ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 27.09.2017
--- M ---
GR. VÂRSTĂ: 50-60 ani
DIN: Bucuresti
ÎNSCRIS: 12.06.15
STATUS: GOLD
DATE SEJUR
AUG-2017
DURATA: 10 zile
cuplu fara copii

GRAD SATISFACȚIE
SERVICII:
90.00%
Mulțumit, mici obiecții
BUCĂTĂRIE ŞI MASĂ:
95.00%
Mulțumit, aproape încântat
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș
DISTRACŢ. / RELAXARE:
95.00%
Mulțumit, aproape încântat

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
95.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 20 MIN

De ce o vacanță în Macedonia și Albania...

TIPĂREȘTE

De ce o vacanță în Macedonia și Albania...

Anul acesta mi-am propus să fac o călătorie în Macedonia (orașul și lacul Ohrid) și Albania (partea de sud a litoralului – satul Xamil), pe cont propriu și într-o perioadă de maxim sezon, în a treia decadă a lunii august.

De la bun început vreau să vă spun că a fost o reușită maximă, din toate punctele de vedere, inclusiv a cheltuielilor. Nu am să vă povestesc experiența mea personală, ci am să extrag din ea doar ceea ce este util pentru proiectarea și desfășurarea unor vacanțe similare, de către cititorii acestot rânduri.

Cu scuzele de rigoare, am să-mi permit să dau și niște sfaturi (SFT), care rezultă din experiențele mele concrete și cred că pot fi, oarecum, generalizate.

Dar, mai întâi, ce mi-a plăcut așa de mult în această vacanță?

• Peisajel montane extraordinare (drumul între Tetovo și Ohrid – un fel de Dealul Negru de vreo 60 de km; lacul Ohrid și tot ceea ce îl înconjoară; drumul de la Pogradet la Elbasan – un fel de Rucăr – Bran; drumul de Vlore la Sarande – un fel de Trans-Alpina de 100 km)

• Monumente de arhitectură și de istorie (orașul Ohrid, orașul și cetatea medievală Kruja, de lângă Tirana; site-ul arheologic Butrint, de lângă Xamil).

• Peisajele marine de pe litoralul de sud al Albaniei, cu o culme a frumuseții la Xamil, unde acesta se aseamănă cu cel din Caraibe, cu plaje de nisip fin, alb, cu insulițe, cu o mare de cleștar cu miros de pepene verde, cu o apă calmă, fără valuri).

• Oamenii (bonomi, dornici să te ajute, prietenoși, care se bucură când aud că ești român și care - la servicii mă refer - nu te înșeală; nici măcar bacșișul la chelneri nu este ”reglementat” în vre-un fel.

• Faptul că, pe plajă se plătește umbrela și cele 2 sezlonguri, la 2 - 3 ore după ce vii, pe care le părăsești când vrei și cu ce vrei pe ele sau pe lângă ele și le regăsești așa cum le-ai lăsat.

• Curățenia din camere, fie că este vorba de hotel, fie că este vorba de studiouri din vile și pensiuni.

• Calitatea mâncărurilor și amabilitatea celor care te servesc.

• WiFi este peste tot, la cazări și terase, așa că puteți comunica acasă WhatsApp fără costuri, în condițiile în care și apelurile telefonice și SMS-urile sunt foarte scumpe.

• La urmă, dar nu chiar în ultimul rând, prețurile (cazări decente începând de la 25 euro, iar în magazine alimentare și restaurante, cam ca la noi, dar nu cele de pe litoral, ci cele ”normale”).

Ce trebuie să ignorați, ca să nu vă umbriți vacanța?

• Ieșirea din România pe la Giurgiu, și de la noi, și de la bulgari.

• Mârlănia prietenilor bulgari, pe unde vă veți opri (benzinării, terase).

• Gunoaiele de pe marginea drumurilor, din toate aceste țări, fără nici o excepție (pe tot traseul veți întâlni astfel de zone, care seamănă izbitor cu cele de pe la noi).

• Discrepanțele din Bulgaria între autostrăzile bune (100 km înainte de intrarea în Sofia, centura și cam 100 km spre Kulata, până la Blagoevgrad) și drumurile proaste (de la Ruse până la autostradă, cu acea griblură care te asurzește, dar și porțiunea de la Sandanschi la Blagoevgrad care e un fel de Valea Oltului pe care dacă ai prins un TIR puturos, ăla ești).

• Punctul frontieră dintre Macedonia și Albania, unde veți deschide portbagajul, pentru un control vamal formal, deși nu aveți mutre de contrabandiști și se vede clar că sunteți în vacanță, dar și ”casa de schimb valutar” de la intrarea în Albania, unde vi se oferă cel mai prost curs valutar (125 Leke/1 euro, față de 130 Leke/1 euro).

• Unele porțiuni de drum de prin stațiunile albaneze, excesiv de înguste și cu crăpături și dâmburi, cu care desigur că sunteți obișnuiți, că doar veniți din România.

• Starea de curățenie de prin stațiune, care uneori arată, pe unele porțiuni, ca ”iarba verde” după week-end-ul unor maneliști.

• Circulația auto în Albania pe unde sunt sensuri giratorii, în care nu se respectă nici o regulă, deci trebuie mare atenție.

• Circulația prin orașul Fier, obligatoriu de străbătut dacă vrei să mergi prin Vlore spre sud și să nu ratezi poate cel mai frumos drum montan, unde se merge bară la bară, preț de cam o oră și mai bine, dar aveți antrenamentul de pe ”drumul melcului”, Comanrnic – Brașov.

• Vinul prost și scump din Albania.

• Faptul că și în Macedonia, și în Bulgaria, nu te poți folosi de Waze pentru că transferul de date este foarte scump. Într-o jumătate de oră, la Ohrid, pentru că nu-mi găseam hotelul și m-am folosit de Waze am fost taxat cu 44 euro, dar Vodafone mă avertizase. Și apelurile telefonice sunt foarte scumpe. Bine că au WiFi peste tot.

Un astfel de concediu se face, obligatoriu cu mașina personală.

La drum spre Ohrid

Pentru mine Bulgaria este o țară de tranzit și de alimentare cu benzină (1 euro). Cei care intră pe la Ruse, ca mine, vor trebui să iasă din Bulgaria pe la Kystendil. Sunt cca 430 km până la graniță.

(SFT) Ca motodă de a circula în siguranță (în sensul de a nu te expune la raderele poliției), mai ales în Bulgaria, dar și la ceilalți, este bine de folosit metoda ”iepurașului”. Aștepți să fii depășit de un ”băștinos”, după care intri în trena lui și mergi ca el. Dacă te depășește altul, mai ”vitezist”, schimbi ”iepurașul” cu cel nou. Nu este bine să fii tu cap de coloană, sau să fii singur (la cât de circulată este Bulgaria, nu e greu de loc să rămâi singur).

Eu preferam să merg perfect regulamentar, cu toate resstricțiile lor stupide de viteză, inclusiv pe autostrtadă, până când apărea unul care să mă depășească și o luam după el.

Atenție mare, însă! Șoferii bulgari, înainte de a trage pe dreapta, semnalizează... stânga. Mi s-a întâmplat de trei ori. Am încetinit așteptând ca mașina să vireze stânge, deși nu era nici un drum, dar nu mă pun eu cu mintea bulgarilor, iar mașina a ieșit de pe acostamment și a oprit, semnalizând... stânga.

Înainte de a intra în Macedonia (de fapt, îainte de a pleca de acasă), trebuie văzut dacă asigurarea acoperă și acastă țară. Sunt șanse mari să te întrebe de ea și începi drumul cu o amendă.

Autostrada este ciudată. Alternează cu porțiuni cu două benzi și stațile de plată sunt foarte dese, dar se plătește foarte puțin, între 30 și 60 de Denari (1 euro = 60 Denari). Deci trebuie schimbat niște bamni chiar la intrare (cam. 6 euro pentru taxe de autostradă). În continuare, la Ohrid poți să plătești și în euro, la același curs, iar la benzinăriile mari, se poate plăti și cu cardul. Atenție, la ei nu te auto-servești la stații. Ei pun în rezervor și tot ei vin cu cititorul de card ca să plătești, după ce îți explică ”ce și cum”, ca să nu crezi că te păcălesc.

Drumul până la Ohrid durează cam 5 ore, iar în ultima sa parte, după ce se iese de pe ultimul segment de autostradă, este foarte pitoresc și... aglomerat (2 benzi).

Dacă ratezi centura care ocolește, pe la nord, capitala Skoplje, intri în oraș și tot mergi drept, îtr-o aglomerație cu care suntem obișnuiți. La o intersecție cu mai mult timp de așteptare, vei întâlni spălătorii de parbrize din Bucureștii anilor 90, ca și cerșetorii, toți aparținând aceleiași etnii ca la noi, la fel de agresivi și murdari.

La ieșirea din oraș, spre vest, mulțimea femeilor înfășurate, alături de o dezordine și murdărie mult mai accentuate decât până atunci, sugerează trecerea prin cartierul (preponderent) musulman.

Ohrid

Ajuns în Ohrid, după mai bine de 9 ore de drum, socotind doar pe cele din Bulgaria și Macedonia, vei dori, în primul rând, să ajungi la locul de cazare, pe care un om gospodar îl rezervă din țară. Mai trebuie să ai un GPS bun (eu am avut unul care nu a fost bun de nimic, nu a răspuns la programamrea făcută), care să te conducă până în poartă. Atenție, în Ohrid se circulă cam peste tot, chiar și acolo unde a-i jura că trebuie să fie doar străzi pietonale.

Din punctul de vedere al amplasamentului, cazarea la Ohrid poate fi de două feluri, în orașul propriuzis (inclusiv în partea sa veche), sau în sud, pe o întindere de cca. 15 km, unde se află un fel de ”sateliți” ai Ohridului. Aici, hotelurile/pensiunile sunt amplasate pe coasta muntoasă, toate au mici plaje în dreptul lor și au propriile spații de servire a mesei sau, dacă nu au, în imediata apropiere sunt suficiente terase. Unele oferă o priveliște încântătoare.

O ședere îndestulătoare la Ohrid ar trebui să fie de minim 4 nopți în care ai de făcut următoarele:

• plajă și baie în minunata apă a lacului;

• plimbare în orașul vechi (superb);

• vizitarea obiectivelor turistice din oraș (cetate, biserici, teatrul antic);

• shoping (nu uitați de perlele de Ohrid, frumoase, adevărate și ieftine, dar și de suvenirurile care au mult mai puține ”chinezării” decât suntem noi obișnuiți în alte zone turistice);

• plimbare cu barca cu motor pe lac (cu simpatici ”căpitani”, 10 euro/o jumătate de oră);

• vizitarea Muzeului marin (unde poți să faci și scuba diving cu echipament și instructor pentru 35 euro) și a Mănăstirii Sveti Naum (superbă), aflate la 25, respectiv 30 km de Ohrid, în spre granița cu Albania;

• vizitarea Parcului natural ”Galicica”.

Drumul spre Xamil, cu oprire, sau nu, la Tirana

(SFT) Mai întâi, este bine ca, atunci când judecați Albania și pe aalbanezi, să țineți seama de niște realități mai puțin cunoscute. Regatul medieval al Albaniei și-a încetat existența în 1478, când a fost cucerit de turci și încorporat provinciei Rumelia (Țara Românească plătea tribut turcilor din 1420, iar Moldova din 1456 dar, din fericire, noi nu le stăteam în drum turcilor, ca albanezii). De atunci, populația a fost supusă unui proces de islamizare și deznaționalizare.

Este, cu adevărat, un miracol că astăzi, cca 30% din populația țării este creștină (cca. 20% ortodoxă iar restul catolică, deși mulți albanezi se declară atei, ca urmare a interzicerii oricărei forme de cult religios în perioada comunistă).

Independența națională a Statului Albanez a fost pronunțată în 1912 și recunoscută de marile puteri în 1913, la sfârșitul celui de-al doilea război balcanic. Abia după 1913 se înființează un sistem de învățământ în limba albaneză, iar acest popor cunoaște doar 26 de ani de viață națională, foarte agitată însă și împărțită între două monarhii și o republică. În 1938 sunt ocupați de ialieni apoi, în perioada războiului, de către germani.

După război, puterea este preluată de comuniști care au dezvoltat un regim politic foarte asemănător cu cel din Coreea de Nord. Dictatura a mers până la închiderea tuturor bisericilor și moscheelor, scoaterea oricărei limbi străine din școli și la dezvoltarea unei psihoze a războiului care a condus la o înarmare aberantă a acestui mic stat. Au fost construite mii de cazemate pe tot teritoriul Albaniei, iar plajele au fost minate.

Din cauza apropierii de Italia, ocupația tradițională din localitățile de pe coastă – pescuitul, a fost interzisă, pentru ca să nu se înregistreze dezertări în Italia.

După 1990, a urmat o perioadă de ”buimăceală” mai ceva ca la noi, care a culminat în 1996, când aproape toți albanezii au luat o mare ”țeapă” națională, la un sistem ”Caritas”, care și la noi a păcălit zeci de mii de românii. La ei a fost însă un întreg popor, este drept, nu foarte numeros – 2 800 000 de locuitori. Aceasta a generat o dezordine socială majoră marcată inclusiv de conflicte armate, ceea ce a făcut ca un număr mare de albanezi să emigreze în Italia, Germania, Elveția, Grecia (mai ales etnici greci) și Statele Unite. Debandada socială și econommică a continuat până după 11 septembrie, 2001, când strategia Statelor Unite cu privire la extinderea NATO s-a modificat, în sensul extinderii alianței și la alte state care până atunci nu prezentau interes. Așa a avut loc a cincea extindere, 2004 (România, Bulgaria, Slovacia, Slovenia, Estenia, Letonia și Lituania) și a șasea, în 2009, care a cuprins Albania alături de Croația.

Pentru a se ajunge aici, în Albania a trebuit să fie liniște și a fost, în Albania trebuia să se bage niște bani și s-au băgat, în Albania a trebuit să de trăiască mai bine și se trăiește.

În prezent, venitul mediu în Albania este cam 70% de cel din România dar, având în vedere că un număr foarte mare de albanezi lucrează în Occident, este clar că se trăiește mai bine decât o arată acest indicator.

Am făcut această prezentare, pentru a înțelege de ce, în medie, albanezii sunt mai puțin educați în spirit european și de ce numărul de ”bizoni” și ”pupeze” locale este mult mai mare decât, spre exemplu, la noi (”Bizon” – acel individ care vrea să se afirme în societate prin atitudine sfidătoare și agresivă, prin accesorii vestimentare care să demonstreze starea materială bună, prin mașini de o anumită marcă - BMW, Audi, Mercedes etc., lipsiți de cultură și maniere, pentru care politețea este o dovadă de slăbiciune și pentru care contează doar banii și ceea ce se poate cumpăra cu ei. ”Pupăză” însoțitoarea ”bizonului”, care musai are buzele umflate și sânii siliconați. Amândouă sunt tipuri umane existente la nivel european și generate de subcultura promovată de globalizare, care se sprijină pe astfel de tipare umane, ușor de manipulat). Dar, spre deosebire de bizonii noștri, localii devin drăguți și politicoși când văd că ești străin și, mai ales, român.

Îi veți întâlni, în număr foarte mare, în stațiunile de pe litoral care, în proporție de cel puțin 90%, sunt populate de albanezi, mulți dintre ei veniți în concediu, din țările în care lucrează, mai ales din Italia. Veți vedea multe familii, în care părinții vorbesc în albaneză, iar copiii în italiană, semn că nu prea mai au de gând să revină în țara natală.

Cu oprire la Tirana

De la Ohrid, la Tirana, Prin Struga, sunt 135 de km (2 ore). De la Ohrid la Xantil, pe ruta cea mai facilă (ocolind Vlore și coasta maritimă) sunt 360 de km (se fac în cca. 6 ore), iar prin Vlore, pe minunatul drum de coastă, dar dificil, din cauza reliefului muntos, sunt 355 km, care de fac în cam 7 ore și jumătate, sau chiar mai mult pentru că nu se poate să nu oprești pe drum pentru fotografii, și poate pentru a mânca ceva. De la Tirana, prin Elbasan și Vlore la Ksamil sunt 300 km care se fac în cca 6 ore și jumătate. Atenție, nu o luați prin Durres! Este un oraș mare și veți pierde timp trecând prin el. Alegeți ruta prin Elbasan.

Drumul spre Tirana, plin de serpentine dar veți avea și supriza unei porțiuni de autostradă foarte bine făcută. Dar, atenție, nu puține sunt momentele când pietoni traversează autostrada, pentru că nu sunt garduri de protecție și localitățile sunt apropiate de autostradă. Veți mai întâlni, pe porțiunile de drum cu două benzi, capre, vaci, măgari. Pentru cazare am găsit un hotel la intrare în Tirana, cu 30 euro pe noapte (mic dejun inclus), cu piscină exterioară și nterioară la care accesul era posibil la orice oră din zi sau din noapte.

Un sejur la Tirana ar merita cel puțin pentru două lucruri: o jumătate de zi (dimineața), la plajă, pe Plaja ”San Pietro” – o plajă asemănătoare cu cea de la Mamaia, de acum 100 de ani, în sensul că nu este sufocată de nici un fel de hoteluri sau alte construcții (de fapt, practic este plaja pe care vin albanezii din Tirana și... corpul diplomatic) și pentru ca, în cealată jumătate de zi, să vizitați localitatea și cetatea Kruja, admirabil restaurat și situat într-un veritabil ”cuib de vulturi”. Ambele sunt situate la cca. 30 km de Tirana, plaja spre est, cetatea spre nord-vest. Pentru a ajunge la ele, vă trebuie un GPS performant. Altfel vs fi foarte greu.

Plaja, lungă de cca. 7 km are un nisip fin, iar intrarea în apă se face, ca la Mamaia, domol și trebuie să mergi cam 50 m pentru a avea apa peste cap. Acest loc poate fi el în sine o destinație de vacanță la malul mării, pentru cine dorește liniște, plajă cu nisip, apă curată și caldă, restaurante bune și ieftine. Cel mai bun dintre acestea este restaurantul INSIFA, specializat pe preparate din pește și fructe de mare. În zonă se află și spații de cazare.

După plajă și o masă bună la INSIFA (Atenție, trebuie rezervare, cel puțin în week-end!), în cam o oră se poate ajunge la Kraja. Orășelul este foarte pitoresc, dar mergeți acolo pentru cetate.

Pe aleea care duce la cetate se poate vedea un frumos, autentic și civilizat ”târg” de suveniruri, marea lor majoritate fiind produse artizanale autentice, alături de vestitul lor konjac (se numește așa, dar nu are nimic în comun cu rețeta de preparare a coniacului, fiind o băutură originală produsă, pentru prima oară, în 1967) – Skenderbeu, cu variantele sale – Rakie, Fernet, Orange Punch. Cetatea, parțial reconstruită, are un foarte frumos muzeu, care merită vizitat, și oferă priveliști minunate asupra văii. Pe marginea drumurilor, ca și la noi, localnicii vând fructe (desigur că veți prefera smochinele), legume, dulcețuri, compoturi etc.

Către Ksamil

La Ksamil, așa cum spuneam mai sus, indiferent dacă veniți de la Tirana sau de la Ohriud, vă recomand să mergeți prin Vlore, pe drumul de coastă, pentru că altfel ratați niște peisaje absolut încântătoare.

Până la Vlore, veți avea parte de un supliciu, în orașul Fier, unde veți face cel mult 10 km cam într-o oră, asemeni ”drumului melcului” - Comarnic – Predeal, de la noi, în week-end. Traversarea orașului Vlore este plăcută. La intrarea în oraș, pe dreapta, este o benzinărie foarte modernă. Spre ieșirea din oraș vă va impresiona faleza, care era încă în lucru (august, 2017), după care începe succesiunea de peisaje superbe.

Cred că până la Ksamil, pe lângă stațiunile Dhermi, Himare, Porto di Palermo, Borsh și Sarande, mai sunt zeci sau chiar sute de locații unde îți poți petrece vacanța. Dar, mai întâi, trebuie trecut de Muntele Cika. Ascensiunea se face pe versantul împădurit, după care, ajuns pe creastă, la peste 1900 de metri altitudine, muntele pur și simplu ”se prăbușește” în mare.

Fiecare stațiune, sau simplă localitate, este separtată de următoarea printr-o formațiune de relief montan, care implică tot atâtea urcușuri și coborâșuri în serpentine, iar uneori drumul este atât de îngust încât nu permite trecerea a două mașini, una pe lângă cealaltă, mai ales în localități. Încet, încet ne apropiem de Saranda, o stațiune cu de toate, am înțeles (baruri, cluburi de noapte etc.), dar destinația noastră este Ksamil, 10 km mai la sud.

Sejur la Ksamil. De ce Ksamil?

Ce nu are Ksamil? Nu are cluburi de noapte, nu are evenimente gen spectacole, parade etc. Nu are restaurante sau terase de lux. Nu prea are trotuare pe drumurile dispre plaje. Ce s-ar putea să nu-ți placă la Ksamil? Cam aglomerat de mașini, care circulă peste tot.

Unele plaje (sunt mai mult de zece, dar nu știu exact câte) sunt cam aglomerate (dar nu ca la Mamaia), dar oamenii sunt potoliți. Cui nu-i plac copiii, este plin de copii. Unele zone nu sunt tocmai curate.

În magazine prețurile sunt puse alandala, sau nu sunt puse de loc, dar nimeni nu te va înșela. Vinul îmbuteliat este scump și relativ prost (la terase găsești vinul casei, care dacă nu este bun, este totuși... potabil).

Ce are și ce îți va plăcea la Ksamil? Spații de cazare civilizate și ieftine (mai ales studiouri, cu bucătărie dotată cu tot ce trebuie, balcon, aer condiționat, WiFi.

Priveliști minunate care amintesc de Insulele Caraibe (înainte de ciclon) și plaje de vis, majoritatea cu un nisip alb, foarte fin. Intrarea lină în mare (Marea Ionică) și o apă curată, mirosind a pepene verde. Apa liniștită, fără valuri, ceea ce face ca servicul de salvamar să nu fie necesar, deci nu există salvamari.

Trei insulițe pe care se ajunge înotând, sau cu vaporul, Vecinătatea insulei Corfu, care se vede foarte frumos și în care se poate face o excursie (nu o recomand). Terase curate, chiar pitorești, unde se poate mânca bine și ieftin (ca în România, dar mai mici ca pe litoralul nostru), cu o servire amabilă. Magazine de pește, unde dimineața îți alegi peștele, sau fructele de mare dorite, plătești 250 leke (8,25 lei) pe kilogram în plus, iar la ora stabilită le iei preparate la grătar, frumos și civilizat ambalate. Muzică internațională la terase, la un volum care o face agreabilă.

Deci, pentru ce să vii la Ksamil? Este locul ideal pentru o vacanță marină liniștită, cu plaje frumoase, cu o apă tot timpul curată și liniștită, cu posibilitatea (chiar o recomand) de a schimba plajele de la o zi la alta (sunt înșirate de-a lungul golfului, cu expunere spre vest, nord și est). De ce să o schimbați?

Comportamentul statistic majoritar, în astfel de situații, este de a veni într-un loc, ales la întâmplare sau recomandat, de a alerge o anumită poziție pe plajă (umbrela și șelongurile) și a nu le mai schimba pe tot parcursul sejurului. Acest comportament este explicat de psihologi prin aceea că majoritatea oamenilor se simt confortabil atunci când au sentimentul de siguranță, sentiment în care stabilitatea, conformismul are un rol foarte important. Ca urmare, orice schimbare le provoacă o stare de nesiguranță, în cazul nostru exprimată prin temeri de genul – ”Dacă plaja aia este cu pietre? ”, ”Dacă acolo este mai aglomerat? ”, Dacă dincolo intrarea în apă este mai abruptă? ” etc. Așa este. Dar dacă omenirea ar fi fost alcătuită numai din astfel de oameni, astăzi nici roata nu era inventată.

Măcar în acest caz concret, plajele de la Ksamil, vă recomand să le schimbați pentru că fiecare schimbare vă a asigura posibilitarea de a avea în fața ochilor un alt peisaj, de a vă expune la soare din alt unghi, de a avea în jur mereu alți oameni care, uni dintre ei, s-ar putea dovedi a fi conaționali și, ținând seama de faptul că aici ajung doar oameni de o anumită calitate, s-ar putea să vă facă plăcere astfel de întâlniri.

Oriunde ați fi pe plajă, vă recomand să nu ratați deplasarea, cu barca, pe cea mai ”depărtată” insuliță, unde sunteți ”depuși” și apoi luați înapoi la ora pe care o veți conveni. Pentru un cuplu ni s-a cerut 25 de euro. Rapid am făcut un ”echipaj” de 9 români (întâlniți pe plajă), pentru care am negociat 4 euro/persoană. O mașină vă va duce în extremitatea golfului (plaja cu expunere estică), de unde vă îmbarcați pe vaporaș și, după 15 minute ați ajuns pe insulă, unde și acolo pot fi închiriate umbrele cu șezlonguri, și unde există o terasă cu de toate, dar ceva mai scumpă. Vă imaginați cum este apa acolo? Noi am preferat să ne bucurăm doar de soare și mare, așa că am stat pe stânci, ca niște capre bipede. Dar, vă spun sincer, că nu aveam nevoie de nimic mai mult.

Ca să ajungeți aici, pe fiecare plajă sunt niște mici plachete cu un număr de telefon pentru plimbare cu barca. Nu sunați! Riscați să ”vorbiți” la telefon dând din mâini. Vorbiți cu băieții care vă iau banii pentru umbele și ei vor chema îndată pe cine treebuie.

Iar pentru o după-amiază, când vreți să faceți pauză de plajă, dați o fugă până la site-ul arheologic Butrint (oraș antic grecesc, apoi roman, bizantin, venețian, turcesc, iar venețiam și iar turcesc..., ca toată istoria Balcanilor), aflat 10 km mai la sud. Nu veți regerta. Eu l-aș compara cu Efesul, fără să exagerez prea mult.

Și uite așa, cele ”x” zile (eu aș recomanda minim 5) petrecute la Ksamil vor trece una după alta, oferindu-vă un alt fel de ”cură marină. ”

Întoarcerea? Evident, prin Grecia

Nemaiavând treabă cu Ohridul, drumul de întoarcere cel mai recomandat este prin Grecia, cu ieșirea în Bulgaria pe la Kulata.

Dar, dacă aveți un răgaz și ceva bani, nu ar strica să faceți un ocol pe la Parga, un superb oraș-stațiune. Este doar la cca. 50 km de frontiera cu Albania.

Drumul spre granița cu Grecia este foarte pitoresc. Vă amintesc că Ksamil nu se află pe o rută europeană, deci este un drum secundar, aproape pustiu. Abia cu 10 km înainte de frontieră se face joncțiunea cu șoseaua principală, după care, la frontiera elenă veți citi pe fețele amabililor polițiști de frontieră întrebarea – ”Cum naiba de intră români în Grecia pe aici? ”. Evident, ei nu știu că noi intrăm... ca să ieșim.

Vă despărțiți de Marea Ionică la Igoumenitsa, oraș-stațiune-port, de unde se face trecerea cu feribotul spre Corfu. Urmează ”autostrada tunelurilor”, o traversare de-a latul Greciei, spre Salonic, pe care îl veți ocoli pe la nord.

În continuare, ai două variante: dacă ești tânăr și nesăbuit, continui drumul prin Bulgaria spre casă, dacă nu, îți alegi o cazare undeva lângă frontieră, sau în Serres, ultimul oraș mai mare în drumul spre Kulata.

Noi am ales prima variantă și am găsit o pensiune în Lithotopos, un sătuc pitoresc, pe malul unui lac (parc natural), unde am avut parte de o cazare ieftină și foarte bună (pensiune), dar și de o cină, la ”crâșma” din sat – un restaurant-terasă foarte mare pentru dimensiunile localității, unde am mâncat o carne de porc și am băut un vin ca... acasă, la pensiunile noastre.

Am uitat să vă spun că nu este bine să contați pe benzina din Grecia care, în august 2017, era 1,5 euro, față de cca. 1 euro la albanezi și bulgari. Deci faceți plinul l Ksamil, unde puteți plăti inclusiv cu cardul, și apoi vă realimentați la intrare în Bulgaria.

La frontiera cu bulgarii ne-a întâmpinat o aglomerație mare, dar și o autostradă care m-a umplut de invidie. Invidia s-a spulberat după cam 20 km, când autostrada s-a terminat lăsând loc bătrânului drum spre Blagoevgrad, care este un fel de ”Valea Oltului”, mai puțin pitoresc, dar având aceeași calitate – dacă ai prins o mașină leneșă și mare, te odihnești tot drumul în spatele ei. Apoi din nou autostradă spre Sofia, iar restul nu mai merită povestit, decât atenție la șoferii din față care semnalizează stânga, pentru că, la ei, asta înseamnă că vor trage pe dreapta, așa cum spuneam și la începutul acestei relatări.

Iar la final, vă rog să priviți imaginea fotografiată de pe televizorul din cameră, la o slujbă bisericiească importantă, undeva în Grecia (nu știu unde), prilejuită de nașterea Fecioarei. Priviți ce fac toate enoriașele din spatele preotului

Vă doresc o vacanță plăcută!


[fb]
---
Trimis de marnicpop in 27.09.17 10:59:50
Validat / Publicat: 27.09.17 18:54:26
INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în CIRCUITE MULTI-ȚARĂ.

VIZUALIZĂRI: 4780 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

7 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (marnicpop); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P32 [fără descriere]
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
[900 PMA] [450 PMA]
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 10800 PMA (din 12 voturi)

ECOURI la acest articol

7 ecouri scrise, până acum

webmasterX [27.09.17 13:04:40] »

Câteva fotografii realizate de voi acolo ar fi mai mult decât binevenite — atât ca ilustraţie a textului, cât şi ca informaţie utilă, ele fiind căutate, apreciate (şi solicitate) de cititorii interesaţi în această destinaţie... Poţi folosi linkul amfostacolo.ro/pic_addnew ... 04&ridAnt=82356

--

Pe viitor recomandăm împărțirea unui asemenea bogat și frumos (alt) circuit în două sau mai multe segmente - se citește mai ușor și, în plus, poate fi util unui număr mai mare de cititori (în mom. de față se adresează, primordial, celor care fac același circuit, Macedonia + Albania; dacă ar fi fost împărțit pe țări, ar fi fost, în plus, util șși celro care se documentează DOAR despre Macedonia și celor care o fac doar despre Macedonia...)

webmasterX [27.09.17 13:15:25] »

Noi am ales prima variantă și am găsit o pensiune în Lithotopos, un sătuc pitoresc

Ne-am bucura să putem citi impresiile despre cazarea în Lithotopos, precum și impresiile din celelalte cazări (Ksamil etc) — scrise ca articole (reviewe-uri) noi.

Procedând astfel, ai avea ocazia ca prin notele şi evaluările proprii să contribui la o medie mai reprezentativă a acestei destinaţii.

În plus, dacă vreodată vei solicita informaţii aici, pe sait, cei care îţi vor răspunde o vor putea face cât mai adecvat "profilului" tău turistic (funcţie de locurile în care ai fost, unde ţi-a plăcut şi unde nu, din ce motive etc)

Poţi folosi linkul SCRIE IMPRESII (se deschide într-o fereastră nouă).

NB: linkul poate fi găsit şi în pagina 1 a saitului - „SCRIE REVIEW”

webmasterX [27.09.17 18:53:38] »

@marnicpop: Mulțumiri pentru amabilitatea cu care ai dat curs solicitării de a încărca fotografii.

cristic66 [27.09.17 22:02:31] »

@marnicpop: Votat cu placere desi sunt ceva inadvertente pe aici pe care voi incerca sa le corectez: ati avut pur si simplu ghinion la granita dintre Macedonia si Albania, eu nu am deschis niciun portbagaj, nici macar nu am coborat de la volan, vamesa m-a intrebat daca stiu italiana si cam atat; in Bulgaria nu e nevoie de niciun "iepuras" (Waze functioneaza perfect); apa lacului Ohrid este foarte mizerabila, cel putin in partea cu plaja amenajata, spre Struga; pe centura Durres-ului am facut vreo 5-6 minute, ea leaga autostrazile Tirana-Durres si Durres-Fier; altitudinea maxima la care ati ajuns in Qafa i Llogara este de max 1040 m (in niciun caz peste 1900) ca doar nu ati trecut pe varful muntelui Cika; benzina in Albania, toata luna august, a fost la 1,3 euro/litru deci in niciun caz 1 euro! Vacante placute!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
sunflower [29.09.17 21:29:08] »

Remarcabila prezentare, va felicit!

marnicpop [05.01.18 12:42:26] »

Fac eu însumi (autorul articolului) două corecturi.

Din greșeală am afirmat că: ”în Macedonia, și în Bulgaria, nu te poți folosi de Waze pentru că transferul de date este foarte scump. ” Corect este - ”În Macedonia și Albania... ”. Evident că în BulgARIA, ȚARĂ MEMBRĂ ue, Waze este la fel de accesibil ca în România.

Înălțimea Altitudinea de 1900 a muntelui Cika se referă la cel mai înalt vârf al său. Altituniea maximă la care vă poartă șoseaua este de 1040 m. Mulțumesc lui cristic66 care a sesizat aceste erori. Prețul benzinei de la cele două stații la care m-am alimentat în Albania (din Vlore și Ksamil) nu a depășit semnificativ 1 euro, nu 1,3 cum spune cristic66.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
webmaster26 [16.01.18 18:11:51] »

Mutat, la reorganizare, în rubrica "Circuite în Peninsula Balcanică, EUROPA - CIRCUITE DIVERSE" (deja existentă pe sait)

[Rubrica inițială: BUFFER CĂLĂTORIE]

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
3 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
cristic66, marnicpop, sunflower
Alte impresii din această RUBRICĂCircuit în Peninsula Balcanică:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.075979948043823 sec
    ecranul dvs: 1 x 1