Cula Greceanu - Măldărești

TIPĂREȘTE

De mult am dorit să vizitez culele de la Măldăreşti. Am mai văzut o culă la muzeul satului Vâlcean, dar cele mai mediatizate cule din ţară sunt cele de la Măldăreşti. De unde vine notorietatea lor? Poate din faptul că au fost ˝vedete˝ în filmele din seria celor care îl aveau ca personaj principal pe Mărgelatul şi mai nou în filmul Aferim.

Măldăreşti este o comună din judeţul Vâlcea, în apropiere de Horezu, recunoscută pentru culele boiereşti din localitate. Ca să ajungeţi la Măldăreşti dinspre Râmnicu Vâlcea, mergeţi pe DN 67 până la Horezu apoi viraţi la stânga spre Măldăreşti, pe DN 65 C, mai mergeţi vreo 5 kilometri şi ajungeţi la destinaţie.

Cula este o locuinţă cu etaj, cu baza pătrată, sub formă de turn şi este de obicei fortificată. Culele se întâlnesc de obicei în nordul Olteniei dar și prin Muntenia.

La Măldăreşti sunt mai multe cule, noi am vizitat-o dor pe cula Greceanu, singura care era deschisă la ora când am ajuns noi. Cula Greceanu este înconjurată de un zid gros din piatră... Am pătruns în curtea interioară trecând o poartă groasă din fier. Intrăm într-o curte mare, frumos amenajată împrejmuită de copaci înalţi. Unul dintre aceşti copaci ne-a atras atenţia, un stejar gros, a fost tăiat, iar timpul l-a măcinat formând o scorbură, din acea scorbură a răsărit un alt copac tânăr.

Dar să lăsăm scorbura în pace şi să vă spun puţin despre istoria acestei cule. Cula Greceanu este cea mai veche construcţie de acest tip, fiind construită în anul 1517. Cula intră în posesia căpitanului Tudor Maldăr, căpitan din oastea lui Mihai Viteazu, la începutul secolului al XVII-lea. Fiul lui Tudor Maldăr, Anastasie modifică construcţia iniţială în anul 1688. Actuala înfăţişare a culei este dată de către boierul Gheorghe Măldărescu şi soţia sa Eva, între anii 1780-1790. În urma unui atac asupra culei fortificate, doamna Eva Măldărescu fuge, dar ia cu ea şi bijuteriile familiei, aceasta este prinsă pe drum şi ucisă, iar bijuterileau fost furate. Râmânând făra avere Gheorghe Măldărescu o mărită pe una dintre ficele sale cu un băiat al familiei Greceanu iar ca zestre primeşte cula de la Măldăreşti. Așa cula a intrat în posesia familiei Greceanu și de atuncea îi poartă numele. Cea mai cunoscută urmaşă a tinerie familii este cunoscuta pictoriţă Olga Greceanu, aceasta fiind şi ultima locatară a culei înainte ca locuinţa să treacă, în timpul comunismului, la stat. Este restaurată între 1966-1967, de comuniști şi este transformată în muzeu. În anul 2007 în urma unui proces moştenitoarea Olgăi Greceanu intră în posesia domeniului de la Măldăreşti. Aceasta după o înţelegere cu Consiliul judeţean Vâlcea lasă domeniul Muzeului Judeţean Vâlcea. Cam aceasta a fost istoria, pe scurt a locaţiei.

Cu paşi mici ne-am îndreptat spre casa zugrăvită în alb. Clădirea este formată din trei nivele şi are elemente în construcţie specifice stilului brâncovenesc, vizibile la ferstrele pivniţei lucrate în piatră traforată şi cele două cerdace cu arcade boltite. Pe partea sudică se află intrarea în pivniţă. Pivniţa este formată din trei încăperi. Două dintre acestea erau folosite pentru depozitarea alimentelor şi sunt construite din cărămidă, iar cea de –a treia ca şi ascunzătoare în timpul atacurilor, este construită din piatră. Pivniţa nu comunică cu casa prin interior.

Accesul la etajele superioare se face pe o altă uşă aflată pe partea estică. Uşa pare a fi din stejar. Urcând scările interioare din lemn, se ajunge într-o loggia aflată la nivelul al doilea al culei. Pe pereţii treptelor se observă gurile de tragere care erau folosite când cula era atacată. Din loggia se intră într-o cameră aflată deasupra pivniţei. Şi această cameră are o ascunzătoare, aflată în tavan, în care locatarii se ascundeau în timpul atacurilor. La această ascunzătoare se ajunge cu ajutorul unei scări mobile. Ascunzătoarea era ventilată printre metereze. Tot la etajul unu se mai află o încăpere, fostă cameră de primire, din care se trece într-o altă cameră, unde pictoriţa Olga Greceanu a pictat o frescă cu portretele familiei Măldărescu. O altă încăpere este turnul clădirii. Aici se strângeau în timpul atacurilor mebrii familiei. Accesul în turn se făcea din camera principală prin uşa secretă din tavan. Turnul este prevăzut şi cu mici ferestre. În timpul atacurilor aceste ferestre erau blocate cu obloane. Alimentarea cu apă a podului se făcea printr-un sistem de alimentare care avea legătura directă cu o fântână.

Ne plimbăm puţin şi prin curtea domeniului, aceasta este plină de flori, are un gazon tuns la milimetru. În mijlocul curţii se află o fântână din lemn frumos ornată.

Dacă aveţi drum prin zonă şi doriţi să vizitaţi un loc istoric dar în acelaşi timp să găsiţi şi un pic de linişte, vizitaţi cula Greceanu.

---

VIZUALIZĂRI: 2538 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI