Excursii de o zi din Brăila prin Dobrogea de Nord

TIPĂREȘTE

Fiindcă nu am mai fost de vreo 20 de ani în Dobrogea, respectiv în judeţul Tulcea, sâmbătă dimineaţa am plecat spre oraşul Tulcea cu trecere bac la Smârdan. Preţul pentru bac este 22,5 lei maşina şi 1,5 lei fiecare persoană (mai puţin şoferu), mai este un bac a Romnav cu 1 leu mai ieftin.

Am admirat din şosea pe partea dreaptă nuferii şi vegetaţia şi în puţin timp am ajuns la Măcin unde am întâlnit indicatorul spre situl arheologic, am continuat după indicator, dar la capăt dezastru, multă mizerie şi cam atât.

Am coborât şi am urmat drumul prin Jijila, dar nu ne-am mai oprit şi la Dinigetia pentru că mai fusesem şi ştiam că e tot o movilă de pământ.

Drumul este bun, puţin aglomerat, aşa că am ajuns repede la Isaccea şi am mers la dreapta spre cetatea Novogadium, dar şi aici există doar un panou informativ şi nimic altceva, doar că poţi lua o pauză de masă şi să admiri Dunărea de sus şi cu binoclu să te uiţi la vecinii noştri ucraineni, însă zona era curată, nu peturi, nu hârtii, nu resturi menajere.

Am mers mai departe către mănăstirea Cocoş, este recent renovată, la intersecţia cu drumul care vine dinspre Niculiţel nu există nici un indicator, doar orientarea fiecăruia duce către acel loc. Biserica şi interiorul mănăstirii sunt complet renovate, şi ni s-a spus că este singura bisercă din ţară care are pe pereţii interiori mozaic reprezentând icoanele. Aşa este e complet din mozaic, eu am mai văzut ceva asemănător la Cluj, dar într-o variantă modernă.

Am mers apoi la mănăstirea Saon, drumul de 6 km bun, asfaltat, aici ni s-a spus că Saon vine de la un cuvânt turcesc ce înseamnă ceaun sau baltă neagră, în apropriere e o baltă, micuţă, frumuşică, îngrijită.

Apoi ne-am îndreptat spre Celic Dere pe un drum frumos care seamănă cu drumurile din alte zone montane ale ţării, aici bisercica e mai mare, mai impunătoare, am cumpărat miere de tei foarte bună.

Mai departe am mers în oraşul Tulcea pentru că nu văzusem acvariul şi partea etnografică, mi-a plăcut ceea ce au realizat aici, preţul 20 lei adult, e foarte interesant pentru copii cu vârste de la 5-12 ani., şi cei mai mari şi cei mai în vârstă au ce vizita. La acvariu am primit un pliant cu atracţii turistice în Dobrogea şi am zis hai să vedem Cheile Dobrogei.

Până acolo am trecut pe la Enisala, preţ 6 lei adult şi sus era un angajat mai în vârstă, dar care a oferit multe informaţii, despre loc, despre împrejurimi. De sus se vede bine lacul Razem, lacul babadag, insula Popina (cel mai bine se vede depe drumul spre Murighiol).

De la Enisala am mers spre Jurilovca, am stat puţin şi am continuat spre aceste chei. Traseul de la Tulcea până la Jurilovca este foarte frumos, sate frumoase, curate, multe flori.

Am întins harta pe care am primit-o, hartă editată de Ministerul Dezvoltării şi aşa cum arată intrarea în chei prin localitatea Gura Dobrogei. Mă uit pe harta şi văd că aş mai putea intra pe la Tariverde sau Cogealac, ajund lângă Tariverde la dreapta drum de pământ, continui către Cogealac drum de pământ, ajung lângă Gura Dobrogei asfalt, ei cred că ăsta e.

Intrăm pe drumul către Gura Dobrogei şi după vreo 500 m drumul e rupt de ape, trecem şi pe acolo intrăm în sat, pustiu, pe cine să întrebi, mai mergem, la o poartă un bătrân şi întrebăm "e bine către Cheile Dobrogei?", e bine şi nu prea, până la Târguşor sunt 7 km de drum cu macadam, dar nu ştie să ne spună alt drum.

Pornim pe acest drum care de fapt aparţine Rezervaţiei Cheile Dobrogei, la stânga sunt nişte peşteri Adam şi... şi un schit, la dreapta linia de tren. După 1 oră şi 15 minute de chin pe acest drum ajungem la un drum de asfalt, nu e nici un indicator, GPS-ul nu are semnal, spre stânga drumul coboară, spre dreapta urcă dar unde..., mergem spre stânga şi ajungem în localitatea Mihail Kogălniceanu.

Aici întrebăm pe cineva la vreo 40 de ani dacă ştie unde sunt Cheile Dobrogei şi ne spune că înapoi pe şoseaua cu asfalt se traversează linia de tren şi de acolo să mai întrebăm.

Aşa că dacă tot nu am nimerit hai acasă la Brăila prin Hârşova, Giurgeni că deja erau nori negri pe deasupra şi o să revenim să căutăm cheile. Drumul prin acea rezervaţie e frumos dar de parcurs la pas cu rucsacul în spate.

Şi uite aşa am parcurs o zi prin Dobrogea.

---

VIZUALIZĂRI: 2794 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI