Palatul Medici Riccardi, Florența

TIPĂREȘTE

Palatul Medici Riccardi, unul din multele palate ale Florenței, are o particularitate anume, aceia de a fi prima clădire renascentistă din oraș.

Reședința familiei de Medici a fost ridicată de ”înainte mergătorul” asesteia- bătrânul Cosimo, cel care a comandat construirea unui palat precum o reședință regală, dar cu un aspect sobru, o linie simplă, pe placul florentinilor acelor vremi. Cosimo era foarte bogat, trebuia să-și etaleze valoarea în fața partenerilor săi de afaceri, dar în același timp era un om modest, așa cum apărea în fața locuitorilor orașului. Ca urmare, reședința sa trebuia să fie una care să etaleze ambele trăsături. Și acest lucru l-a realizat renumitul arhitect Michelozzo.

Palatul se află la intersecția Viei Martelli cu Via Cavour, foarte aproape de Piazza del Duomo și de Basilica San Lorenzo, ctitorită de același Cosimo da Medici.

Când am ajuns la fața locului, prima impresie a fost mai degrabă a fortăreață. Și da, în acele vremi tulburi a fost și pe post de fortăreață, familia având numeroși dușmani (Să ne amintim numai de conspirația Pazzi, în care micul Giulianno i-a căzut victimă).

Palatul nu are aspect de palat, este o clădire imensă, gri, rece, sumbră, o imensitate a cărei bază este formată din blocuri mari de gresie lipite între ele. Ferestrele sunt mici, prevăzute cu gratii pentru protecție și din loc în loc sunt încastrate niște dispozitive cu cârlig pentru priponit caii și pentru montat făclii de luminat noaptea.

Cele două nivele superioare sunt construite din cărămizi netede, cu ferestre în formă de arc, inspirate din arhitectura romană. Cornișa este bogat ornamentată, dând totuși un aspect ceva mai elegant întregului ansamblu.

Michelozzo a lucrat la acest palat aproape 20 ani, între 1449 și 1468. Clădirea este de formă dreptunghiulară, ușile de intrare sunt foarte înalte, pentru a permite accesul trăsurilor în interior. Curțile și grădinile sale erau imense și adăposteau tot ce familia colecționa în materie de artă. Lorenzo avea oamenii săi care cumpărau ce era valoros pe piața Europei, unde grecii fugiți din Constantinopolul cucerit de turci, vindeau valori pentru a se întreține. (Istoria se repetă, Ecaterina cea Mare va face la fel prin omul său de încredere, Voltaire)

Palatul a fost locuit de membrii familiei până în sec al XVII-lea, deși o parte din ei, cei de frunte, locuiau deja în Palazzo Vechio și apoi în Palazzo Pitti.

În 1659 familia vinde palatul marchizului Riccardi, unul din administratorii marelui Ducat. Acesta va aduce modificări, va moderniza clădirea și va decora plafoanele, devenind astfel cel mai baroc palat florentin. Rămâne totuși o reședință care, merită văzută. Eu am reperat-o cu un an înainte, când nu am mai putut să o vizitez, agenda fiind foarte încărcată. Florența este inepuizabilă pentru cine iubește frumosul.

Odată intrați în palat, vizitatorii trec un culoar unde sunt reprezentați membrii marcanți ai familiei de Medici, dar și cetățeni de onoare ai Florenței. Culoarul duce spre o curte interioară proiectată de Michelozzo cu coloane corintice, o logie cu plafoane boltite, cu medalioane, basoreliefuri, busturi, urne și sarcofage, toate aparținând familiei Riccardi

În acest palat s-a născut, a copilărit și și-a crescut copiii Lorenzo Magnificul, cel care a găzduit poeți, savanți, umaniști vestiți în acea epocă, dar și pe micuțul Michelangello, copil în jur de 14 ani, care s-a remarcat în ochii Magnificului cu un cap de faun lucrat în lut. Acesta evaluându-i talentul, l-a luat sub ocrotirea sa, unde a crescut și a fost educat cot la cot cu copii săi.

Și tot în acest palat, dar în altă perioadă de timp, mult mai târziu, a crescut Caterina de Medici, viitoare regină a Franței.

Muzeul se află la parterul clădirii, restul fiind ocupat de sediul Prefecturii. Acesta conține valoroase opere de artă, portrete de familie, masca mortuară a lui Lorenzo și puține obiecte ce au aparținut familiei Medici. Mare parte din ele au fost pierdute. Dar cel mai important punct de vizitat este Capela Magilor - vezi impresii, executată de B. Gozzoli, care s-a păstrat în toată splendoarea sa.

Ca puncte de interes turistic, pe lângă curtea interioară și grădina pavată cu piatră de râu, sunt imensele săli ale palatului, cum ar fi Sala tapiseriilor sau Sala Luca Giordanno, cu tavanele și oglinzile pictate de acesta, dar și Biblioteca Riccardiana închisă publicului, ce cuprinde un fond de carte, care se ridică la aprox. 50.000 volume și 4.000 manuscrise.

Toate valorile spirituale ale orașului Florența, îl fac cel mai bogat în opere de artă, datorită acestui om, supranumit pe drept Magnificul, cel care a adunat la curtea sa oameni de valoare și lucrări de artă, formând un melanj sclipitor pe râul Arno care, în 1966 a inundat întreg orașul, distrugând o bună parte din valori.

Mulțumesc!

---

VIZUALIZĂRI: 2593 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI