Biblioteca Naţională a României, o mândrie pentru orice român

TIPĂREȘTE

Biblioteca Naţională a României este o construcţie imensă situată pe Bdul Unirii nr. 22 vis-à-vis de Tribunalul Bucureşti. Este amplasată pe un teren de 54000 mp şi are o suprafaţă construită de 15000 mp., şapte etaje supraterane, două etaje la subsol, un atrium înalt de 30m în colţurile căruia sunr lifturi de sticlă, pereţi exteriori şi plafoane de sticlă care permit iluminatul natural pe zi-lumină. Ca să vă daţi seama de dimensiunile acestei construcţii, ea este cât o treime din Casa Poporului. Accesul se face prin trei laturi: dinspre Camera de Comerţ, dinspre bul. Mircea Vodă şi dinspre bul. Unirii (Dâmboviţa). Construcţia a fost terminată la roşu în 1989 dar inaugurarea Bibliotecii Naţionale a României s-a făcut în aprilie 2012.

Istoria bibliotecii naţionale

Începuturile au fost modeste bazate pe fondul de carte de 1000 volume scrise în limba franceză acum 300 de ani, in timpul lui Constantin Brâncoveanu la Mănăstirea Sf. Sava din Bucureşti. În 1836 a fost înfiinţată prima Bibliotecă Naţională a românilor dar în 1901 aceasta trece în subordinea Academiei Române. Abia după 1859 biblioteca a primit numele de Biblioteca Naţională pe care l-a păstrat până în 1955 când a devenit Biblioteca Centrală cu sediul în Palatul Bursei de pe str. Smârdan într-un superb imobil construit în prima jumătate a sec. XX. Numele actual, Biblioteca Naţională a României l-a primit în 1990. Înafară de sediul central din Bucureşti, Biblioteca Centrală a funcţionat cu două filiale:biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia şi Omnia din Craiova. Ideea construcţiei unui sediu modern pentru o bibliotecă naţională a apărut în 1970 când a început să se lucreze la proiect. Lucrările de construcţii au început în 1986 dar au fost sistate după revoluţie. A urmat o perioadă în care construcţia s-a degradat iar hoţii de fier vechi şi materiale de construcţii au furat tot ce s-a putut. În 2002 se hotărâse să devină sediu al guvernului dar ideea a fost abandonată. În 2004 proiectul a fost modernizat adaptându-se la cele mai înalte standarde moderne iar în 2009 a reînceput construcţia şi finisările. Destinaţiile finale au fost Biblioteca Naţională a României şi un Centru Cultural de mare anvergură. Lucrările executate după 2009 au costat 130 mil. eu şi au fost efectuate de Aedificia Carpaţi. Cu o zi înainte de deschiderea oficială a bibliotecii, pe 22 aprilie 2012, Patriarhul Daniel a sfinţit noul sediu al uneia din cele mai vaste şi moderne biblioteci din Europa. Astăzi biblioteca conţine 13 mil de cărţi şi documenteşi funcţionează cu 14 săli de lectură. Pe departe cel mai valoros document este Codus Aureus care datează din anul 810 şi este scris cu cerneală de aur. Este unul din cele mai însemnate documente medievale din întreaga lume şi se spune că Ceauşescu a garantat cu el împrumutul de 10 miliarde de dolari. În incinta clădirii funcţionează Centrul Naţional de Patologie şi Restaurare a Documentelor. Din punct de vedere patrimonial BIiblioteca Natională este printre primele zece din Europa. Vizitând-o gândul mi-a fugit la Biblioteca lui Celsius din Efes construită în anul 117 d. HR şi care conţiea 12000 de volume fiind a treia ca mărime în lumea antică după Alexandria şi Pergam de pe Acropole.

Arhitectura şi organizarea bibliotecii

Vechea construcţie din 1970 a bibliotecii nu mai corepundea epocii digitale în care trăim. A fost suprapusă o faţadă de sticlă care acoperă forma clasică a construcţiei. (arhitect şef Eliodor Popa). Înafara celor 14 săli de lectură, s-au creat spaţii pentru şase săli de conferinţe, librării, săli de proiecţie, cafenele şi de jur împrejurul bibliotecii 3000 locuri de parcare. Sunt organizate fonduri curente pentru publicaţiile româneşti şi străine şi fonduri speciale pentru manuscrise, stampe, cartografie şi colecţii vechi. Fondurile speciale conţin 350000 documente din care 40000 manuscrise. Aşa cum se poate descifra din schiţele de plan fiecare etaj al bibliotecii are funcţii specifice. Astfel la parter din imensul atrium se desfac spaţii pentru săli de conferinţe care poartă numele unor personalităţi ale culturii noastre (Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu), librărie, anticariat, 11 săli de lectură, două spaţii expoziţionale (în cel numit Symposium am văzut expoziţia Comorile Egiptului Antic), aulă, săli de recreere. La mezanin înafară de restul sălilor de lectură, există un cabinet de traducere simultană, sală multimedia, zonă cataloage, birou împrumut. La etajul 1 este sala de lectură pentru copii şi tineret IonelTeodoreanu, sala de presă Pamfil Şeicaru, sala de formare profesională. Etajul doi este rezervat sălilor de dialoguri virtuale, săli ale editurilor BNR, etajul trei şiinţe sociale, ştiinţe aplicate, arhitectură, filosofie, etajul patru conţine depozite. De altfel la fiecare etaj sunt depozite specifice şi legătorii. Etajul cinci este destinat colecţiilor speciale şi depozitelor acestora. Etajul şase este rezervat pregătirii profesionale şi informării iar etajul şapte este destinat altor servicii legate de depozitare

Evenimente culturale

Sunt organizate non-stop dar după părerea mea, cu excepţia expoziţiei Comorile Egiptului Antic, sunt insuficient mediatizate. Poţi fi informat asupra desfăşurării şi programului numai accesând saitul Bibliotecii Naţionale a României sau din afişele de la parter. Saitul este foarte bine pus la punct conţinând indicaţii privind înscrierea ca utilizator pe bază de formular, sala în care se desfăşoară evenimentele, colaborări ale BNR cu instituţii similare din alte ţări, achiziţii noi. Pe bază de înscriere şi programare on line se oferă un tur ghidat al bibliotecii. La data la care am vizitat biblioteca erau anunţate în atriumul principal de la parter o serie de evenimente culturale (conferinţe, audiţii, expoziţii) cu intrarea liberă.

După ce am văzut parţial această bibliotecă, m-a cuprins un sentiment de mândrie. Din păcate acesta apare destul de rar.

---

VIZUALIZĂRI: 1031 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI