ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 03.02.2017
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: > 60 ani
DIN: jud. Ilfov
ÎNSCRIS: 11.06.14
STATUS: AUGUSTUS
DATE SEJUR
SEP-2016
DURATA: 2 zile
cuplu fara copii
2 ADULȚI

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
95.00%
Mulțumit, aproape încântat

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
95.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 7 MIN

Gurko și Veliko Târnovo

TIPĂREȘTE URM de aici

Am mai povestit despre vizitele mele la Veliko Târnovo, un oraș care îmi place mult și în care revin mereu cu drag. În toamna trecută am petrecut două zile frumoase la Veliko, am scris atunci doar despre hotel și două locuri unde am mâncat. Dar am umblat mult, așa cum ne este felul, am colindat cartiere mărginașe mai puțin cunoscute dar și celebra stradă Gurko pe care am coborât spre râul Yantra și spre frumosul monument al Asăneștilor, după ce cu o seară înainte hoinărisem prin partea opusă, prin Varusha Nord, pe străduțe vechi, altădată zone ale negustorilor din clasa medie. Căci Veliko Târnovo a fost o cetate medievală deosebit de frumoasă și valoroasă prin conducătorii ei Asănești - despre care se mai amintește uneori cu sfială că ar fi valahi - dar și renumită pentru numărul mare de învățați, prin clădirile deosebite, prin fortificații și poziția bine protejată de Yantra, doar nu degeaba cronicarii vremii o numeau cea de "a treia Roma" dar și "cel mai inaccesibil și cel mai frumos oraș din întreg Haemusul".

Noi am plecat spre str. Gurko direct de la hotelul Tsarevets (aproape de piața Țar Asen I), am coborât pe străduțe în pantă, pietruite, spre râul Yantra, pentru a admira atât frumoasele priveliști dar și pentru a vedea alte obiective precum biserica Sf. Spa - o ruină - sau Muzeul Închisorii, pe care l-am găsit mereu ferecat dar cu porțile deschise, astfel că n-am scăpat de privirea turcului din ghereta de pază tot încercând ușa cândva blestemată.

Strada Gurko

Această stradă plină de turiști vara, un loc unde auzi la fiecare pas mai multe limbi dar foarte mult româna, este paralelă cu malurile Yantrei o bună bucată de drum. Am coborât pe această cale în pantă chiar la capătul unde se unește cu str. Yvanka Boteva, acolo unde este și biserica neîngrijită Sf. Constantin și Elena, o clădire cândva frumoasă, ridicată în sec. XIX de breslele croitorilor, astăzi un loc năpădit de bălării.

De aici am înaintat printre grupurile de studenți ce desenau căsuțele înghesuite cu etajul ieșit în exterior deasupra străzii înguste, cu fațade colorate frumos, unele proaspăt renovate, îmbrăcate în iederă și rochița rândunicii. Aici sunt destule locuri de cazare, doar camere la localnici dar și mici hoteluri sau hosteluri, dintre ele Hotel Gurko fiind cel mai frumos. La Hotel Gurko am vrut inițial să rezerv dar cunoscând locul, am avut temeri în ceea ce privește parcarea. Și nu cred că am greșit, locul era destul de aglomerat. Strada este un amestec de case, foste locuințe și ateliere ale negustorilor mici și meseriașilor bulgari, albanezi, greci, turci, populația amestecată ce a locuit aici în sec. XVIII - XIX când s-a petrecut renașterea națională bulgară. Casele vechi au toate baza din piatră și etajele din lemn tencuit și vopsit. Etajul ieșit peste stradă a apărut în arhitectura balcanică din nevoia de spațiu, străzile fiind mereu destul de înguste în toate zonele muntoase. Numele i-a fost dat după un erou, generalul Iosif Gurko pe numele lui scurt, cel care a eliberat practic Veliko Târnovo și pasul Shipka, fiind în fruntea unei armate țariste ruse, cel ce l-a învins definitiv pe Suleiman Pașa în războiul din 1877, război în care și armata română a avut un rol important. Memoria lui este mereu cinstită de bulgari, căci practic victoriile cavaleriștilor conduși de Gurko aveau să ducă la eliberare după peste 400 de ani de jug otoman și crearea statului bulgar liber, Ziua Eliberării și comemorarea lui Gurko fiind 3 martie, aleasă după ziua Tratatului de Pace de la San Stefano din 1878.

Casele de pe strada Gurko sunt atât de înghesuite că uneori, vrând să scurtezi drumul spre Yantra, te trezești pe treceri de maxim 1 metru lătime, în trepte sau pietre alunecoase, zone umede, mici magazii de lemne alături de uși destul de elegante, o alternanță plină de un farmec dureros totuși, gândind că acolo locuiesc oameni când ar putea fi doar locuri pentru turism.

Pe această stradă există un muzeu plăcut, ce nu trebuie ratat, Casa Sarafkina.

Casa Sarafkina, muzeu etnografic.

Casa Sarafkina, azi un micuț muzeu etnografic, a fost construită în 1861 pentru un bogat negustor turc ce se ocupa în special cu schimburi de bani și cămătărie, Dimo Sarafina. Construcția a fost gândită să servească și drept locuință dar și activității comerciale, doar că negustorul a murit înainte de finalizarea construcției iar moștenitoarea, soția sa Anastasia o termină și-i dă altă utilizare.

Casa, aparent fragilă, a rezistat lucrărilor de la sfârșit de sec. XIX când, prin stânca pe care se află a fost construit un tunel pentru linia de cale ferată iar în 1913 a rezistat unui puternic cutremur. Datorită terenului casa are 5 etaje spre sud și doar 2 spre partea de nord, la fel ca multe alte case din Veliko Târnovo.

Ușa masivă de lemn ce dă în stradă, este originală. Se intră într-un hol apoi în sala mare de la nivelul 3, etajele 1 și 2 sunt mai jos de nivelul străzii și nu se vizitează, azi sunt încăperi administrative.

Sala mare de primire este foarte înaltă, tavanul este sculptat în lemn reprezentând un soare. Scara deschisă ce duce la locul de primire cu influențe turcești, este cu balustradă din fier forjat. Casa a devenit muzeu în 1981, apoi tematica i-a fost schimbată, devenind muzeu etnografic al zonei Veliko Târnovo. Camerele de la etaj au fiecare o anumită temă, de la obiecte casnice, iconostase și obiecte bisericești, costume populare și orășenești ale sec. XIX, apoi sunt sălile dedicate obiceiurilor ritualice, sărbătorilor creștine, ritualurilor țărănești anuale legate de schimbarea anotimpurilor. O vitrină bogată cu ouă încondeiate, expoziția transformării bobului de grâu în pâinea cea de toate zilele, pentru hrana trupului viu dar și pentru pomenirea celor din lumea de dincolo; pentru țăran pâinea are o importanță aparte, este alimentul de bază care se obține "fără vărsare de sânge". Vitrinele cu mărțișoare, vasele ceramice sau de argint, cruci, țesături, dantele și broderii, mobilier autentic, multe alte obiecte valoroase încântă privirea și amintesc de arta meșteșugarilor vremurilor mai vechi. Dar cel mai interesant exponat este un "sokai" foarte vechi. Sokaiul era o podoabă de acoperit părul femeilor căsătorite din zona Veliko Târnovo - Gabrovo și consta dintr-o bandă de țesătură pe care erau aplicate multe pietre colorate, pandantive de argint fin lucrat, lănțișoare și monede de argint, toate purtate împreună cu un voal alb foarte fin brodat. Acest articol se pare că a fost interzis de turci dar au mai scăpat câteva ascunse și transmise din familie în familie, de aceea este așa important pentru acest muzeu.

Privind cu puțină atenție vitrinele cu țesături și broderii vechi, găsim asemănări izbitoare cu cele din muzeele noastre.

La ultimul nivel, 5, este o expoziție de fotografii ale familiilor care au moștenit casa, aranjate cronologic pe distanța a aproximativ 150 de ani și printre ele se remarcă cele realizate de primul fotograf al orașului, un anume Ivanov dar și ale unor ateliere foto ce s-au dezvoltat rapid în orașul ce înflorea economic și cultural la sfârșit de sec. XIX și început de XX. Sunt fotografii care arată ce oraș frumos a fost Veliko Târnovo după eliberarea de sub otomani și până la epoca comunistă.

Situat pe str. Gurko nr. 88, muzeul are program de vizite de luni până vineri între orele 9-12 și 13-18, intrarea este cu plată - 6 leva- și fotografiatul liber.

Strada Gurko poate fi abordată prin oricare din aleile ce coboară din str. Stambolov, coborând treptele de piatră spre partea dinspre Yantra, spre Monumentul Asăneștilor din Parcul Sveta Gora, un loc interesant dar cam neîngrijit. Venind dinspre Tsarevets, sunt aproximativ 1.8 km de mers pe jos pe străduțele vechi, până la monumentul din Parcul Sveta Gora, un drum plăcut cu multe panorame frumoase spre Yantra și cealaltă parte a orașului.


[fb]
---
Trimis de elviramvio in 03.02.17 00:10:50
Validat / Publicat: 03.02.17 09:45:50

VIZUALIZĂRI: 4765 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

6 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (elviramvio); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P01 O zisă parcare pe aleea K. Ficeto, alee ce duce din centru spre str. Gurko
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
[900 PMA] [450 PMA]
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 40250 PMA (din 43 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

6 ecouri scrise, până acum

mishu [03.02.17 09:58:30] »

@elviramvio: Citind toate aceste articole despre Veliko Tarnovo ti se face pofta sa vezi acest oras minunat, cand insa deja ai fost acolo si unele dintre aceste lucruri iti sunt deja cunoscute, pofta este cu atat mai mare.

Poate ca totusi anul acesta voi mai ajunge si eu pe acolo.

Cand am fost la Veliko Tarnovo am stat la un hostel, inchis pana la urma (nu pentru ca nu ar fi fost in regula, dar era intretinut de doi englezi care probabil au preferat in final sa se bucure de pensie), si ca locatie era pe una dintre aceste stradute inguste si in panta, ca daca mai venea vreo masina din sens invers era jale. Cand am ajus acolo am vrut sa ne intoarcem si sa plecam. In final insa am indraznit si nu ne-a parut rau deloc, asa niste oameni rar poti intalni, iar casa era una modesta (normal fiind construita in sec XIX), cu etaj si racoroasa chiar in plina vara.

Mi-e dor si te felicit pentru articol, votat cu foarte mare drag.

irinad [03.02.17 11:03:14] »

@elviramvio: Felicitări, știi că și eu sunt o mare admiratoare a orașului. Iar strada Gurko este cu adevărat fermecătoare cu toate casele, bisericile, hanurile cu aspect tradițional, deasupra Yantrei care se unduiește sub ochii privitorilor. Nici n-am venit bine de-acolo, că mă faci să-mi fie dor.

Dacă mă gândesc mai bine, toată zona e minunată și merită din plin atenția turistului.

O zi frumoasă îți doresc!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
elviramvio [03.02.17 11:59:37] »

@elviramvio:

Mishu si Irinad, multumesc mult pentru ecouri si voturi. Si asa e, m-as intoarce acolo si azi... sa nu fie viscol!

Am scris cateva randuri, apare dupa verificare, s-a schimbat modul de plata a taxei de drum, vigneta, de doua zile se plateste dupa vama bulgara, obligatoriu la gheretele din vama si nu in lei! Pentru autoturisme se poate plati cu leva, euro sau card bancar.

crismis [03.02.17 16:48:56] »

@elviramvio: Minunate fotografiile! Strada Gurko este zona mea preferata din Veliko, mi se pare un loc care te teleporteaza intr-un "amotimp" vechi si deosebit de romantic! Nu mai zic de Gurko Hotel, unde am petrecut 3 zile minunate acum un an si ceva... A propos: hotelul are parcare (acoperita, undeva in dreapta lui), ce-i drept, incap doar vreo 5-6 masini in ea, dar parcare se cheama! Noi am solicitat loc de parcare in momentul in care am facut rezervarea pe booking, care a fost confirmat de proprietate printr-un mail.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
elviramvio [03.02.17 19:53:43] »

@crismis:

Da, stiam hotelul si din articolul tau dar n-am vrut sa riscam si se pare ca am facut bine. Am studiat in trecere parcarea lor, era deschisa, micuta cu adevarat si hotelul era plin, unii coborau cu bagajele spre o alta parcare (la biserica).

Fotografii nu am facut foarte multe caci erau multi studenti la studiu. Dar m-as intoarce acolo oricand la o plimbare, cred ca seara este spectaculoasa privelistea spre Sveta Gora.

crismis [03.02.17 20:25:02] »

@elviramvio: Da, si apusul de soare! ...

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
4 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
crismis, elviramvio, irinad, mishu
Alte impresii din această RUBRICĂDescoperă Veliko Tarnovo și împrejurimile:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.071049928665161 sec
    ecranul dvs: 1 x 1