nu a existat un lăcaș de cult pentru închinarea musulmanilor.

În lista monumentelor istorice din România întâlnim câteva lăcașe de cult musulmane având valoare istorică; ele sunt situate în regiunile ocupate de otomani mult timp, acolo unde comunitățile turco-tătare au trăit alături de populația locală. Vorbim aici de: Geamia „Esmahan Sultan” din Mangalia (1590), Geamia „Ali-Gazi Pașa” din Babadag (început de secol al XVII-lea), Geamia „Memet Efendi” din Cernavodă (1756), Geamia „Mahmud Yazîcî” din Isaccea (sfârșitul veacului al XVIII-lea), Geamia „Mahmud” din Hârșova (1812), Geamia din Amzacea (1850-1858), Geamia „Abdul Medgid” din Medgidia (1857-1865), Geamia „Mestan Aga” din Măcin (1860), Moscheea Azizie din Tulcea (1861-1876), Geamia „Hunchiar” din Constanța (1862), Geamia din Fântâna Mare (secolul al XIX-lea), Moscheea „Carol I” din Constanța (1910-1912).

Poziționare și acces. În zona Eroii Revoluției – Pieptănari, în spatele unui magazin de electrocasnice și a câtorva blocuri se află Geamia „Carol-Hunchiar”, de pe trotuarul de vis-a-vis se zărește minaretul străjuit de semilună. Adresa exactă este strada Constantin Mănescu nr. 3. Zona este accesibilă cu autoturismul, care se poate parca pe trotuar lângă obiectiv. De asemenea, avem stația de metrou Eroii Revoluției și linii de autobuz și tramvai.

Scurt istoric. Pentru a mai „îndulci” relația cu Imperiul Otoman după Războiul de Independență, regele Carol I aprobă construirea unei geamii la București. Acest lucru se va întâmpla în anul 1906, cu ocazia Expoziției Generale Române, un eveniment dedicat împlinirii a 40 de ani de domnie și 25 de ani de la încoronarea ca Rege a lui Carol I. Alegerea zonei Filaret pentru organizarea Expoziției din 1906 avea să ofere posterității Parcul Carol I de astăzi. În cadrul Diviziunii Culte a fost construită pe una din insulele artificiale create atunci („Insula Șerpilor”) o gemie cu minaret. Pitoreasca geamie având altarul îndreptat spre Mecca era, paradoxal, străjuită de Cetatea lui Vlad Țepeș, clădire care mai există și azi (vezi impresii).

Geamia „Hunchiar – Regele Carol I” nu a fost destinată inițial cultului, fiind un semn al libertății religioase a tuturor cetățenilor din Regat. După un timp a devenit locul de închinare al musulmanilor din Capitală până după al Doilea Război Mondial. Inginerul George Constantinescu, pionierul construcțiilor din beton armat din România a contribuit cu această nouă tehnică de construcție la ridicarea turnului minaret al geamiei din Parcul Carol. Tot el ridică și podul de beton armat cu grinzi drepte de 16 m deschidere care supraviețuiește încă în parc.

Protipendada comunistă, în frunte cu Gheorghe Gheorghiu Dej, decid construirea în parcul Carol a unui monument-mausoleu care nu ar mai fi fost compatibil cu geamia aflată în față, pe malul lacului. Astfel, în 1959 se demolează geamia și apare „Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului și a patriei, pentru socialism”. Hogea de la geamia din Parcul Carol I, Edip Mehmet Ali, apare menționat printre deținuții politici de la închisoarea din Pitești la începutul anilor '60.

Relațiile politice și comerciale cu Orientul Apropiat, cu spațiul arab în general, au constituit un argument forte pentru reconstruirea de către Statul român a geamiei distruse. În 1960 se reface geamia la mică distanță de amplasamentul inițial, ascunsă după câteva blocuri.

Geamia „Carol Hunchiar”. Aveam să descopăr mica geamie „după blocurile gri” ale Pieptănariului, înconjurată de vegetație. Am ocolit pe toate părțile lăcașul de cult, dar nu am încercat să intru pe poartă, neștiind la momentul acela că s-ar putea vizita. Pe site-ul Muftiatului Cultului Musulman din România scrie că Geamia este deschisă și vizitatorilor între 09.00 și orele după-amiezei – probabil voi reveni cândva.

Geamia respectă întrucâtva aceeași arhitectură a „Geamiei Vechi”, am observat mihrabul (altarul) ieșit în afara construcției, orientat către Mecca. Clădirea care pare zidită din blocuri de piatră este acoperită cu țiglă și are pe acoperiș semnul Semilunei. Deosebite sunt ancadramentele din piatră, în stil oriental. Lângă sala de rugăciune se înalță minaretul, un turn de 26 m înălțime și diametru de 2 m – este locul de unde muezinul cheamă credincioșii la rugăciunile zilnice. Datorită dimensiunii reduse a geamiei și a creșterii numărului de credincioși, în 1993 se construiește încă o sală de rugăciune, dreptunghiulară, din lemn, lângă geamia de piatră. În fața intrării se află un loc de abluțiune, un bazin de marmură cu mai multe surse de apă pentru spălarea rituală.

Privind câteva fotografii de pe Internet am putut analiza puțin și interiorul: o sală de rugăciune acoperită cu covoare, mihrabul îndreptat către Mecca, viu colorat, minbarul (amvonul) din lemn, acoperit cu țesături, pereții împodobiți cu citate din Coran, câteva rafturi cu cărți. Deasupra intrării există și un etaj destinat femeilor.

Concluzii. Vizita într-un lăcaș de cult aparținând altei confesiuni e provocată de curiozitate, de pasiunea pentru artă și istorie, de dorința de a înțelege modul de viață al altei civilizații. Cum vizitele la moscheile din Turcia au devenit o obișnuință pentru turiștii români (este exemplul cel mai la îndemână), și nu numai, așa și incursiunea în lumea musulmană din București poate fi o experiență. În Capitală există mai multe astfel de lăcașuri de cult musulmane, înființate de fundații și organizații religioase și culturale. Geamia „Carol-Hunchiar” este însă cea mai veche din București și face parte din bucățica de istorie a minorităților din țara noastră.


[fb]
---
Trimis de tata123 🔱 in 17.07.18 15:06:20
Validat / Publicat: 17.07.18 17:13:28
INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în BUCUREȘTI.

VIZUALIZĂRI: 1616 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

7 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (tata123 🔱); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P06 Ornament acoperiș - Geamia „Carol Hunchiar” din București.
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
[900 PMA] [450 PMA]
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 29900 PMA (din 32 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

7 ecouri scrise, până acum

iulianic CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [17.07.18 19:18:24] »

@tata123: Ai dreptate când afirmi că

Vizita într-un lăcaș de cult aparținând altei confesiuni e provocată de curiozitate, de pasiunea pentru artă și istorie, de dorința de a înțelege modul de viață al altei civilizații.

Tot curiozitatea și interesul de a înțelege măcar puțin din modul de viață a oamenilor aparținînd altor confesiuni m-au făcut să vizitez mai multe moschei din Turcia, din Bulgaria, dar nici una din România. Moscheea de la Pucioasa, din triunghiul credințelor, nu se poate numi vizită pentru că lăcașul musulman (ca și cel evreiesc) era ferecat. Pe din afară am văzut și altele în România, mai ales în zona Dobrogei, dar... atât!

Despre moscheea de la Pieptănari știam, dar nu m-am abătut vreodată pe acolo cu toate că mi-ar fi fost la îndemână. Îți mulțumesc pentru prezentare! Chiar am citit-o cu interes.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
Yolanda [18.07.18 07:41:16] »

@tata123: am citit cu interes review-ul, multumesc de informatii. Motivele pentru care nu se mai construieste cea mai mare moschee din sud-estul Europei într-o tara crestina! sunt suma a toate cele trei evocate. Poate e mai bine asa, dispare un motiv de disensiune în societate...

Apreciez în mod deosebit articolele despre obiective istorice.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
tata123 🔱 [18.07.18 09:23:50] »

@iulianic: Mulțumesc, știrea din presă mi-a amintit de geamia din București și de trecutul ei istoric. Chiar dacă nu se compară cu marile moschei din Turcia, geamia bucureșteană își are locul ei în rândul diverselor lăcașe de cult aparținând cultelor religioase recunoscute în România.

@yolanda: Ițele au fost/sunt încurcate, interesele primează, situația s-a lămurit deocamdată: marea moschee din București nu se mai construiește.

E interesantă evoluția lăcașului de cult musulman, începând cu prima clădire ridicată în Parcul Carol la 1906 și continuând cu geamia refăcută de comuniști în spatele blocurilor. Mulțumesc pentru interes.

steli68 [18.07.18 14:22:37] »

@iulianic: Vizitaţi Esmahan Sultan de la Mangalia, o să vă placă şi primiţi şi informaţii de la cei care îngrijesc moscheea. Am primit şi o carte de rugăciuni de a lor, e interesant că în mare parte religia seamănă cu a noastră, dar mai are şi unele pasaje de mori de râs, de exemplu spune că în timpul rugăciunii să nu strănuţi, să nu sughiţi, să nu... că altfel iei rugăciunea de la capăt. Păi aşa te rogi toată ziua. Oricum e de vizitat şi are program destul de lung în timpul verii.

iulianic CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [18.07.18 14:52:11] »

@steli68: Am trecut de multe ori prin Mangalia, dar niciodată n-am avut timp pentru vizite. Am reținut invitația de a vizita Moscheea Esmahan Sultan. Cât despre "să nu strănuţi, să nu sughiţi" și celelalte "să nu-uri" câte or mai fi, dacă ai vreun fel de afecțiune, nu-ți rămâne decât să nu te rogi deloc pentru ca să nu fii pus în situația de a relua rugăciunea iar și iar.

Moscheea din Tirana începută de Mula Bey în 1794 și finalizată de fiul său, Ethem Bey, în 1821, cel mai vechi edificiu de acest gen care s-a păstrat în Albania, este pentru mine o amintire frumoasă. Valoarea sa istorică este dată nu doar de vechime, ci și de arhitectura ei. Privind din afară, alături de minaret se remarcă o cupolă nu prea mare și intrarea mărginită de coloane terminate în arcade. Curios pentru lăcașurile islamice, Moscheea Ethem Bey este decorată la exterior cu fresce reprezentând arbori, cascade și poduri. Se presupune că ele au fost executate de meșteri care nu erau musulmani.

Supraveghetorul, nu doar că mi-a permis să fotografiez, dar mi-a dat și informații suplimentare.

Sakiz* [06.08.18 00:44:35] »

@iulianic:

Interesant... Dar cred ca e specific albanezilor acest stil. L-am observat si eu la unele moschei din Prizren sau Macedonia. La moscheea din Prizren (nu mai stiu cum se numea) mi se păruse deosebit ca, pe lângă decorurile înflorate, sa fie reprezentată Hagia Sophia... ????

webmasterX [12.03.21 14:34:09] »

Mutat, la reorganizare, în rubrica «Moschee, geamii în București sau împrejurimi» (nou-creată, între timp, pe sait)

[Rubrica inițială: [Alte] Biserici, mânăstiri în București și împrejurimi]

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
5 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
iulianic, Sakiz*, steli68, tata123 🔱, Yolanda
Alte impresii din această RUBRICĂMoschei, geamii în București sau împrejurimi:

    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.073251962661743 sec
    ecranul dvs: 1 x 1