ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 16.12.2016
--- M ---
GR. VÂRSTĂ: 30-40 ani
DIN: Râmnicu Sărat
ÎNSCRIS: 09.05.11
STATUS: AUGUSTUS
DATE SEJUR
AUG-2016
DURATA: 1 zile
familie cu copii
PREȚ 10 lei ?
FĂRĂ transport
"ECHIPA" A INCLUS:
2 AD. + 1 COPII -- v: 6 ani

GRAD SATISFACȚIE
SERVICII:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CAZARE [camere etc]:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
BUCĂTĂRIE ŞI MASĂ:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CADRUL NATURAL:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
DISTRACŢ. / RELAXARE:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTA MEDIE REZULTATĂ
100.00%
OBS: Spre deosebire de GRADUL de SATISFACŢIE (care se selectează de autor si se exprimă in procente, 0 - 100 %), MEDIA se calculeaza AUTOMAT, ca notă de la 1 (foarte slab) la 10 (excelent)

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut

Muzeul Pălăriilor de Paie [Crișeni, HR]

Muzeul Pălăriilor de Paie - unul dintre cele mai interesante obiective vizitate în acest an!

TIPĂREȘTE

În ultimii ani am avut ocazia să vizităm multe locuri interesante din țara noastră. Despre unul dintre acestea vreau să vă vorbesc în prezentul articol – este vorba despre Muzeul Pălăriilor de Paie, aflat în satul Crișeni din județul Harghita.

Calea de acces - Am vizitat ineditul muzeu în luna august a acestui an, însă obiectivul nu a făcut parte din planurile noastre inițiale de concediu. Pur și simplu s-a întâmplat să observăm un indicator spre muzeu și ne-am spus că trebuie să ajungem și noi acolo. Ne aflam pe DN 13A (între localitățile Praid și Corund), la 43 de kilometri de Odorheiu Secuiesc. Acolo există un drum secundar către localitatea Atid, precum și indicatorul spre Muzeul Pălăriilor de Paie de la Crișeni. Din acel punct până la muzeu mai trebuie parcurși 19 kilometri.

Drumul secundar (DJ 136A, după cum apare pe hărțile rutiere) este în mare parte neasfaltat și, pe alocuri, cam denivelat. Cu răbdare însă, am înaintat (am trecut prin localitățile Atia și Atid) și am ajuns în satul Crișeni. Localitatea Crișeni nu este foarte mare, iar cele câteva indicatoare ne-au condus repede către obiectivul nostru.

Pe gardul muzeului este afișat un scurt istoric al localității Crișeniaflăm că primele atestări documentare ale localității datează din secolul XV, atunci când apare un sat independent care nu acceptă străini; satul este înconjurat cu un val de pământ, iar trecătorii erau nevoiți să plătească vamă (această cerință a rămas valabilă până în jurul anului 1800). Începând cu anul 1879 a apărut și s-a răspândit în această comunitate meseria de împletire și confecționare a pălăriilor de paie. Din cauza scăderii numărului de locuitori, Crișeni nu mai este comună, ci a devenit sat aflat în componența comunei Atid din Harghita.

Am mers pe lângă cele câteva tăblițe care urează vizitatorilor ”Bine ați venit! ” în limbi diferite și am trecut de poarta frumos sculptată, ajungând în curtea muzeului. Acolo am fost întâmpinați de către ghidul de la muzeu, care ne-a prezentat pentru început unele puncte de interes din curtea muzeului. Astfel, în partea dreaptă, lângă gard, se află o colecție destul de mare de troliți. Troliții sunt pietre de diferite forme și culori culese din albia pârâului Cușmed, lespezi șlefuite de natură în forme care mai de care mai ciudate. Ne-a amuzat piatra care arată vremea, prin explicațiile afișate lângă ea: ”Dacă piatra este udă – plouă, dacă este uscată – nu plouă, dacă este albă – ninge, dacă nu se vede – este ceață, dacă sare de sus în jos - cutremur... ” :).

Am trecut apoi pe lângă un strămoș al mașinilor de pompieri din zilele noastre și am ajuns lângă stâlpi cu numeroase indicatoare care arată distanțele dintre satul Crișeni și localitățile aflate în diverse colțuri ale lumii de unde au venit turiștii în vizită la acest muzeu. Am remarcat faptul că la muzeu au ajuns vizitatori chiar de la câteva mii de kilometri depărtare (de exemplu, Jean și Magdolna au sosit acolo de la 2850 de kilometri, din Franța). Aceste tăblițe indicatoare pot fi comandate și personalizate la muzeu.

Am fost poftiți apoi într-un foișor din apropiere, loc unde ghidul ne-a invitat să ne așezăm în jurul mesei și ne-a prezentat câteva detalii despre acest muzeu. Ne-a spus că obiectivul a fost deschis în data de 21.07.2001 într-o casă țărănească renovată. Familia proprietarului Szocs Lajos se află la a patra generație în fabricarea de pălării de paie și așa s-a născut ideea originală a realizării acestui muzeu. Ghidul ne-a mai precizat că vom putea admira modele de pălării de paie purtate în diferite locuri din țară și vom afla câteva detalii despre tehnicile de prelucrare a paielor și de realizare a pălăriilor.

Alături de ghidul nostru, am urcat treptele de piatră spre pridvorul locuinței-muzeu și am intrat pentru început în camera din stânga. În centrul încăperii se află o masă veche de lemn pe care am văzut o vază cu spice de grâu (materia primă pentru realizarea frumoaselor pălării), iar de jur-împrejur am putut admira pălării care mai de care mai frumoase. Există acolo expuse pălării pentru bărbați, femei sau copii; am văzut pălărie de cow-boy, pălărie cu streșini pentru femei, pălărie pentru fete, pălărie țărănească cu panglică maro, pălărie de preot, pălărie de cilindru, pălărie de fecior din Bezid. Un alt model interesant de pălărie care ne-a fost prezentat a fost o pălărie care se poartă încă într-un sat la vreo 20 de kilometri de Sovata; acea pălărie se numește pălărie de mireasă, însă o poartă mirele atunci când îi este dăruită de aleasa inimii sale înainte de nuntă. Ghidul ne-a mai explicat faptul că, în funcție de pălăriile purtate, puteau fi recunoscuți cei cu situații materiale bune, dar și oamenii de rând, cei care munceau pământul.

Pe lângă pălării, sunt expuse modele de împletituri frumoase din paie (vă veți convinge într-adevăr că erau frumoase din fotografiile pe care le voi afișa), dar și câteva calapoduri folosite în realizarea pălăriilor. Pe lângă împletiturile din paie și pălăriile expuse, nu trebuie uitate nici piesele de mobilier care introduc vizitatorul în atmosfera autentică a locuinței tradiționale.

Am trecut către încăperea din mijloc; acolo sunt prezentate obiecte decorative sau din cele folosite în viața de zi cu zi. Am admirat decorațiuni pentru Crăciun, mărțișoare, poșete, coșulețe pentru fructe, mileuri, suporturi pentru pus pe masă sau pe pereți, chiar și învelitori pentru sticle având forme diferite.

În ultima încăpere a muzeului ne-au fost prezentate etapele prelucrării paielor până în momentul obținerii pălăriei. Într-un colț este expusă o presă folosită la realizarea pălăriilor, iar pe pereți sunt afișate mai multe fotografii ce evidențiază etapele prelucrării paielor, de la transportarea și uscarea acestora, până la realizarea și presarea împletiturilor, cusutul și încheierea pălăriei, apoi împodobirea și chiar vânzarea acesteia în târguri și oboare.

Am mai văzut o mașină veche de cusut, dar și calapoduri sau fiare de călcat cu cărbuni (un astfel de model folosea și bunica mea în urmă cu aproximativ 30 de ani).

Probabil cea mai mare atracție a muzeului este reprezentată de o pălărie uriașă de paie, expusă tot în această încăpere. Această pălărie are doi metri în diametru și o greutate de 2,65 kilograme, iar pentru fabricarea ei s-au folosit 500 de metri împletitură de paie, precum și aproximativ 1500 de metri de ață.

Am încheiat vizitarea muzeului, însă ne-am mai plimbat puțin prin curte. Ghidul ne-a mai precizat că pe timpul verii, la muzeu se organizează tabere de împletit paie și de realizare de pălării; astfel, organizatorii încearcă să transmită acest meșteșug către generațiile viitoare.

Am ieșit din curte, nu înainte de a depune și noi 10 lei în cutia pentru donații aflată pe prispa muzeului. De fapt, muzeul se vizitează gratuit, însă sunt acceptate donații pentru întreținerea obiectivului. Noi am fost încântați de explicațiile oferite de ghidul muzeului și recomandăm tuturor vizitarea acestui obiectiv!

Cei care doresc să viziteze muzeul mai trebuie să știe că se poate ajunge acolo și dinspre localitatea Sângeorgiu de Pădure. Drumul pe ruta respectivă măsoară circa 16 kilometri și este la fel de prost ca și cel pe care l-am folosit noi. Dacă alegeți totuși să mergeți acolo dinspre Sângeorgiu de Pădure, nu ezitați să vizitați și castelul Rhedey sau lacul de acumulare Bezid (noi le-am vizitat într-o altă zi și le-am prezentat aici).

Alte informații despre localitatea Crișeni și despre interesantul Muzeu al Pălăriilor de Paie puteți lectura pe acest site!

Călătorii plăcute tuturor!


---
Trimis de Floryn81 in 16.12.16 23:48:16
Validat / Publicat: 17.12.16 09:17:55
VIZUALIZĂRI: 4191INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în PRAID [HR].
SESIZEAZĂ
greșeală / conținut, limbaj
Adn. FAVORIT
15 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Floryn81); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P07 Am vizitat pentru început curtea acestui inedit muzeu.
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.

Puteți VOTA acest articol:

PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 46100 PMA (din 50 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

15 ecouri scrise, până acum

mprofeanu [17.12.16 14:26:27] »

@Crazy_Mouse: Foarte interesant și inedit acest muzeu! Sunt atâtea lucruri minunate în această țară! Despre pălăria de paie uriașă ce să mai zic, este deosebită!

ANILU [17.12.16 16:12:43] »

@Crazy_Mouse: Foarte frumos. As putea spune că acest muzeu este cireașa de pe tort, așa de final de călătorii de anul acesta.

Am urmărit toate călătoriile voastre de anul acesta, fiecare cu caracteristicile și frumusețile ei.

Anul viitor am șansa să mai ajuns prin zonă (soțul fiind cu șantierul la Mediaș, am trecut pe listă acest muzeu.

Felicitări.

Sărbători fericite.

Toate cele bune.

mireille [17.12.16 16:41:33] »

@Crazy_Mouse: hai că m-ai dat gata cu pălăriile astea... eu umblu după muzee cu poșete la 3000 de km si frumusețea e la noi acasă... faine pozele...

webmaster26 [17.12.16 17:05:52] »

@Crazy_Mouse: Am setat în program coordonatele GPS ale acestei destinaţii, rezultând următoarea poziţionare pe hartă -- click aici.

Ne poţi spune dacă-i ok? (măreşte zoom-ul de pe hartă cât e necesar, până la afişarea poziţionării / încadrării la nivel de stradă etc)

===

Mutat în rubrica "Muzeul Pălăriilor de Paie [Crișeni,HR], SOVATA - PRAID" (nou-creată pe sait)

elviramvio [17.12.16 17:17:39] »

@Crazy_Mouse:

Frumos, neaparat de oprit aici candva.

haiduc [17.12.16 19:33:04] »

@Crazy_Mouse: Am fost si eu la muzeul de palarii in iulie 2010 si cat de mic ie asa de frumos ie.

Drumul din Corund prin Atid mai aminteste drum, dar continuarea pe langa lac in directia Sangiorgiu ie pur si simplu oribil. Un biciclist mia spus ca au primit fonduri de a pava 2 km din cei 10 km. De necrezut ca inca nu l-au reparat.

De necrezut, dar au in sat retea WIFI datorita d_lui primar.

Ghidul Lajos (ie din familie?) vorbeste o engleza perfecta (10 ani in Belgia).

Pacat ca a plouat si nu am fost la micul magazin din fundul curti.

Nu departe de satul Atid se poate vizita Inlăceni - satul labirint din Harghita care are mai multe ulite decat case .

Votat cu placere si amintiri!

tata123 🔱 [17.12.16 19:44:13] »

@Crazy_Mouse: Felicitări, ai prezentat un obiectiv inedit. Citisem acum vreo doi ani despre acest muyeu şi îl „notasem” în minte pentr o o eventuală vizită dacă ajungeam în zonă.

Confecționarea de obiecte/lucruri din paie, papură, nuiele și alte vegetale e o îndeletnicire veche în spațiul rural arhaic, dar pe cale de dispariție în lumea modernă. Obiectele ieșite din mâna iscusită a meșterilor țărani mai sunt azi vândute prin târguri - în lumea satului utilitatea acestor împletituri a scăzut mult.

Am mai identificat asemenea muzee inedite prin România și chiar presa s-a ocupat din când în când de acest subiect (exemplu: adevarul.ro/locale/targu- ... 6f47/index.html).

Floryn81 CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [17.12.16 20:40:49] »

@ANILU: Da, muzeul ar putea fi considerat cireașa de pe tort, într-un an fabulos pentru noi din punct de vedere a plimbărilor. Dacă ne-ar fi spus cineva în urmă cu vreun an că vom colinda atât, probabil că i-am fi zis vreo două ”de dulce”!

Muzeul merită vizitat în zona respectivă, după cum merită vizitate și castelul Rhedey sau lacul de acumulare Bezid (Sângeorgiu de Pădure), Casa fluturilor vii de la Praid sau Canionul de sare din aceeași localitate. Salina de la Praid o amintesc la final de ecou pentru că obiectivul este cunoscut de multă lume.

Mulțumesc pentru ecou și pentru urări! Toate cele bune și dvs. și un an nou cât mai bun!

Floryn81 CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [17.12.16 20:48:06] »

@mireille: De multe ori în ultimii ani am vizitat locuri inedite și foarte frumoase din țara noastră. În majoritatea situațiilor le-am prezentat aici pe site. Păcat de faptul că aceste locuri nu sunt prea bine promovate! În plus, nici drumurile nu sunt grozave, așa că mulți renunță să mai meargă într-un anume loc, chiar dacă știu că ar putea da acolo de lucruri frumoase!

Frumusețea e la noi acasă... dar nu prea știm să o punem în valoare!

Mulțumesc pentru aprecieri și ecou! Sărbători cu bine!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150] [-1][0 voturi]
Floryn81 CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [17.12.16 20:53:33] »

@mprofeanu: Mulțumesc frumos! Ne-a plăcut și nouă foarte mult pălăria uriașă de paie!

@elviramvio: Așa este, merită făcută o vizită cândva la Muzeul Pălăriilor de Paie de către oricine! Cu puțină răbdare și cu o mașină cu garda ceva mai înaltă (noi avem o Dacia Logan) se poate ajunge fără mari probleme la acest muzeu.

Mă bucur că v-a plăcut obiectivul și sper să lecturez în viitor și alte impresii de la AFA-iști care vor ajunge acolo! Până atunci, vă doresc toate cele bune în acest final de an!

Floryn81 CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [17.12.16 21:03:13] »

@haiduc: Am avut ocazia să vedem și drumul pe lângă lacul de acumulare Bezid din direcția Sângeorgiu de Pădure (am ajuns acolo într-o altă zi). Așa este, drumul pe lângă lacul de acumulare era neasfaltat și cu denivelări, iar copacii de pe marginea drumului erau plini de praf.

Despre satul-labirint Inlăceni din Harghita nu am auzit până acum, mulțumesc pentru informație. Plănuim și pentru anul viitor o ieșire în zona Sovata-Praid și vom trece pe lista noastră de plimbări această localitate-labirint!

Mulțumesc pentru ecou! Sărbători fericite alături de cei dragi!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150] [-1][0 voturi]
Floryn81 CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [17.12.16 21:17:35] »

@tata123: Interesant articolul respectiv! Mi-ar plăcea ca într-o zi să ajung la acel Muzeu al Crucilor din Gorj!

Anul acesta am vizitat un alt muzeu inedit care pune în valoare o îndeletnicire arhaică - cioplitul pietrei. Este vorba despre Muzeul țăranului cioplitor al pietrei, unde am admirat sculpturile realizate de Ion Moacă, unul dintre ultimii pietrari în viață din județul Buzău. Poate că acele creații nu exprimă un mesaj artistic deosebit, dar cu siguranță că arată pasiune pentru meșteșugul transmis de la o generație la alta. Astfel de țărani talentați ar trebui să fie adevărate exemple pentru generațiile tinere...din păcate nu se prea întâmplă asta!

Mulțumesc pentru ecou! Toate cele bune!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150] [-1][0 voturi]
Floryn81 CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [17.12.16 22:49:33] »

@webmaster26: Poziționarea pe hartă a obiectivului este corectă.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150] [-1][0 voturi]
elviramvio [18.12.16 00:00:25] »

@Crazy_Mouse:

Multumesc mult. Si eu va doresc sa aveti parte de multe bucurii si calatorii in 2017!

mishu [19.12.16 10:57:09] »

@Crazy_Mouse: Nu pot decat sa fiu mandra de toti acesti oameni care isi pun sufletul in a pastra astfel de colectii in dorinta de a arata lumii intregi aceste frumuseti. Foarte interesant si acele placute (P10) cu distantele intre acest loc si locul de unde au venit turistii.

Te felicit pentru toate locurile vizitate acest an si prezentate noua, esti un adevarat ambasador al Romaniei.

Felicitari, votat cu mare drag.

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul articolului (review-ului) de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine linkul ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
6 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
ANILU, elviramvio, haiduc, mishu, mprofeanu, tata123 🔱
Alte impresii din această RUBRICĂ:

    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

[C] Copyright 2008-2021 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
AmFostAcolo recomandă găzduirea la ROHOST.COM
pagină generată în 0.0975630283356 sec
ecranul dvs: 1 x 1