Un oras in alb, verde si albastru...

TIPĂREȘTE

Ziua de astazi m-a facut praf; de Florii in loc sa fim si noi ca florile, viu colorate, zvelte si vesele sa ne jucam si sa radem in soare... ce avem la Bucuresti? O zi cumplita de o primavara super fitzoasa... cu vant, ploi si tot tacamul "oxidat" de atata apa si umezeala...

Si uite asa, m-a invrajbit cumatra Primavara sa scriu acum despre un loc extrem de frumos, cald si primitor. Deci sa pornim la drum intr-o zi de vara fierbinte...

Dupa o noapte de groaza, petrecuta in cel mai oribil si infect hotel din Kusadasi, (voi scrie odata si despre acel taram horror, chiar daca nu-mi face placere) am plecat cu toata forta inainte spre Marmaris - via Bodrum.

Si am ajuns iarasi in jurul pranzului, pe o zapuseala ce anunta pe panoul din fata autocarului o temperatura de 43 gr. C in orasul pictat mai mult in alb si verde. Asa am vazut eu orasul Bodrum inca de la prima mea aruncatura de ochi de pe geamurile din autocar. Aici aveam in program o vizita destul de scurta, cu o plimbare prin oras pana la una dintre cele 7 minuni ale lumii antice, Mausoleul din Halicarnas.

Dar pana la el, am strabatut strazile mai largi sau mai inguste, imbracate in alb si verde ale orasului. Albul era dat de culoarea caselor, fie hoteluri sau alte cladiri, care contrastau atat de frumos si vesel cu verdele vegetatiei luxuriante ce “asfixia” orasul cu oxigenul plantelor de tot felul, palmieri atat de bine crescuti, inalti si falosi, bogatii leandrii si cine mai stie cate alte plante. Dar si multe covoare multicolore de flori ce dadeau orasului o atmosfera de permanenta sarbatoare. Iar cand am dat cu ochii si de marea cea albastra, am ramas, cel putin eu, impresionata de pastelul perfect in cele trei culori ce se intindea cat vedeai cu ochii; alb, verde si albastru… Caldura era singura mic-marea greutate ce ne apasa in plimbarica noastra prin Bodrumul inconjurat de niste munti minunati.

Am simtit Bodrumul ca pe un oras cu atmosfera sa boema si parca de vesnic cavaler in alb... Eu cred ca este un alt oras magic din Turcia. Acesta este situat pe o peninsula, pe coasta Marii Egee, foarte aproape de insula greceasca Kos. De aceea, aici este un bun punct de pornire spre acele zari grecesti dar si turcesti (si nu numai). Am trecut pe langa portul intesat cu diverse ambarcatiuni, care mai de care mai luxoase dar si cu corabiile, hai sa le zic, de pirati, foarte decorative…era un imens furnicar acolo, lume multa, vesela si grabita sa prinda un loc pe un vapor sa plece spre zarile senine, pe o mare blanda (asa se prezenta atunci Egeeoaica mea…). Intr-o calatorie de-a lungul coastei cariene, cu o panorama splendida asupra orasului incarcat de mitologie si istorie, avand si o arhitectura tipic mediteraneeana…Si am vazut si noi cat de cat, printre verdele orasului, cateva plaje spectaculoase cu nisip, intrepatrunse cu mici golfuri stancoase ce mijeau din marea senina precum infinitul azuriu. Un peisaj desprins parca dintr-o poveste ale celor 1001 de nopti, perfect si aici, la Bodrum. Dar oare ce n-o fi frumos si in Turcia aceasta??? !!!

Dupa cat am reusit sa vad eu, Bodrum este o incantatoare destinatie turistica si cred ca satisface si cele mai tari exigente ale turistului care, daca este dornic de cunoastere, ii poate descoperi foarte usor misterele. Am trecut si prin cateva piete largi, deschise, aerisite si “pudrate” din abundenta cu specificul zonei; magazine de tot felul, restaurante cu terase foarte primitoare si oameni zambitori si binevoitori la tot pasul…

Bodrum si-a castigat celebritatea fiind orasul natal al lui Herodot si este totodata si locul unde se gaseste Mausoleul din Halicarnas, considerat una din cele 7 minuni ale lumii antice. Nu voi scrie despre istoricul acestui loc. Cine doreste, poate citi aici: click aici. Eu imi scriu doar ce impresii mi-a lasat pe “retina” memoriei si a inimii acest oras.

Bodrum, ca orice loc in care au trait oameni continuu de veacuri imemoriale, unde au inflorit civilizatii la rand, dar s-au si prabusit, orasul are si un trecut fascinant si incredibil de bogat. Pozitia sa favorabila in mijlocul acestor civilizatii si evenimente ale istoriei antice, au facut din Bodrum un loc extrem de important si “fierbinte” atat pentru istorici cat si pentru arheologi.

Un exemplu extrem de graitor este si acest Mausoleu din Halicarnas, pe care noi ne-am dus sa-l vizitam. Nu stiu cat a costat intrarea, pentru ca ghidul nostru foarte descurcaret, probabil ca il cunostea pe omul de la intrare…nu stiu, sau i-a facut ceva farmece a la Dambovita, apa dulce, sau ceva melc, melc, codobelc…si ne-a lasat sa intram free in situl arheologic. Este un loc incarcat de multa, multa istorie framantata…un autentic muzeu arheologic in aer liber. Iar gradina ce-l inconjoara, ii da un farmec aparte. Mie mi-a dat senzatia ca acea groapa in fond, cu resturile sale de pietre milenare, respira pe undeva…poate chiar prin porii plantelor ce cu atata marinimie si naturalete imbratisau din toate colturile acel loc misterios…sau poate pietrele, nu stiu exact…ba la un moment dat parca am auzit si ceva soapte…cred ca vantul murmura alene, incercand sa-mi povesteasca ceva din acele timpuri incremenite printre acele ruine…Sunt sigura ca daca aveam mai mult timp la dispozitie, aflam ceva taine ascunse din Halicarnas…

Pentru pasionatii ce cauta mereu cate o placere melancolica in a vedea ce-au facut ravagiile timpului dar si ce a facut omul de-a lungul istoriei si ce a lasat in urma…sau pentru cei curiosi de a vedea un sit arheologic cu ruinele unui loc important, desi au ramas aici putine dintre ramasitele originale, se merita o vizita la acest Mausoleu din Halicarnas, situat in Bodrum.

Ghidul ne-a spus ca s-a si incercat o restaurare a resturilor din sit, ce s-a dovedit reusita, pentru a arata vizitatorilor cam cum arata odinioara acest mormant.

Am facut ceva poze, nu prea ai ce poza mare lucru, dar pentru o amintire a acestor locuri se pot trage cateva instantanee…

Ghidul ne-a mai spus ca vis-a-vis de Bodrum, oarecum pe partea cealalta a orasului, este un loc foarte bun pentru scufundari, la Karaada.

Apoi am plecat mai departe spre locul unde ne astepta autocarul, pe strazile infierbantate ale orasului Alb-Verde, traind mandru si patat pe margine cu un albastru viu – marea. Orasul ale caror cladiri dreptunghiulare sau patratoase, ce nu depasesc 1-2 etaje, straluceau orbitor in soarele de vara atat de fierbinte si de molesitor. Aceasta combinatie perfecta de culori, albul curat al cladirilor impreuna cu verdele atat de generos al parcurilor si al tuturor strazilor strajuite de vegetatia bogata ii da orasului Bodrum o eticheta speciala a unui loc deosebit si minunat ce trebuie vizitat neaparat. Iar albastrul marii il inconjoara marinimos ca o marama de vesnica sarbatoare. Mi-as dori intr-un oarece viitor sa fac chiar un sejur acolo, dar intr-o perioada a anului mai putin “clocotitoare”…

Si v-am povestit si eu cate putin din acest loc, pentru ca si eu, precum multi, multi altii, AmFostAcolo!!!

Cu mult drag, pt. voi toti,

Ileana

Imi pare extrem de rau, dar poze voi atasa maine sau cand netul meu va functiona la capacitate maxima. Acum, probabil din cauza ploii, cred ca este "inecat"...

---

VIZUALIZĂRI: 3881 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI