Mănăstirea Dervent și Icoana Făcătoare de minuni a Maicii Domnului

TIPĂREȘTE

Mănăstirea Dervent se află în comuna Lipnița (satul Galița) la 20 de kilometri de Ostrov și de granița cu Bulgaria (se poate intra pe releele bulgare de telefonie mobilă). Mânăstirea, se află la șosea și se observă de la distanță datorită zidurilor albe, acoperișurilor roșii și turlelor argintii. În fața mânăstirii se află o parcare destul de încăpătoare. Intrarea în mânăstire se face prin Turnul Clopotniță cu poarta masivă din lemn sculptat, fiind reprezentativ pentru arhitectura dobrogeană.

Legenda spune că își trage numele de la o cetate antică romană cu numele de Dervent, nume care înseamna lagăr sau garnizoană romană sau vad de trecere în limba turcă. Cetatea, ca și cetățile Dinoceția, Capidava și Sucidava, după o epocă înfloritoare până pe la anul 1036, a fost distrusă de pecenegi. În zonă încă se văd ruinele acestei vechi cetăți romane. Pe la sfârșitul secolului I după Hristos, Sfântul Apostol Andrei a avut misiunea să propovăduiască Evanghelia lui Hristos în Scythia Minor (Dobrogea noastră de azi) care în acea vreme făcea parte din Imperiul Roman. Ulterior, opera misionară a Sfântului Apostol Andrei a revenit unor ucenici ai acestuia (un preot și trei fecioare) care au venit la cetatea Dervent să-L mărturisească pe Hristos. Ajunși aici cei patru sunt prinși și condamnați la moarte, după ce fuseseră îndrumați să se lepede de Hristos. În momentul martirajului, legenda spune că ei erau poziționați astfel: Preotul se afla pe locul în care se află acum Crucea Sfântă din absida stângă a bisericii, crucea făcătoare de minuni și tămăduitoare, iar cele trei fecioare se aflau în fața Sfântului Altar. Întrucât nu și-au renegat credința lor adevărată, aceștia au fost chinuiți groaznic. Preotul a fost jupuit de viu și spânzurat pe o cruce de lemn cu capul în jos, iar celor trei fecioare li s-au scos ochii, li s-au smuls unghiile de la mâini și de la picioare iar trupurile au fost arse pe rug, tăiate în bucăți și aruncate în Dunăre ca să nu le venereze creștinii aflați în cetate. Pe locul unde au fost ei martirizați legenda spune că din pământ au crescut patru pietre în formă de cruce care sunt tămăduitoare și făcătoare de minuni.

După câteva secole, Dobrogea fiind ocupată de Imperiul Otoman, locurile unde se aflau Sfintele Cruci au devenit pustiite. Moșiile de-aici au revenit turcului Ahmet bei care se ocupa și cu paza frontierei. Acesta și urmasii lui auzind de puterea miraculoasă a Sfintelor Cruci le-au ocrotit și venerat timp de aproape cinci secole.

Mănăstirea Dervent a fost ridicată în 1923. Pe peretele din partea stângă, pe o placă din marmură se află inscripționate câteva date referitoare la:

Icoana Făcătoare de minuni a Maicii Domnului care se află în pronaosul bisericii, în partea stângă, pe un iconostas din lemn.

În paraclisul bisericii se află chiar una dintre crucile din piatră acoperită de un mic altar din marmură albă.

Alta se află în afara bisericii, în stânga altarului și vindecă animalele bolnave.

Izvorul Tămăduirii, aflat la circa 200 de metri de biserică, ar fi țâșnit atunci când Sfântul Andrei, ce propovăduia Evanghelia în aceste locuri, a lovit cu toiagul de pământ pentru a găsi apa... Izvorul se află acoperit de o construcție ce seamănă cu o bisericuță în miniatură, pe fereastra acestuia aflându-se o cruce superbă mozaicată, iar pe pereții interiori istoria Mănăstirii în imagini.

În incinta Mănăstirii se mai construiește o biserică, de dimensiuni grandioase, ce va fi închinată Sfântului Iachint de Vicina. Mănăstirea are chilii, un magazin bisericesc, un muzeu de istorie și un muzeu bisericesc cu obiecte vechi de cult.

---

VIZUALIZĂRI: 3002 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI