ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 14.07.2016
--- M ---
GR. VÂRSTĂ: 30-40 ani
DIN: București
ÎNSCRIS: 24.06.10
STATUS: POSEIDON
DATE SEJUR
JUN-2016
DURATA: 1 zile
cuplu fara copii
2 ADULȚI

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș
DISTRACŢ. / RELAXARE:
95.00%
Mulțumit, aproape încântat

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
97.50%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 7 MIN

Drăguș – urmele satului de altădată

TIPĂREȘTE URM de aici

Weekendul petrecut la Sâmbăta de Sus, înconjurat de natură la Pensiunea Belmonte (vezi impresii), ne-a permis să vedem câteva locuri interesante din Țara Făgărașului. Înainte de minivacanță am tot studiat hărțile printate și online, am citit materiale turistice și informații istorice. Etnografia aflându-se în aria mea de interes, am decis că vom găsi o clipă liberă în acel weekend pentru a ne plimba măcar 10 minute în satul Drăguș – legat pentru totdeauna de existența Școlii Sociologice de la București.

Acces. Sunt doar vreo 12 km de parcurs între stațiunea climaterică Sâmbăta și localitatea Drăguș, virând la stânga în localitatea Sâmbăta de Sus, înainte de a trece podul peste râul Sâmbăta. Peisajul de podiș e drăguț, câmpurile verzi pline de flori, creasta Făgărașului te însoțește permanent, calitatea drumului județean 104A e bună. Mai există un drum local care face legătura între sat și Mănăstirea Brâncoveanu, dar cei 7 km cred că sunt doar pietruiți.

Scurt istoric. Drăgușul e un sat adunat, întemeiat pe cursul apei cu același nume, cu sute de ani în urmă. La început țărani liberi care își împărțeau viața între munca ogorului, creșterea vitelor și a oilor, sărbătorile populare și credința în Dumnezeu, drăgușenii vor intra din cauza condițiilor politice ale vremurilor sub stăpânirea principilor Transilvaniei. În secolul al XVIII-lea vor fi înregimentați în așa-numitele regimente de graniță ale Imperiului habsburgic, care le va aduce ceva avantaje bănești. Începutul anilor 1900 aduce un exod al populației din Drăguș către Vechiul Regat și America.

Vizita propriu-zisă. Am ajuns în sat în duminica alegerilor locale, când o parte din populația localității, îmbrăcată în hainele bune, se îndrepta spre secția de votare, iar altă parte avea să iasă peste puțin timp de la biserică, încheindu-se slujba duminicală. Am petrecut puțin peste o oră în satul făgărășean încercând să surprind puțin din satul de altădată. Nu am avut timp să colind la pas toate ulițele așezării dar din ceea ce am observat mai există puține urme ale satului de la începutul secolului al XX-lea, satul investigat de o echipă formată din 89 de cercetători în anul 1929. Am văzut o dezvoltare a localității în sensul existenței unor case mari și arătoase, copiate după modelul săsesc, ulițe asfaltate, flori la porțile gospodarilor, curățenie. Am trecut pe lângă clădirea nouă a Primăriei din localitate, în preajma căreia exista indicator către pârtia de ski, am virat dreapta și am mers până într-o intersecție lângă grădinița localității. Aici am găsit refăcută o fântână cu cumpănă din lemn (fântâna de la Ghemeș), alături de o cruce de piatră (semn de hotar) protejată de un foișor de lemn. Ne-am întors pe altă uliță, pe lângă biserica greco-catolică Sf. Gheorghe (1835), până la primăria veche. Lângă aceasta se află Centrul local de informare turistică Drăguș și, obiectiv principal pentru noi, Muzeul Etnografic „Dimitrie Gusti” – Drăguș. Am parcat autoturismul în fața bisericii ortodoxe Adormirea Maicii Domnului, ridicată la 1896 și având o turlă cu ceas considerată printre cele mai înalte din Țara Făgărașului. Atenție la sensurile unice din localitate și la ulițele destul de înguste. În apropierea bisericii ortodoxe se află o altă cruce acoperită de un foișor, pe locul unei biserici dispărute dar documentată de o fotografie din timpul cercetărilor lui Gusti, imagine expusă în foișorul de lemn ce protejează monumentul.

Campania monografică de la Drăguș, condusă de profesorul Dimitrie Gusti, a durat puțin peste o lună de zile și a fost cea mai mare ca amploare după cele patru desfășurate până atunci. Zecile de cercetători erau organizați pe echipe care studiau diverse aspecte ale vieții materiale și spirituale a țăranului din Drăguș. S-au adunat obiecte pentru un muzeu, s-a înființat o bibliotecă sătească și căminul cultural, s-au organizat șezători, s-au întocmit fișe grupate pe dosare tematice și, pentru prima dată în cadrul unei campanii monografice, s-a realizat un film sociologic (film alb-negru mut – considerat primul documentar românesc). Curentul cultural inaugurat de Gusti prin Școala Sociologică de la București a rămas drept un punct de referință în cercetarea sociologică și etnografică de teren. Campania de la Drăguș a constituit apogeul acestui curent și model de urmat și aplicat pentru mulți cercetători, chiar și înafara țării. Amănunte și fotografii vechi din timpul cercetărilor de teren găsiți în articolul dedicat lansării unei cărți despre campania monografică de la Drăguș: jurnalul.ro/editie-de-col ... imp-543911.html.

Muzeul Etnografic „Dimitrie Gusti” – Drăguș. Putem considera drept începuturi muzeale colecția de obiecte țărănești adunate de echipa gustiană din satul Drăguș în 1929. Cu aceste obiecte a fost refăcută o încăpere țărănească în cadrul unei expoziții internaționale de igienă de la Dresda, pentru care s-a primit și un premiu. Altă etapă poate fi considerată reconstrucția în noul Muzeu al Satului din București, în 1936, a unei gospodării aduse de la Drăguș (muzeul-satului.ro/vizitea ... -sec-al-xix-lea). În vremurile moderne a fost înființat un punct muzeal etnografic în incinta școlii din localitate. Încă din 2010 autoritățile locale și-au manifestat interesul de a cumpăra o casă veche din sat (aproape identică cu cea adusă la București) și a o transforma în muzeu etnografic (vezi pe GoogleMaps imaginea cu casa înainte de restaurare: https://www.google.ro/maps/@45.76131,24.7742793,3a, 90y, 263.38h, 74.03t/data=! 3m6! 1e1! 3m4! 1sQH_TfhAU5VEw-XOcfgTNXw! 2e0! 7i13312! 8i6656). În 2014 s-a obținut finanțare europeană, s-a cumpărat gospodăria și au început lucrările de refacere și restaurare; din 2015 muzeul e deschis publicului.

Am intrat cu greu în muzeu fiind zi de alegeri locale și persoanele responsabile cu muzeul erau implicate în operațiunile de votare. Până la urmă s-a rezolvat și am putut admira patrimoniul etnografic expus în casa-muzeu. În timp ce așteptam sosirea unei persoane care să aducă cheile ne-am plimbat prin curtea gospodăriei, pavată cu pietre de râu. A fost refăcută șura gospodăriei, cu scopul de a găzdui expoziții și ateliere tradiționale (cojocărie, fierărie, țesături). Într-un colț al curții se află fântâna de lemn și câteva băncuțe pentru odihnă. Casa datează de pe la 1800 și a fost restaurată complet (cred că la acoperișul de țiglă s-a exagerat puțin). Sub cerdac se află gârliciul de acces în pivniță, deasupra ușii de intrare străjuie un ștergar popular iar la ferestre legături de busuioc.

Prima încăpere este dedicată cuptorului, în spate aflându-se și o mică odaie de depozitare (ciubere, linguroaie de lemn, alte obiecte casnice). În această încăpere sunt expuse instrumente de lemn legate de prelucrarea lânii și țesut (război de țesut, vârtelniță, suveici, spate, sucala, roată de depănat, perii de scărmănat lâna) și pe pereți câteva costume populare specifice satului, printre care am remarcat două costume cu cojocel pentru copii. Camera principală, destul de mare ca dimensiuni, conține soba și vatra de gătit, mai multe polițe și cuiere pictate cu vase ceramice, lavițe, lada de zestre, masa, icoane, lampa din centru pentru iluminat. Culorile țesăturilor sunt vii, predomină roșul. Altă încăpere mai mică se deschide din această cameră, folosită probabil tot pentru depozitare - acolo se află expuse alte obiecte de lemn și fier (covată, talăngi, vârtelnițe etc.). Doamna care ne-a însoțit a răspuns cu amabilitate tuturor întrebărilor noastre, iar la final ne-a înmânat câteva materiale de promovare de la Centrul local de informare turistică.

Ne-am bucurat că am putut vizita acest mic muzeu etnografic care reflectă viața rurală din zona Drăgușului. Este loc și pentru mai bine (mai multe imagini vechi și documente ar mai întregi muzeul) dar bazele sunt stabilite. Să sperăm că implicarea autorităților locale va continua iar în cadrul punctului muzeistic se vor organiza activități cultural-artistice interesante. M-am bucurat că am pășit pe ulițele unuia dintre cele mai frumoase sate din România (în 2013 -conform Asociației „Cele mai frumoase sate din România”; în 2016 a câștigat titlul de „Satul cultural al României”), prin locurile străbătute de Dimitrie Gusti și am admirat o colecție etnografică interesantă.

Final. În discursul de deschidere al expoziției cu materiale aduse de la Drăguș, organizată la București, marele profesor Dimitrie Gusti definește satul românesc ca fiind: ... sanctuarul unde s-a refugiat și se păstrează manifestarea de viață a poporului românesc... sinteză a Neamului, microcosmul Națiunii... Prin o tenacitate panteistă, satul este păstrătorul raporturilor metafizice ale Națiunii cu veșnicia.

Citește și CONTINUAREA aici

[fb]
---
Trimis de tata123 🔱 in 14.07.16 10:12:29
Validat / Publicat: 14.07.16 12:11:28
INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în SÂMBĂTA de SUS [BV].

VIZUALIZĂRI: 5939 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

5 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (tata123 🔱); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P20 Camera principală a casei-muzeu de la Drăguș.
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
[900 PMA] [450 PMA]
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 38900 PMA (din 41 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

5 ecouri scrise, până acum

mishu [14.07.16 12:30:14] »

Un articol minunat, plin de vorbe frumoase, iar satul din cate se vede din poze, un loc plin de oameni gospodari.

Felicitari, votat cu mare placere.

GabrielaG [14.07.16 13:48:03] »

Superbonus! Cand vin acasa (ca doar sunt din Brasov) chiar am de gand sa ajung acolo! Multumesc pentru acest articol!

buterfly* [14.07.16 16:18:48] »

Foarte interesant! Nici nu stiam de acest sat desi sunt din BV, oamenii si-au facut muzee, bravo lor!

Michi [14.07.16 21:21:55] »

Dragus. Am auzit prima data de Dragus in 1958 in timpul stagiaturii mele la C. Ch I. V. Stalin din orasul Victoria. Aflasem ca in urma cu un an-doi, in Dragus aflat numai la 10 km de Victoria, fusesera spanzurati doi partizani in mijlocul satului. Informatia s-a insurubat in creer si inca o mai retin dupa aproape 60 de ani. Daca stiam ca ajungi acolo, te-as fi rugat pe baza calitatilor tale de cercetator, sa fi intrebat daca mai exista cineva care-si aduce aminte de acest epispod tragic.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
tata123 🔱 [11.07.17 11:25:37] »

@all: Vă mulțumesc tuturor pentru cuvintele frumoase. Toată zona care se află sub poalele Munților Făgăraș e superbă, mulțimea de obiective istorice, religioase sau naturale îmbogățesc spiritual pe călătorii care tranzitează acele meleaguri. Pe unii îi leagă diverse amintiri de arealul Sâmbăta, alții abia descoperă locurile. Scuze pentru răspunsul întârziat!

Vacanțe plăcute!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
5 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
buterfly*, GabrielaG, Michi, mishu, tata123 🔱
Alte impresii din această RUBRICĂDescoperă Sâmbăta de Sus și împrejurimile:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.12294697761536 sec
    ecranul dvs: 1 x 1