O oaza de bun gust si calitate in turismul romanesc

TIPĂREȘTE

Am fost in aceasta pensiune la inceputul lunii septembrie, anul acesta, deci foarte recent.

Cand este vorba de relaxare, de vacante, mai mici sau mai mari, recunosc ca sunt o persoana meticuloasa si aleg cu multa atentie locul unde voi merge. Prin urmare, aleg, compar, citesc recenzii, triez si la final trag o concluzie.

Am ales pensiunea Valceaua Zanelor, din Sambata de Sus, pentru ca... fara exagerare era cea mai de calitate. [...]. Am citit si impresiile de pe Am fost acolo.ro, mi s-au parut ca suna putin a razbunare marunta si meschina si mi-am propus sa risc, mergand numai pe instinctul meu, care recunosc, nu m-a tradat decat de foarte putine ori.

Am facut rezervarea telefonic, pentru ca prefer sa vorbesc cu o voce nu cu un site.

La capatul firului am auzit o persoana amabila si foarte placuta, care la momentul sosirii noastre in Sambata de Sus, ne-a calauzit si in identificarea pensiunii, pe drumurile acelea de munte.

Pensiunea este de un bun gust desavarsit, cocheta, foarte curata, imbinand un discret stil traditional cu confortul unei vile care are toate dotarile menite sa iti asigure o stare de bine din care sa nu iti lipseasca nimic.

Cand am ajuns, gazdele noastre nu erau prezente, dar ne-au intampinat copii dumnealor, doi copii bine crescuti si politicosi. Cazarea s-a efcetuat imediat.

Camera, impecabila. Baia amenajata in stilul luxoaselor bai romane antice, cu patina de timp, stilul clasic-antic, imbinandu-se perfect cu modernul, calorifer din metal-inox, perete separator din sticla, pentru spatiul dusului, fereastra generoasa pentru aerisire. Prosoape groase, de calitate, de un alb imaculat, produse cosmetice pentru igiena corporala.

Mobilierul din camera, din lemn masiv, nici urma de pal melaminat, fotoliile traditionale, cu un stil un pic taranesc, se vedea ca erau facute de mesteri autohtoni. Patul amplu, lenjeria alba, de buna calitate (nu suport la pensiuni lenjerii colorate si inflorate, asta denota ca nu sunt bine dezinfectate).

Terasa proprie a camerei, spatioasa, cu scaune din lemn, cu patina de timp, in stil interbelic. (iarasi un plus, nu suport scaunele din plastic).

Televizor led. Dar, nu vin la munte sa ma uit la televizor (nici acasa nu ma uit prea mult, daca am timp liber, prefer sa citesc o carte) - asa ca nu l-am utilizat.

Am coborat dupa ce ne-am instalat. De dimineata, acasa, bauseram doar o cafea, asa ca eram cam flamanzi si nu am mai asteptat gazda sa ne prepare mancare si ne-am interesat unde s-ar putea manca in alta parte.

Ni s-a recomandat terasa restaurant de langa manastirea lui Brancoveanu, asa ca am plecat acolo, preferand sa facem drumul pe jos, pentru ca suntem mari amatori de drumetii si plimbari in natura si aer curat.

Pot sa va spun ca am mancat bine, dar nu stralucit, era si foarte aglomerat, comanda venind cam in 40 min. (comenzile se luau in ordinea sosirii). Friptura cam uscata, dar salata de hribi murati si clatitele cu dulceata de afine, au compensat.

A doua zi, am servit micul dejun la pensiunea noastra, la Valceaua Zanelor. Ma asteptam la un mic dejun standard, dar fara exagerare, a fost unul pantagruelic!

Doua platouri cu branzeturi traditionale aprovizionate direct de la stana (cas afumat, cascaval de casa, mezeluri de calitate - salam de sibiu si muschi file), unt, doua cupe cu picior, pline cu dulceata de casa, una de fructe de padure, cealalta de macese) - eu am preferaat-o pe cea de macese, oua ochiuri (de tara), un bol mare de zacusca de casa cu ciuperci, paine de casa, cafea.

Gazda noastra avea si biciclete de inchiriat. Sunt atatea drumuri de tara acolo cu locuri frumoase de vizitat, incat, daca stiti sa mergeti pe bicileta este pacat sa nu inchiriati.

Noi asta am facut, pentru 3 ore... Dupa amiaza am vizitat manstirea, am cumparat suveniruri pentru prieteni... nu am reusit sa jungem la izvorul parintelui Arsenie Boca, mai sunt multe in zona de vazut, va trebui sa revenim.

Ce alte mancaruri ofera pensiunea Valceaua Zanelor: in afara de pastrav la gratar sau fripturi cu garnituri si salata, mamaliguta si mujdei, care se prepara rapid, se pot face comenzi de pe o zi pe alta de sarmale traditionale ardelenesti, ciorba de perisoare si ciorba de burta.

Noi am preferat ceva usor, gen gratar, am stat si putin, doar doua nopti si nu ne-am complicat sa comandam mancare cu o zi in avans.

Raportul calitate-pret, a fost bun. Avand in vedere calitatea serviciilor, am fost multumita

Sincer? Cand inchiriezi o trasura de lux, doar nu vrei sa platesti ca pentru o caruta.

Asta a fost doar o metafora. Dar, sincer, preturile pentru masa servita au fost mai bune, iar mancarea nici nu a suportat comparatie cu terasa de la manastire.

Ca sa concluzionez, au fost doua zile superbe, in care mi-am incarcat bateriile psihicului.

Cei care traim in marile orase, avem nevoie sa evadam in astfel de locuri.

Din pacate, nu toate pensiunile din Romania se ridica la astfel de standarde.

---

VIZUALIZĂRI: 1318 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI