Copenhaga, un oraș minunat, atât cât am reușit să-l descoperim noi

TIPĂREȘTE

Am ajuns în Copenhaga prin intermediul croazierei cu MSC. A fost a patra și ultima oprire pe uscat. Dar a fost și orașul cel mai frumos pe care l-am avut de vizitat. Un oraș cu adevărat regal prin tot ceea ce ni s-a descoperit. Ca și pentru celelate trei locații m-am pregătit cu informații, pe care le gasiți atașate aici (să se știe că nu am păstrat sursa informației și deci nu am mai specificat de unde sau de la cine am citat informațiile – cu scuzele de rigoare pentru aceasta).

Am luat din port acele autobuze ”hop on, hop off”, pentru care am plătit destul de mult – am avut și vaporașul inclus, adevărat; dar aici se poate face o cercetare mai atentă și este posibil să se găsească soluții mai ieftine.

Dacă în excursia precedentă pe uscat, la Talin, ne-a fost foarte frig, acum ne-am îmbrăcat mai gros: degeaba, nu mai era nevoie. A fost prima zi caldă, foarte caldă, din întreaga vacanță!

Am coborât din autobuz în Piața Primăriei. Un loc frumos dintr-un oraș frumos. Ne-am învârtit pe aici, am făcut poze. Urmare a informațiilor pregătite am căutat și am intrat în Muzeul cu ciudatenii, Stroget. NU s-a meritat. Am pierdut destul timp și energie și nu era cazul.

Apoi am coborât încet pe jos pe strada principală, Stroget. Lume foarte multă, ca pe Rambla din Barcelona, magazine multe și, probabil, extrem de scumpe. Noi am trecut liniștiți pe lângă ele și printre mulțimea de turiști. Am ajuns într-o piață mare, apoi, mai departe puțin, am luat-o la stânga, tot pe jos, și am ajuns la canalele de unde se lua vaporașul. Am depistat pe care trebuia să-l luăm noi, am așteptat oarece timp să vină - și iată-ne pe un fel de vaporaș destul de mare, lat și lung, fără acoperiș sau alte punți, dar foarte jos – să poată trece pe sub multele poduri peste canalele pe care circulă aceste mici ambarcațiuni, poduri destul de joase. Am avut ghid care ne spunea ce puteam vedea în jur. A fost o plimbare foarte plăcută. Ne era deja cald. Am văzut tot ce se putea vedea din vaporaș. Am remarcat foarte multe tipuri de ambarcațiuni acostate, de diferite mărimi, unele păreau a fi locuibile, case de locuit sau un fel de rulotă pe apă. Am întâlnit și un concurs de înot (era sâmbăta); foarte multă lume concura. Se vedeau multe capete care se agitau pe apă.

Ne-am întors în același punct de unde am plecat. Toată zona foarte aglomerată. Te deplasai pe jos destul de greu din cauza turiștilor.

De acolo am plecat pe jos la Biserica de marmură. Este într-adevăr impresionantă. Am intrat, am stat puțin - și mai departe. În față, cum priveai spre apă și cu spatele la biserică se vedea frumos piața Palatului Regal. Am ajuns destul de repede aici. A impresionat simplitatea și eleganța acestuia. Fără să fie somptuos din exterior, este totuși plăcut. Și piața mare din mijloc, și o frumoasă fântână puțin mai spre apă, toate aliniate perfect, fac o plăcută impresie, de bun gust arhitectural și ornamental, fără să expreime opulență sau altceva nepotrivit. Și mai era interesant faptul că lumea, turiștii sau localnicii se plimbau în voie chiar pe sub ferestrele palatului regal. Multă lume și pe aici, dar fiind spațiul deschis, nu mai era senzația de aglomerat. Mulți indieni am remarcat printre turiști. În schimb nimeni care să cerșească sau să aibă alte activități dubioase.

De aici am plecat pe jos, pe cheiul apei, în stânga, spre Mica Sirenă. A fost o plimbare plăcută. Am ajuns la o mică biserică, la intrarea într-un parc. Am făcut un mic popas. Aici era un fel de mică piață, cu bere și cârnați; ne-am odihnit, am mâncat câte ceva, am băut o bere și am mers mai departe. Chiar înainte să plecăm de aici a început o frumoasă reprezentație de muzică irlandeză, reprezentație dată de un bărbat și o femeie care aveau cam 55 – 60 de ani; am stat puțin. Am trecut de un frumos grup de statui și apoi am ajuns la Mica Sirenă.

După timpul acordat și acestui obiectiv, am luat autobuzul la care aveam bilete luate de dimineață și ne-am întors la vas.

Nu am văzut nimic din cartierul Christiana. Iar în parcul Tivoli nici vorbă să avem timp să intrăm.

A fost o zi minunată într-un oraș minunat, cu adevărat un oraș regal – din toate punctele de vedere. Sigur că pentru Copenhaga este nevoie de mai mult timp să-l vezi, să te bucuri de farmecul lui și de oamenii lui. Poate cu alte ocazii vom reveni și vom descoperi și alte locuri frumoase sau le vom revedea cu plăcere pe acelea pe care le-am văzut deja.

---

VIZUALIZĂRI: 2688 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI