Small and friendly

TIPĂREȘTE

Teoretic la ora asta – 16:00, când scriu, ar fi trebuit să-mi fac somnul de frumusețe dar practic cum sunt și frumos și nici nu am somn, am zis să mai ajung și eu la zi cu restanțele că ma prinde Revelionul.

Anul ăsta destinația finala a fost Tolo (Tolon) / Peloponez, drum lung 1400km. În astfel de cazuri, tot ce sare de 1000km/zi, împart mereu drumul în două (prima zi partea lungă, a doua zi mai puțin să ajungem la 14 – 15 la hotel).

Am deschis google, am simulat traseul și hai să vedem ce posibilități de cazare avem în jurul a 1000 km. Prima variantă nou intrata pe site Kamena Vourla. Ne înâcânta ideea de a face o baie când ajungem, dar nu prea ne-a încântat stațiunea în sine (informații copnfirmate de la turiști cam cu aceleași gusturi și pretenții ca și ale mele), plus că ajungeam destul de târziu și mai mult ca sigur nu apucăm să ne bălăcim așa că am renunțat la idee. A doua opțiune a fost Delfi tot un fel de new entry pe site anul ăsta. A fost ales câștigător și datorită Oracolului pentru care nu aș fi făcut un drum special să-l vizitez.

De obicei, având în vedere componenta familiei, caut cazări de tip apartament sau studio ca să nu stăm claie, grămadă. Aici nu am găsit nimic convenabil la preț - de altfel era cam totul ocupat fiind și weekend – așa că am renunțat a mai sta de mailuri direct cu hotelul și am apelat la booking mai ales că în perioada aia tot vroia să mă facă mai ’’GENIUS’’ decât sunt și mi-a oferit 1 săptămână – cică promo – cu facilități de GENIU :) . Promo pe dracu m-a văzut că stau pe site de o săptămână și caut cazare așa ca mi-a oferit o mică reducere fix la acele hoteluri la care eu mă tot uitasem (SÎC! , așa de privată este navigarea noastră pe internet!!!)

Am plecat pe la 4 din Pitești drum clasic – pentru mine – Calafat/Vidin/Vratsa/Montana/ Sofia / Kulata și de aici e ușor :) și am ajuns pe la 21 din cuza unor probleme la mașină (da de aici au inceput semnele :) ) rezolvată în Sofia.

Când am intrat ăn Deffi prima întrebare care mi-am pus-o a fost noi unde parcăm. Și pe stânga și pe dreapta în fașa hotelurilor/magazinelor/tavernelor mașini parcate bară la bară pe trotuar. Ne-am liniștit când am ajuns în fața hotelului unde eram așteptați. Două ghivece – mari – cu plante ornamentale au fost mutate repede și cu chiu cu vai ne-am înghesuit între ele, noroc că ’’ buburuza’’ asta e mică și am încăput. Deci există parcare dar nu există trotuare deci mare atenție la turiștii care umblă pe mijlocul străzii.

Practic în hotel nu am stat decât când am dormit și am servit micul dejun, așa că mari remarci nu am de făcut.

Camera ok așa cum mă așteptam, la grămadă. Destul de mare nu ne-am împiedicat unul de altul, gălăgie nu am auzit, balconul nostru dând într-o curte interioară. Baia destul de spațioasă, cadă așa că am scăpat de data asta de ’’lăcăria’’ clasică de la greci. Mi-a plăcut – deși și noi eram dotați – că am găsit în cameră un aparat pentru țânțari și pastilele aferente. Aer condiționat există dar nu a fost cazul să-l folosim deși peste zi era cald, fiind la munte seara se lăsa răcoare. Ce nu mi-a plăcut a fost faptul că unitatea exterioară era amplasată la nivelul podelei deci nu prea putea-i sta pe balcon dacă aveai nevoie și de AC în cameră.

Fiind târziu am ieșit la masă și ne-am oprit la prima tavernă care am gasit-o că eram lihniși de foame. prima tavernă care am găsit-o, Taverna To Patriko Mas. Nu pot decât să confirm cele spuse de @Cris în review, mai puțin priveliștea că era nopate :) . Deși era foarte aglomerată în maxim 30 minute de la comandă deja băgam la burdihan. NU e chiar ieftină dar mâncarea e foarte bună și servirea promptă, ca să nu mai zic de atmosferă. Deci recomand și eu.

Micul dejun l-am servit peste stradă la hotel PAN, practic au același proprietar pe multe siteuri le găsim prezentate la grămadă PAN-ARTEMIS.

Inițial am bombănit un pic, mi s-a părut cam prea basic un fel de șuncă, un fel de cașcaval, măsline vreo trei feluri, ou, dulcețuri, cereale iaurt și niște prăjiturele, ceai și cafea. Apoi însă mi-am adus aminte că și acasă nu manînc 7 feluri de mezel și 5 de cașcaval la o masă și am realizat că de fapt și de drept așa e normal, puțin și bun! Nu mai spun de măsline, păi ce mâncăm noi p-acilea prin Romania cred că sunt rebuturile, frate de mult nu am mai mâncat așa măsline bune.

După ce am pus burta la cale, am predat camera, am achitat – 59 euro - și ne-am dus să ne pozăm cu ''buricul'', apoi via Egnația Odos to Tolo – dar despre asta în alt moment de ’’insomnie’’.

Recomand?! Depinde, pentru o noapte două da, pentru o familie mai nenumeroasă da, dacă nu aveți pretenții prea prea... DA RECOMAND!

---

VIZUALIZĂRI: 1078 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI