O poveste despre Palermo, un loc caruia ii mai datorez o vizita (I)

TIPĂREȘTE

Inca de la inceput, va spun ca acesta nu este un articol de informare asupra obiectivelor. Este un articol mai subiectiv, despre un loc care mi-a placut mult, cu bune si rele.

Am hotarat sa ma duc in Palermo, atunci cand am vazut ca exista zboruri directe Ryanair, Otopeni - Palermo.

Mi-am propus sa vad cum e orasul, plaja, sa ma duc asa... intr-o prospectie, in luna mai.

V-am scris despre calatorie, despre cazare.

Acum, va voi povesti impresiile mele despre acest oras, fara a intra in detalii, (referitor la obiectivele turistice), fiindca au facut-o foarte bine colegii mei de pe AFA, care au scris deja in aceasta rubrica.

De la gara, am mers pe jos, pe Via Roma, pe care deja venisem cu autobuzul, de la aeroport. Voiam sa ajung la locul de cazare si sa scap de bagaje. Era foarte aproape, stiam asta, asa ca nu m-am grabit, gazda noastra, asteptandu-ne intre orele14.30 si 15.00. Noi am ajuns pe la 13.40 la gara.

Segmentul din Via Roma, si cartierul in care am stat noi, era exact in partea veche, denumirile strazilor fiind scrise in italiana, ebraica si araba. Cartierul era, efectiv, populat de emigranti. Ne-am oprit la Lidl sa vad despre ce este vorba (preturi, etc) si am lasat-o pe prietena mea, cu bagajele, pe o banca de piatra, din fata magazinului. Acolo, puteai admira in voie toate etniile din Palermo. Nu era un loc periculos, insa nici indicat.

De la gara, porneau doua strazi care duceau spre zona unde stateam noi, Via Roma si Via Maqueda.

Via Maqueda era mai aglomerata, dar si mai turistica. Era o mare inghesuiala de turisti, localnici, masini mini cu proaspat casatoriti, autobuzul turistic. Noi, am mers pe aceasta strada, pana in piata unde se afla Oficiul de Informare Turistica, Martorana si Biserica Sfanta Caterina. Acolo, se organiza un ditamai concertul, era o scena, se montau lumini, era un car de transmisie. (s-a auzit muzica pana la noi acasa, nu vreau sa-mi imaginez ce taraboi a fost acolo pana dimineata). Apoi, am luat-o spre Quattro Canti, Fantana Rusinii, si... nu am mai vrut sa merg pe Maqueda, fiindca era ingrozitor de aglomerata (pietonala), fiind sambata. Pe mine nu ma interesa deloc, dar absolut deloc, shopping-ul.

Eu, una, voiam sa cumpar neaparat un fel de abonament giornalieri de 8 euros, pentru 3 zile, si cum era sambata dupa amiaza, stiam ca duminica e inchis. Pe Maqueda nu gaseam asa ceva, in mod sigur. Acolo erau magazine si magazine. Am cotit-o spre dreapta, adica tot pe Via Roma, ca sa gasesc o Tabacheria (deja, intrebasem la Oficiul de Informare Turistica, de unde se pot achizitiona). La Tabacheria se elibereaza doar "giornalieri" de o zi. Costa 3,50 euros, si biletul este valabil, inclusiv pentru a merge la Mondello sau la Monteperegrini. Nicaieri nu eliberau aceste abonamente de 3 zile, care costa 8 euros, asa cum scrie pe site-ul lor. Noi am fost trimise in mai multe locuri, pana ce m-am enervat, si am zis ca iau 3 bilete cu 3,50 euros, si gata! Dupa aceea, era sa vad ca, in Palermo, poti intreba: ei sunt foarte amabili, insa te dezinformeaza foarte mult. Chiar daca nu stiu, ei zic ca stiu....

Faza cu intrebatul, a fost motiv de mare discutie intre mine si prietena mea, fiindca eu ii ziceam sa nu mai intrebe, si ea o tinea pe-a ei. Pierdeam timp, si ajungeam aiurea.

Acea naveta turistica gratuita (Free Centro Storico), eu zic sa nu o cautati. Am cautat-o noi. Vreo 2 ore! Stiam ca trebuie sa o luam de la Teatro Massimo. Acolo era inchisa circulatia. Si deviata, din cauza unui mare concurs, gen Formula 1, pentru persoane cu handicap. Inclusiv, un politist care dirija traficul, si pe care l-a intrebat prietena mea, ne-a indrumat aiurea. I-a spus ca pe colo, sau pe colo, pana la piata. Si apoi stanga, sau dreapta... Va dati seama!!!

Insa, am ajuns, astfel, la Biserica Romaneasca (nu tineam in mod special), si apoi, am stat la o mica terasa, sa bem o bere. Nu stiu daca avea nume barul acela. Erau doar trei mese, pe o strada ingusta. Doua lipite, la care erau niste sicilieni, imbracati in haine de duminica si serveau vin, dintr-un clondir. Noi ne-am asezat la masa izolata, avea "coperta", patata de cafea, ce-i drept. I-am zis prietenei, "ia sa vezi tu cum ne ia taxa de coperta". A venit imediat un baiat, sa ne intrebe ce dorim. I-am zis ca bere. "Una? Doua? ". Pai, doua, am zis. Si i-am cerut si pahare. Ne-am inteles perfect. "Cat costa? " Ca eu am vrut sa-i platesc imediat. Fiindca ma grabeam, sa gasesc naveta aia turistica. Pai, costa 4 euros cu mancare, fara... 3 euros... Pai, 3 euros pentru amandoua? Da! Berea avea 6,600, aproape un kil. Cand am vazut-o, mi-a parut rau ca nu am cerut doar una singura. I-am dat 3,50 euros (prietena zicea sa-i dau baccsis 1 euro, eu, nu si nu... ca asta e pretul corect). Am admirat cladirile de pe straduta (desi extrem de vechi, aveau si electricitate, si aer conditionat). Lumea care trecea, se uita curioasa la noi. Nu eram localnice. Ce cautam noi acolo, band bere? Chiar asa! Calatorului ii sade bine cu drumul. Dau sa ma ridic (bausem jumatate de bere), colega a zis ca mai sta, ca berea era extrem de buna. Eu m-am dus spre piata, fiindca, intr-adevar, se vedea una. Pai, era o piata in care erau hoarde de turisti (adusi cu ghidul). Si am dat fix peste standul de peste gatit si fructe de mare, unde am vazut platoul minunat gatit si coborat din barul unde trasesem noi pentru bere.

Nu am gasit acea minunata "navetta" gratis. Colega a mai intrebat... Si asa am ajuns la Villa Fillipina, un fel de gradina, cu porticuri. Cica ar fi Planetariu, si adaposteste un muzeu. Mie mi s-a parut un loc cam neingrijit. In curtea interioara, erau ficusi seculari.

Deja soarele incepea sa arda, mai in gluma, mai in serios, am hotarat sa luam Autobuzul Turistic (20 de euros, valabil 24 de ore).

Aceste autobuze au doua rute: ruta rosie si ruta albastra. getyourguide.es/palermo-l ... 24-horas-t50725.

Autobuzele ne-au purtat cam peste tot, insa, doar pana la 17.30. Mi se pare un pret mare, 20 de euros, pentru un traseu de 40 de minute. Este o fugareala, informatiile nu sunt tocmai complete. Bineinteles, ca poti urca si cobori. Dar despre traseele facute cu aceste autobuze, va spun alta data.

Mai vreau sa va povestesc despe Villa Zita si despre La Cubana. Despre Mondello, si drumul pana acolo.

Zilele acestea...

---

VIZUALIZĂRI: 5729 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI