Vaslui - orașul modern

TIPĂREȘTE

Dacă am povestit despre edificiile monumentale - mărturii încă vii ale trecutului orașului de pe costișă, se cuvine să spun câte ceva și despre Vaslui - orașul modern. Observând, fotografiind și încercând să identific clădirile vechi, am strabătut la pas multe din străzile orașului, am rătăcit prin parcuri și mi-am tras sufletul la umbra arborilor umbroși. De la gară și până sus, spre Moara Grecilor, tăind orașul în lung, oricine poate remarca grija vasluienilor pentru spațiile publice. Dacă m-ar întreba cineva ce mi-a plăcut cel mai mult la Vaslui, aș răspunde fără a sta pe gânduri că mi-au plăcut parcurile înverzite și miile de trandafiri înfloriți care înmiresmau și colorau scuarurile, zonele din proximitatea clădirilor publice, toate curțile caselor și chiar și cimitirele.

Dincolo de Biserica Sf. Ioan și Situl Arheologic Curtea Domnească, pe aceeași parte, coborând niște scări late pe care tronează Statuia "Victoria" realizată în bronz de sculptorul ieșean Constantin Popovici, se ajunge în Parcul Tineretului. Acesta se întinde pe toată valea. Stadionul Municipal (al echipei de fotbal F. C. Vaslui), Ștrandul, Sala Sporturilor, Liceul cu program sportiv, Teatrul de Vară, toate se află în această vale răcoroasă și plină de verdeață. Fântâna cinetică - realizată din metal inoxidabil de Cristian Lucaci - este un ansamblu sculptural modern care completează peisajul în mod benefic cu atât mai mult cu cât vasluienii nu se zgârcesc deloc la apă. Ori de câte ori am trecut pe acolo, atât marea fântână cât și țâșnitorile decorative mai mici din jur, funcționau la capacitatea maximă.

Centrul civic este dominat de Statuia lui Ștefan cel Mare - impunătoarea lucrare în bronz a sculptorului Iftimie Bârlădeanu, dezvelită în 1972 - astăzi punct de reper și loc de întâlnire pentru îndrăgostiți. Domnitorul moldovean este înfățișat într-o atitudine dârză, încoronat și cu sabia de luptător în mâna dreaptă. Pe soclu, sub anii de domnie ai voievodului, se poate vedea stema Moldovei cu capul de bour.

În aceeași zonă se află Hotel Racova, Palatul Administrativ care adăpostește Prefectura și Consiliul Județean, precum și Casa de Cultură "Constantin Tănase". În fața Casei de Cultură este amplasat bustul marelui actor, lucrare realizată în marmură de sculptorul Marcel Guguianu. Pentru cei care nu știu, menționez că începând cu anul 1970, din doi în doi ani, orașul Vaslui găzduiește Festivalul Internațional al Umorului "Constantin Tănase". Este un omagiu adus marelui artist născut la Vaslui, întemeietorul teatrului românesc de revistă și totodată un prilej de mare sărbătoare pentru localnici.

În Piața Independenței aflată în imediata apropiere, se situează Biblioteca Județeană "Nicolae Milescu Spătarul" cu bustul marelui cărturar și diplomat moldovean amplasat lângă clădire, precum și - puțin mai departe, invadat de trandafiri înfloriți, viu colorați - un bust al poetului Mihai Eminescu.

Palatul de Justiție, azi Judecătoria Vaslui, clădirea monumentală înălțată la sfârșitul sec. XIX de constructori italieni, se vede foarte bine de aici. Dar cel care domină piața este Monumentul Independenței, un basorelief în bronz, de mari proporții, semnat de sculptorul bucureștean Ion Jiga. Dezvelit în 1977, monumentul comemorând 100 de ani de la cucerirea independenței, înfățișează pe cele două fațete ale sale momente diferite ale luptei românilor pentru independență.

Muzeul Județean "Ștefan cel Mare" înființat în 1974 și deschis publicului în septembrie 1975, amplasat de asemenea în Piața Independenței, are un profil mixt, cu secții de istorie veche și arheologie, istorie medievală, istorie modernă și contemporană, numismatică, cultură și civilizație, etnografie și artă plastică contemporană.

Ar fi fost interesant de vizitat acest muzeu - cel mai mare din întreg județul - din păcate, atunci când am fost eu acolo Muzeul Județean "Ștefan cel Mare" era supus unor lucrări de reamenajare. Doar la parter, într-o sală largă, era deschisă pentru public expoziția temporară (mai - iulie 2016) "Costume populare specifice zonelor etnografice românești". Grație implicării mai multor muzee de etnografie din țară, am putut admira frumoase costume tradiționale pentru femei și pentru bărbați din Bucovina, Bistrița-Năsăud, Brașov, Buzău, Neamț, Tulcea, Vâlcea, Vrancea, precum și din alte zone. Toate aveau expuse alături minuțioase note explicative, lămuritoare pentru cei interesați de subiect.

Mai presus de orice, mi-aș fi dorit să vizitez Secția de Cultură și Civilizație pentru că am fost informată că acolo sunt prezente - dacă mă pot exprima astfel - mai multe personalități care s-au născut sau au avut legătură directă cu meleagurile vasluiene. Albumul în posesia căruia am intrat prin amabilitatea celor care m-au primit la Centrul Municipal de Informare și Promovare Turistică dedică un spațiu generos, ilustrat, acestor figuri proeminente ale Vasluiului. Voi aborda subiectul mai pe larg dacă voi avea ocazia să fac o vizită completă la Muzeul Județean "Ștefan cel Mare" și să mă lămuresc pe deplin.

Parcul Copou

În partea de nord, la capătul Străzii Mihail Kogălniceanu pe care se află mai multe clădiri de patrimoniu local, intrăm în Copou - cel mai mare și cel mai vechi parc al orașului. Vechea poartă încă se mai păstrează, dar nu mai are utilitate. Este acolo doar pentru aducere aminte. Realizarea acestui parc se datorează generalului Ioan Rășcanu care a fost și primar al orașului Vaslui în perioada 1938-1942. De atunci datează și un foișor din care se auzeau adesea acorduri ale muzicii de fanfară.

În parc, de îndată ce treci de poarta principală, privirea este atrasă de Vechea Casă de Apă. "Aleea oamenilor de seamă", nu atât de lungă ca în parcurile altor orașe, este mărginită de busturi de bronz înălțate pe socluri de marmură. Având de o parte pe Mihail Kogălniceanu, Costache Negri și Alecu Russo, iar de cealaltă parte pe Mihai Eminescu, Ion Creangă și Vasile Alecsandri, aleea este foarte frumoasă și liniștită.

Totul este atât de frumos aici… Arbori seculari, flori, alei curate și umbroase, bănci pentru odihnă și relaxare, teren de tenis, chioșcuri cu băuturi răcoritoare și înghețată…

Amenajările recente au adus parcului, spre bucuria celor mici, un imens loc de joacă dotat cu tot felul de topogane viu colorate.

În afară de plimbări și de relaxare pe o bancă, cei care doresc, pot petrece câteva momente la unul dintre cele două restaurante cu terasă existente în parc. Despre Restaurant Copou și Restaurant Stil nu vă pot spune prea multe pentru că nu am fost acolo. Din ceea ce am observat doar trăgând cu ochiul pot afirma că este o plăcere să savurezi un suc răcoritor sau o bere bună în cadrul liniștit și ozonat al Parcului Copou.

Și pentru că am tot vorbit despre parcuri, merită să amintesc faptul că de curând, la ieșirea din oraș, spre Negrești - Roman s-a amenajat un nou parc, Parcul Movas. Nu am fost acolo, dar l-am văzut de pe șosea, din mersul mașinii, în timp ce ne deplasam spre Neamț.

În final…

Fără a avea multitudinea de obiective de interes care există în arhicunoscutele zone turistice ale României, orașul Vaslui se poate mândri totuși cu câteva. Cred însă că acestea nu sunt cunoscute şi nici valorificate îndeajuns.

În tranzit spre alte destinații poate mai ademenitoare, Vaslui este un oraș care merită vizitat. Aici poți fi surprins de cât de viu este pentru localnici cultul lui Ștefan cel Mare. Cea mai importantă arteră de circulație din oraș se numește Ștefan cel Mare, statuia lui Ștefan din centrul civic este un punct de reper și un bun loc de întâlniri, cel mai mare muzeu din județ se numește Ștefan cel Mare, Școala nr. 5 poartă numele lui Ștefan cel Mare, iar chipul domnitorului - executat în mozaic - întâmpină vizitatorii în Situl Arheologic Curtea Domnească. Bustul lui Ștefan este prezent și în alte locuri de legendă din preajma orașului: la Cănțălărești, la Movila lui Burcel, ca să nu mai spun de falnicul monument de la Băcăuani pe care l-am descris în articolul Vaslui - orașul de pe costișă

Dacă ar fi să revin la Vaslui, deși am fost prevenită de localnici că acolo nu prea am ce vedea, n-aș precupeți nimic pentru a vizita Rezervația paleontologică Nisipăria Hulubăț situată în estul orașului, nu departe de Spitalul Județean și Cetatea de pământ de pe Dealul Paiului, la 2,5 km sud-vest de oraș.

De asemenea, cele vreo 18 biserici de lemn situate în satele vasluiene, descoperite ulterior în documentația primită de la Centrul Municipal de Informare și Promovare Turistică, mă fac să-mi doresc o revenire în zonă și o cercetare amănunțită a cât mai multora dintre ele.

---

VIZUALIZĂRI: 4807 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI