În vizită la Biserica Armeano-Catolică din orașul Gheorgheni

TIPĂREȘTE

În plimbările noastre prin țară din ultimii ani am trecut de câteva ori prin orașul Gheorgheni din județul Harghita. Am ajuns de fiecare dată în acest oraș pe DN 12C din direcția Cheilor Bicazului, întrucât înainte am vizitat spectaculoasa zonă aflată la circa 25 de kilometri depărtare. Dacă până în acest an Gheorgheniul a reprezentat doar una dintre multele localități văzute numai prin geamul mașinii, de data aceasta ne-am hotărât să facem un scurt popas. Pentru că voiam să vizităm câte ceva, am căutat rapid pe internet informații despre eventualele obiective din zonă (noroc cu telefoanele actuale care ne facilitează accesul la informație, indiferent de locul în care ne aflăm).

Am aflat că în zona centrală a orașului se află un obiectiv interesant, pe care ne-am decis imediat să îl vizităm – este vorba despre Biserica Armeano-Catolică din oraș, lăcaș de cult declarat monument istoric. Am reținut adresa obiectivului (strada Biserica Armeană, nr. 1) și am observat destul de repede un indicator spre stânga ce avea să ne arate poziționarea exactă a bisericii; aceasta este ușor de observat dacă ajungeți în preajmă întrucât biserica este mai înaltă decât celelalte construcții din jur.

Am parcat mașina la umbra generoasă a unor copaci falnici din apropiere și am început vizita noastră printr-o scurtă explorare exterioară a bisericii. Obiectivul este înconjurat de un zid impunător prevăzut din loc în loc cu bastioane, fortificații ce evidențiază rolul avut în apărarea bisericii în perioadele istorice mai tulburi din secolele trecute. După cele câteva fotografii de exterior realizate din mai multe unghiuri, am intrat în curtea bisericii. S-a nimerit ca în același timp cu noi să ajungă acolo un autocar cu turiști maghiari, aceștia fiind însoțiți de un ghid care le-a indicat principalele puncte de interes. Întrucât nu cunoaștem nicio iotă în maghiară, nu am putut profita de explicațiile pe care le auzeam în apropiere, însă am observat locurile considerate importante din curte, așa că le-am fotografiat și voi încerca să le prezint.

Trebuie spus că în exterior, chiar lângă poartă, am trecut pe lângă Iisus răstignit pe o cruce de lemn, iar accesul în curte se face printr-un portal de piatră de înălțime medie; probabil că cineva mai înalt ar trebui să aplece puțin capul pentru a nu risca o accidentare chiar la intrarea în curtea bisericii.

O alee pietruită se oprește la intrarea în biserică, însă am dat un ocol lăcașului de cult înainte de a intra. În curte există mai multe monumente funerare, unele dintre ele cu o vechime de câteva secole; însă ceea ce ne-a reținut atenția pentru mai multe minute a fost reprezentarea Via Crucis, adică drumul parcurs de Iisus până la locul răstignirii sale, pe dealul Golgotei. Mai multe basoreliefuri evidențiază această scenă biblică. Referitor la basoreliefuri, am găsit în apropierea porții afișată informația potrivit căreia acestea sunt doar niște copii ale viei crucis realizată în anul 1710, originalele fiind adăpostite într-un loc mai sigur (ce nu este precizat): În anul 1978, Consiliul Parohial Armean a hotărât punerea în siguranță a basoreliefurilor, în scopul evitării unei eventuale ”naționalizări” a lor. Reproducția actuală a fost executată în anul 2004 la Tipografia Mark House din Gheorgheni.

Pas cu pas am ocolit lăcașul de cult și am ajuns în fața intrării, admirând totodată silueta impozantă a acestei biserici. În exterior nu există picturi, iar cele câteva ferestre sunt prevăzute cu vitralii (pe care aveam să le admirăm mai bine din interior). Turnul bisericii are formă pătrată și este prevăzut cu ceasuri (nefuncționale acum) pe toate cele patru laturi, iar acoperișul este realizat din țiglă. În ceea ce privește acoperișul, acesta este mai scund în partea opusă turnului (alte detalii de construcție veți mai putea observa în fotografiile pe care le voi atașa).

Deasupra intrării este inscripționat anul 1748, iar ceva mai sus am remarcat o inscripție în piatră (acolo este menționat anul 1734, adică anul în care turnul bisericii a fost finalizat, după cum aveam să aflu ulterior).

Am intrat într-un pridvor micuț unde am văzut în partea dreaptă un vas mic pentru aghiasmă, iar în apropiere există pisania bisericii; aceasta este redactată în limba armeană, însă ne-a plăcut faptul că dedesubt, pe o hârtie, este afișată traducerea acesteia: S-a înălțat acest lăcaș de cult în anul armean 1182, adică în 1733 de către poporul armean din Gheorgheni în timpul parohului Simeon Tor. și a preotului Ioan, curatorului Akonc Todor și judelui Lazar Ojanhan și din contribuția altor cetățeni, ale căror nume sunt notate în cartea de aur a bisericii. Să afli și să citești, și roagă-te pentru mântuirea noastră! Amin!

În interiorul bisericii am putut vedea patru altare diferite, în fapt niște scene biblice complexe unde sunt realizate pe lateral reprezentări ale câtorva sfinți, dar și ale unor îngeri (cei aflați în partea superioară sunt redați suflând în goarnă). În partea centrală a altarului principal este pictată scena încoronării și a ridicării la cer a Maicii Domnului; această scenă este reprezentativă pentru hramul lăcașului de cult – ”Nașterea Maicii Domnului”.

În partea opusă altarului principal se află un balcon, spațiu unde este amplasată orga bisericii. Nu am putut să urcăm acolo, însă am văzut destul de bine orga și de jos. Această orgă pneumatică este cea originală și a fost construită în anul 1901 la Budapesta de către frații Rieger.

Imaginea de ansamblu a interiorului este încheiată de frescele ample realizate pe boltă, dar și de candelabrul ce completa lumina blândă care pătrundea prin vitraliile ferestrelor.

Am ieșit din biserică chiar când grupul de turiști se pregătea să intre, fiind mulțumiți că am putut admira și fotografia nestingheriți interiorul bisericii armeano-catolice din Gheorgheni. După alți câțiva pași prin curtea obiectivului ne-am îndreptat spre ieșire, realizând alte fotografii de ansamblu ale obiectivului.

Înainte de a încheia acest articol, voi mai prezenta unele date istorice referitoare la Biserica Armeano-Catolică din Gheorgheni, cu precizarea că informațiile le-am preluat de pe internet: Primii armeni au venit la Gheorgheni pe la începutul secolului al XVII-lea, iar în anul 1672 a avut loc o colonizare în masă. Dacă la început armenii se adunau prin diferite case pentru slujbele religioase, în anul 1680 ei închiriază o capelă micuță aflată în Cimitirul străinilor. În anul 1717, prin intermediul episcopului Transilvaniei Gyorgy Martonffy, armenii cumpără parcela de pământ împreună cu capela, lăcaș de cult pe care îl mai extind în 1722. Cu toate acestea, capela devine neîncăpătoare, astfel că se hotărăște construirea unei noi biserici din piatră (în anul 1730 s-a demolat vechea capelă de lemn, în anul 1733 au fost ridicate zidurile bisericii, iar în 1734 a fost gata și turnul; alte lucrări interioare au fost executate ulterior, respectiv în perioada 1752 - 1754) . Sursa acestor informații este aici

Ajuns la finalul acestui articol, recomand vizitarea Bisericii Armeano-Catolice din localitatea Gheorgheni!

Călătorii plăcute tuturor!

---

VIZUALIZĂRI: 2820 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI