Ocna Sibiului - atunci si acum

TIPĂREȘTE

In septembrie am revazut Ocna Sibiului. Practic am copilarit aici prin nenumarate sejururi cu cortul cu ocazia vacantelor de vara, cum sa nu manifest dorinta de a vedea ce s-a mai schimbat si ce noutati au mai aparut aici.

Adevarul este ca m-au surprins intr-un mod placut schimbarile facute in zona lacurilor naturale deoarece acestea vor fi descrise in prima parte a acestui articol.

In partea a doua care urmeaza curând vor fi descrise posibilitatile de cazare si locurile de luat masa doar in zona Lacurilor Naturale Ocna Sibiului.

Istoria Lacurilor Naturale Ocna Sibiului. Daca ne punem întrebarea : ce a fost prima data aici, ocnele de sare sau localitatea Ocna Sibiului, raspunsul este usor de ghicit : inca de pe vremea romanilor se extragea sare de aici.

Dar ne putem intoarce chiar si cu 13 milioane de ani inapoi-atunci s-au format zacamintele de sare pe locul marii de pe vremea cretacicului. Ulterior depuse nenumarate straturi de sedimente apasau pe aceste zacaminte de sare care pe aici/pe acolo (locurile se numesc Praid, Turda, etc) au iesit la suprafata.

Romanii cuceritorii de la începutul erei noastre si care au pus stapanire pe Dacia impreuna cu tot cu zacamintele de sare lucrau pe principiul : repede si mult. Din aceasta cauza nici nu se omorau cu sapatul galeriilor la sute de metri adancime. Sapau niste gropi patrate doar 10-12m adancime iar dupa epuizarea sarii plecau mai departe. Si in timpul evului mediu s-a continuat cu exploatarea sarii dovada sint lacurile Horea, Closca si Crisan toate formate pe locul unei mine medievale.

In secolul 16 se continua exploatarea sarii dupa tehnica de atunci. Dupa dovada obtinuta prin foraje ca in locul in care se dorea deschiderea minei exista zacamantul pretios, se incepea constructia puturilor de acces si extragerea sarii, pe urma galeriilor de exploatare.

Cateva exemple de mine de pe atunci : Mina Ocna Mare, Mina Ocna Mica, Mina Iosif, Mina Brancoveanu, Mina Nepomuk, Mina Francisc.

Aproape toate minele de sare au fost abandonate incepand cu sfarsitul secolului 18, inceputul secolului 19. La sfarsitul secolului 19, inceputul secolului 20 mai exista o singura mina si aceasta a fost inchisa in 1931. Motivele au fost diferite dar predominant din argumente economice. O galerie de vizitat din pacate nu exista aici, totul s-a prabusit.

Istoria statiunii balneare : Dupa închiderea/abandonarea minelor de sare si neinvestirea in acestea vechile galerii s-au surpat, si datorita izvoarelor din subteran + fenomene meteo, ploi s-au format lacurile sarate pe care le vedem astazi. Dupa ce s-au descoperit proprietatile curative a lacurilor sarate in secolul 19 s-a deschis prima baza de tratament aici. Dupa deschiderea bazei de tratament s-a inceput exploatarea lacurilor din punct de vedere turistic. Aceasta exploatare a continuat si in perioada comunista, locul a fost foarte cautat si de catre turisti din strainatate.

Indicatiile terapeutice : Afectiuni reumatice, inflamatorii, aparat locomotor, sterilitate.

In prezent Ocna Sibiului inseamna un oras cu destinatie turistica, pe suprafata de 87 kmp locuiesc 3562 locuitori (recensamant 2011) din acestia romani 84%, maghiari 9%, ortodocsi 82%, reformati 8 %. In afara de lacuri, strandul si baza de tratament-obiective principale se mai poate vizita un muzeu, o biserica fortificata reformata, una catolica si ortodoxa. Pentru amatorii de pescuit circuland inca cativa km pe DJ106B gasim lacuri de agrement pentru pescuit contra cost. Zona se numeste Mandra.

Accesul la lacurile Ocna Sibiului : Accesul rutier se face de pe A1/E81 (centura Sibiului). Se va folosi indiferent de directie iesirea spre Aeroport Sibiu/Ocna Sibiului. Drumul judetean pe care trebuie sa ajungem se numeste 106B si inainte de a ajunge la lacuri trebuie sa traversam o localitate Sura Mica. Distanta rutiera este mica in functie de varianta cu variatii de distanta mici cca 17km de Sibiu. Trenul este o alta modalitate de a ajunge la lacuri, gara este chiar aproape de camping si intrare la lacuri. Este si transport in comun.

Parcarile Lacurilor Ocna Sibiului : Trecem de indicatorul de intrare in localitate si imediat in dreapta gasim o parcare imensa cu bariera. Costa 5 ron/zi si sanse de gasire a unui loc de parcare chiar si in plin sezon este de 100%. Din aceasta parcare exista o intrare catre lacuri. Aceasta parcare este mai recent amenajata, nu exista atunci (atunci este pentru mine o perioada intre anii 80-95 cu vizite mai dese) La cca 200 m gasim vechea parcare destul de incapatoare dar putin mai mica decat prima. Aceasta este vechea parcare care exista atunci. La fel costa 5 ron/zi si de aici alt acces (accesul principal la lacuri)

Acces lacuri : 15 ron/adult/zi si copil 10 ron/adult/zi. Nu exista bilet cu timp redus de intrare, aici un minus de la mine dar in schimb se poate face baie pana tarziu ora 21.00 aici un plus de la mine. Inchiriere sezlong 10 ron/zi.

Descriere Lacurile Naturale Ocna Sibiului : In urmatoarele rânduri voi descrie doar lacurile aflate in incinta strandului zona Lacuri. Deoarece mai exista si alte lacuri le voi descrie si acestea intr-un alt articol impreuna cu alte obiective de vizitat.

Lacul Ocnita este in prezent cel mai mare lac. Accesul spre acest lac de la intrarea principala la stanga. Lacul s-a format pe locul fostei mine Ocna Mica (Kleine Grube) Scarile de acces sint din lemn si sigure. Temperatura apei in mod normal in sezon/inceput de sezon incepe de la 20-25 grade si ajunge prin fenomenul numit inversiune termica si la 40(chiar mai mult de atat). Personal am facut baie in aceste lacuri de mic (din mai pana in septembrie) dar nu imi aduc aminte ca vreodata a fost rece. Salinitatea ridicata a lacului nu ne da voie sa ne ducem la fund, totusi au fost cateva cazuri de inec in decursul anilor.

Lacul Avram Iancu (pe panou scrie Ocna Pustie) este lacul din stanga Ocnitei si in prezent formeaza impreuna cu Ocnita un singur lac. Acest lac s-a format in locul fostei mine Ocna Mare (Grosser Grube) cu adâncimea record de 130m. Scarile de acces sint la fel sigure si confortabile. Personal am asistat la împreunarea lacului Ocnita cu Avram Iancu. Terenul intre cele 2 lacuri a fost destul de mare cateva zeci de m si la fel de ridicat ca celelalte maluri. Sub fenomenul eroziune am asistat an de an pana s-au surpat pe rand malurile in locul respectiv iar in ultimii ani doar o limba de pamant mai despartea lacurile. Acest fenomen sub observati mea a durat cca 15 ani.Surparea malurilor este cat de cat oprita cu ajutorul unor, plase si alte dispozitive care ajuta combaterea eroziunii. In zona lacului exista o a 3a intrare dinspre gara.

Piscina pentru copii se afla in zona acestor lacuri. Aceeasi piscina de când eram copil. Atunci era de un gri urat (din beton dar neplacat doar finisat) In prezent este placat cu mozaic albastru. Copii s-au bucurat si atunci... si se bucura si acum.

Lacul Balta cu Namol se afla imediat de la intrarea principala la dreapta. Adancimea este mica (1m) dar salinitatea este mare (300 gr/l), plus ca are acel namol cu proprietati curative. Atentie, in afara de acest lac+lacul Negru in toate lacurile accesul este interzis cu namol.

Lacul Negru il gasim dupa Lacul cu Namol. Nume mai potrivit nici nu se putea da. Intri alb si iesi negru. Lacul Negru are aceleasi caracteristici doar suprafata este mai mare si in forma de 8.

Lacul Randunica (sau Sf Ioan) se afla la stanga de Lacul Negru. Lacul se afla in locul fostei mine de sare Sf Ioan Nepomuk. Nu cunosc motivele dar accesul in acest lac este interzis.

Lacul Brancoveanu o gasim in partea superioara si cea mai indepartata de intrarea principala. Ca sa ajungem aici vom folosi aleea principala mergând in sus.

Lacul Brancoveanu s-a format pe locul unei foste mine de sare abandonata la sfarsitul secolului 17. Adancimea lacului este de 45m, iar salinitatea este de top 320 gr/l. Din partea mea se poate numi si lacul alb-adica intri in lac si dupa iesire si uscare la soare esti alb de sare, atata sare contine. In prezent malurile sint asigurate, intrarea este confortabila pe scari de lemn. Inainte (atunci) malurile erau mai abrupte si neasigurate, scarile de lemn la toate lacurile destul de periculoase, mai mult sau mai putin deteriorate cu trepte lipsa, cu balustrade care se miscau. La acest lac la varsta de 12 ani am observat intrarea la o galerie veche, chiar am intrat vreo 3m pe urma s-a observat ca a surpat de tot. Atunci toate lacurile dar in special Lacul Ocnita era plin de barne de lemn provenite bineinteles de la vechile galerii. Lumea in special copii calareau barnele de lemn.

Lacul Auster o gasim mai in jos de lacul Brancoveanu dar folosind o alta alee. Are doar 4m adancime si o salinitate de 140 gr/l. Un reper pentru a gasi mai usor acest lac este insulita de pe lac. Accesul este ok aici tot pe scari de lemn. Mentionez faptul ca acum aleile sint pavate si intretinute cu multe banci de odihna pe margine, atunci se mergea pe pietris sau pamant, de multe ori descult si mai erau si ceva cioburi de sticla pe jos.

Lacul Gura Minei s-a format in urma surparii unei mine, denumirea este necunoscuta. Se remarca prin adâncimea mare de 80m si salinitatea de 210 gr/l.

Lacul Popular il gasim mergând mai departe inapoi spre Lacul cu Namol, aproape de intrarea principala.

Lacurile din afara incintei : Lacul fara Fund (fosta mina Francisc 33m), Pânzelor, Matelor, Horea, Closca, Crisan, si... Lacul Verde. Lacul verde este un lac la care mergeam dinspre lacul Brancoveanu si fiind de apa dulce acolo spalam sarea de pe noi. Intre timp a primit o oarecare salinitate(de la sol si de la turistii care intrau cu sare pe ei). Atunci am vazut si pescari aici.La fel in aceasta zona se facea nudism dar nu era nimic amenajat.

Cazare si masa : La dreapta de la intrarea principala s-a construit o strada pe care exista doar pensiuni. Inainte erau niste dealuri aici, acum este cea mai frumoasa cazare pentru turist ceva de genul hotel pe plaja. Sa nu uitam, locuind aici avem parte si de aerosol natural. Campingul este pe partea cealalta aproape de gara, la fel de aproape de lacuri. Inainte campingul facea parte din incinta strandului deci ieseai din cort si sareai in lac. Acum este delimitat. Exista zona de casute, locuri de pus cortul, rulota, grup social, curent.

Masa o puteam lua pe vremuri stand la coada. Coada la mici, coada la gogosi, coada la inghetata, coada la suc. Deoarece coada facea parte din viata romanului. Locatii de luat masa nu erau multe, nici locuri asa ca dupa ce am obtinut portia de mici sau gogosi ne retrageam si o consumam in alta parte. Acum locurile de luat masa sint multe, sint cateva restaurant destul de ok, ceva terase, chisocuri, rulote cu de toate. Preturile sint mai mult decat decente, de ex. meniul zilei este peste tot 15 ron.

Imediat dupa intrarea principala exista un bazar cu de toate dar in principiu obiecte/imbracaminte pentru baie. Inclusiv souveniruri am vazut aici. Dupa bazar la stanga este un fel de centru medical cu loc de acordat primul ajutor, sauna, salina si masaj. Dusuri si toalete exista suficiente si destul de ok, inainte erau numai 2 locuri cu dus, iar despre wc uri daca se pot numi asa... mai bine fara comentarii. Zona lacurilor era plina si atunci si acum. Atunci in afara de romani care veneau din toate zonele tarii, mai veneau multi turisti din fostele tari socialiste cum ar fi DDR, cehoslovaci, polonezi, maghiari. Acum intr-o zi de sezon la fel se aud extrem de multe limbi straine deci a ramas o zona cautata de turisti straini.

Dispunând de informatiile de mai sus despre lacuri, recomand cu incredere turistilor care viziteaza Sibiul, dar nu numai, ii invit sa petreaca un sejur intreg aici.

O filmare de (atunci) aici : youtube

si o filmare de acum aici : youtube

---

VIZUALIZĂRI: 6251 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI