Sărbători de Paști, la Balcic – 2017 (I)

TIPĂREȘTE

De cinci sau șase ani, ne-am făcut obiceiul să petrecem sărbătorile de Paști, în altă parte decât acasă. Anul acesta, am ales pentru a treia oară litoralul bulgar, asta în primul rând pentru că nu este departe de țară și drumul pe cont propriu cu mașina personală nu mai era prea lung și obositor iar în al doilea rând pentru că un sejur de trei patru zile nu oferă prea mult timp la dispoziție atunci când include și perioada de deplasare.

În afară de cele două de mai sus, a mai existat însă un motiv, care a cântărit cât celelalte două la un loc și anume acela că de multă vreme ne-am dorit să vizităm acest oraș a cărui istorie s-e împletește strâns cu momente istorice ale României.

Așa se face că văzând pe internet oferta, ”Trei nopți cazare cu demipensiune la Hotel Selena din Balcic”, a unei agenții turistice cu care am plecat de mai multe ori la plimbare, am adjudecat-o. Știind că de regulă o mare parte dintre românii care petrec sărbătorile în Bulgaria, pleacă spre casă în ziua a doua de Paști, motiv pentru care în vamă se produce o oarecare aglomerație, am plătit o noapte în plus petru a evita o atare situație și astfel sejurul nostru s-a desfășurat în perioada 14.04 – 18.04.2017.

Așa stând lucrurile, joi 13.04.2017, am pornit la drum, urmând să ne oprim pentru o noapte la Mangalia iar în ziua următoare să ajungem cât mai devreme la Balcic. Abia acum, când scriu, realizez că ghinionul de a rămâne peste noapte la Hotel Alutus unde am trăit o experiență destul de neplăcută în ceea ce privește cazarea, ar fi putut să ni se tragă tocmai de la ziua de 13. Zic și eu așa ca să mă consolez, dar despre asta voi scrie separat un scurt articol ca să nu mai pățească și alții la fel.

Am uitat repede însă partea neplăcută a lucrurilor, iar a doua zi, în 14.04.2017, după ce am refăcut plinul de benzină la mașină, la orele zece fără zece, ne aflam în vamă, ... la ”Vama Veche”. Controlul a mers destul de repede, adică, în cam două zeci de minute deși multe autoturisme așteptau la rând, am trecut frontiera. Am stat mai mult la vignetă, pe teritoriul Bulgariei la un chioșc unde deși se aflau doi funcționari care le vindeau se formaseră două cozi apreciabile.

Pe teritoriul Bulgariei am avut de la început o surpriză plăcută. Drumul de la granița cu România până la Balcic, pe care îl știam plin de gropi, avea o cămașă asfaltică nouă și am fi putut să zburăm dacă doream dar mi-a fost frică de radarele bulgare, așa că am respectat cu sfințenie toate indicatoarele cu restricție de viteză, așa cum fac și acasă când știu că mi-ar putea ieși poliția în cale. Nu numai eu, ci toți românii respectau legea acolo, chiar și unul cu o mașină bengoasă, care la vamă în România, a depășit toată coloana de mașini care stăteam la rând la control, ca să intre în față dar care, spre satisfacțiia tuturor celor ce stăteam la coadă, a fost întors de un polițist și obligat să intre la capătul rândului care între timp se lungise și mai mult. Văzând atâta disciplină acolo, mă întreb de ce n-or fi făcând românii la fel și în țară că tot drumuri sunt și la noi.

Până la Balcic, drumul trece prin foarte puține localități. Prima pe care o întâlnești în cale și care pare a fi cea mai mărișoară dintre ele este Durankulak. Celelalte sunt mici și par a fi mai mult niște cătune. Cam la patru zeci și ceva de kilometri pe partea stângă a drumului spre Balcic dar la vreo doi sau trei kilometri de la șosea se află orașul Kavarna, un oraș cam cât Mangalia noastră. De aici până la Balcic unde am ajuns în jurul orei 11.45, mai sunt aproximativ două zeci de kilometri.

Ajunși la destinație, pentru că nu mi-a mers GPS-ul și pentru că înainte de a fi plecat de acasă, analizând harta pe Google, pe hartă am constatat doar că hoteul unde urma să ne cazăm se află chiar pe țărm, am ajuns cu mașina pe aleea dintre hoteluri și plajă crezând că există undeva un loc de parcare. După vreo sută și cinci zeci de metri am oprit în fața unei terase, și am întrebat care dintre hoteluri este Selena. Noi suntem a venit răspunsul, dar a-ți intrat greșit pentru că intrarea în hotel este pe partea opusă. O ospătară de la terasă, a chemat imediat recepționerul, care mi-a spus că nu am unde să întorc pentru că aleea se înfundă și este foarte îngustă motiv pentru care singura soluție să ajung la recepție, este să merg cu spatele. Astfel am parcurs drumul de întoarcere, adică acea sută și cinci zeci de metri, în marșarier fiind pe punctul de a face un torticolis tot sucindu-mi capul spre spate, până am reușit să ies de pe alee.

În sfârșit după această peripeție, am ajuns la cazare, unde formalitățile au fost foarte scurte, după care, recepționerul un tânăr foarte amabil, vorbind o engleză perfectă ne-a ajutat la bagaje și ne-a condus la cameră. Am lăsat bagajele și imediat am ieșit să facecem o plimbare de recunoaștere a zonei, pentru a merge undeva să mâncăm și pentru a afla câte ceva despre Balcic.

Cazare și masă.

Așa cum spuneam, noi am avut asigurată șederea la ”Hotel Selena” unitate de cazare de trei stele. Acesta este un hotel mic, mai de grabă aș spune că este mai mult o vilă cu două etaje și un fel de mansardă având câte șase camere pe palier, iar la mansardă încă una sau două. Fiecare cameră, are instalație proprie de încăzire cu aer condiționat, funcționând foarte bine inclusiv pe vreme de iarnă, și asigurând o temperatură de până la 30 C cu posibiltăți de reglare după dorință.

Noi am stat la etajul 1, la camera 102, o cameră frumoasă, foarte spațioasă cu toate dotările necesare, adică televizor, frigider, șifonier, masă de bagaje, masă de machiaj pentru doamne care poate fi folosită și ca birou. Baia foarte spațioasă, are o cabină de duș încăpătoere chiuvetă mare și foen pentru păr, totul foarte curat și atrăgător. Lenjeria de pat și prosoapele au fost schimbate la două zile.

Balconul larg, dotat cu o masă și două scaune pe structură metalică te invită să stai la aer și să admiri marea. Singurul dezavantaj, este faptul că de la baza lui, este așezată copertina terasei restaurant, care împiedică vederea pe aleea pietonală.

La parterul hotelului se află recepția și restaurantul, încălzite tot cu aer condiționat, dar cu pereți termopan. Peretele de pe partea frontală a restaurantului, poate fi deschis, complet, transformând-ul astfel într-o terasă descisă.

Masa, respectiv micul dejun și cina se servesc în restaurant. La micul dejun servit între orele 8.00 – 10.00, sunt patru meniuri, zilnic aceleași se alege după dorință unul din ele, adică omletă cu șuncă și cașcaval, omletă cu ciuperci, o clătită mare cu gem sau brânză și al patrulea, întitulat meniu complet format din șuncă, salam, cașcaval bucată de brânză telemea. Indiferent de meniul ales la micul dejun se mai sevește tot la alegere, o cană de ceai, sau cafea expresso.

Cina este în regim de meniu fix, stabilit de local și în fiecare seară a constat din trei feluri, mai exact felul I o salată de crudități, asemănătoare celei grecești, sau salată verde cu castraveți, felul II, friptură la cuptor, șnițel sau tocătură, iar felul trei ca desert, prăjitură, o cremă sau clătită cu gem sau ciocolată.

În ziua de Paști nu s-a organizat o masă festivă, așa cum ne așteptam, dar dimineața s-au oferit ouă roșii și cozonac, iar seara la cină friptură de miel la cuptor, cu garnitură de orez, un preparat original al restaurantului servit într-un bol de ceramică groasă pentru a-l menține cald, din care se punea pe farfurie. La acesta s-a adăugat bineînțeles și desertul.

Masa de prânz se poate servi tot la restaurant, dar după dorință, la ori care ditre foarte multele restaurante și terase aflate de-a-lungul țărmului. Marea majoritate a localurilor, au meniurile afișate la vedere în stradă, în toate cazurile scrise în limba română și bulgară, dar din când în când și în rusă și engleză.

O mâncare specifică, oferită de toate localurile, este ciorba de pește pe care fiecare restaurant o gătește diferit, dar la toate este foarte gustosă iar noi ne-am înfruptat din ea în fiecare zi la prânz, de fiecare dată în altă parte... Aveau și ciorbă de burtă, dar așa ceva am fi găsit și la Sinaia.

Despre ce poți face și ce poți vedea la Balcic dacă stai mai multe zile, în episodul următor.

---

VIZUALIZĂRI: 1618 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI