Muzeul Vrancei, Secția de Istorie din Focșani - O incursiune interesantă în trecut

TIPĂREȘTE

Nouă ne place să vizităm muzee atunci când mergem în concediu, dar și cu alte ocazii. Sunt obiective despre care ne informăm înainte de a pleca de acasă, sunt expoziții care ne surprind de fiecare dată în mod plăcut, fie prin valoarea exponatelor, fie prin modul inedit de prezentare. Indiferent că am mers la case memoriale, muzee de artă, de științele naturii, etnografice sau de alt fel, aceste obiective au reprezentat mereu o modalitate plăcută de a petrece timpul liber.

Sâmbătă seara, așa cum probabil majoritatea cunoașteți deja, s-a desfășurat ediția din acest an a Nopții Muzeelor, eveniment la care au luat parte numeroase muzee din țară. Pentru că pe noi seara de sâmbătă ne-a găsit la Focșani, ne-am hotărât ca, înainte de a pleca spre casă, să vizităm un muzeu din localitate. Am căutat rapid pe internet câteva informații (Deh, noroc cu telefoanele din zilele noastre!) și ne-am îndreptat spre Muzeul Vrancei, Secția de Istorie. Găzduit de o clădire declarată ”monument istoric” de pe bulevardul Gării, obiectivul se află la câteva minute de mers pe jos de Gara feroviară din Focșani.

Am ajuns acolo în câteva minute și am parcat pe o străduță vis-a-vis de zona unde se găsește muzeul, traversând apoi bulevardul către obiectivul pe care urma să-l vizităm. La intrare nu era coadă așa cum am văzut că s-a mai întâmplat prin alte părți, iar înăuntru mai erau câțiva vizitatori în afară de noi, însă nicidecum aglomerație. Ne-a avantajat această stare de fapt, deoarece am putut studia în voie exponatele și am fotografiat multe dintre ele.

Vizitarea acestei colecții muzeale a însemnat intrarea în holul principal, apoi un tur circular, în care am pornit din partea dreaptă către stânga, trecând prin mai multe încăperi conectate între ele. Muzeul găzduiește numeroase exponate pe cât de interesante, pe atât de valoroase și diversificate: monede și bancnote mai vechi sau mai noi, acte de identitate, decorații, arme, numeroase obiecte de ceramică descoperite cu ocazia săpăturilor arheologice prin diferite zone ale județului sau prin alte părți (obiecte ce pun în valoare ocupațiile locuitorilor de-a lungul timpului), bijuterii, obiecte de cult cu vechimi considerabile, chiar și un mormânt de înhumație datând din epoca bronzului sau reconstituirea unei locuințe din aceeași perioadă.

Prima încăpere vizitată ne-a adus aminte de epoca Ceaușescu; în două vitrine am văzut monede și decorații din această perioadă, apoi câteva reviste precum ”Șoimii patriei” sau ”Cutezătorii”. Alături de articole din ziarele vremii și un strămoș al televizoarelor de astăzi este expus portretul primului tovarăș al țării din perioada comunistă.

Următoarea încăpere vizitată înseamnă o colecție interesantă de obiecte ce au aparținut câtorva personalități ale orașului, născute pe meleagurile vrâncene. Ștefan Gheorghe Longinescu (1865-1931) a fost un jurist român, membru corespondent al Academiei Române, autor al unor lucrări de istoria dreptului. Dintre obiectele care i-au aparținut, am văzut aici o casetă și butoni, un ceas de buzunar și unul de masă, un buzdugan de lemn, câteva fotografii ale sale, precum și mai multe manuscrise semnate de acesta. Altă vitrină pune în valoare o casetă pentru timbre, o călimară de fildeș și un album de fotografii aparținând familiei lui Ion Mincu (1852-1912; arhitect, inginer, profesor și deputat român). Tot aici sunt expuse o uniformă de diplomat, o valiză de voiaj, decorații diplomatice dar și un scrin în stilul Ludovic al XIV-lea, toate acestea aparținându-i în trecut cunoscutului scriitor român Duiliu Zamfirescu (1858-1922; autor, printre altele, a unor romane ca ”Viața la țară” sau ”Tănase Scatiu”).

Tot în această parte a muzeului mai sunt expuse unele documente vechi ale orașului Focșani, dar și o copie a unei uniforme de ofițer de roșiori sau o uniformă de ofițer de artilerie (anul 1877). Alături de cele două uniforme am mai văzut câteva săbii și un pistol cu cocoș din aceeași perioadă.

Am pășit apoi într-o altă încăpere unde sunt obiecte de cult. Icoane vechi, sfeșnice, un clopot, un potir ori câteva cruciulițe se regăsesc printre exponatele pe care le-am văzut aici. Dintre tipărituri, am remarcat o Evanghelie din anul 1858 (tipărită la Mănăstirea Neamț) sau lucrarea ”Cuvinte puține” din anul 1826 (tipărită la București). Un jilț arhieresc frumos sculptat din anul 1906 completează inventarul acestei încăperi dedicate credinței.

Am avansat apoi spre stânga, intrând într-o altă încăpere unde se află mai multe vitrine în care am putut admira numeroase obiecte descoperite în urma săpăturilor arheologice care au fost făcute la Cândești, la Suraia, la Odobești ori la mănăstirile Mera sau Bordești. Am văzut platouri, sfeșnice, ulcioare, boluri din ceramică, monede bizantine din bronz sau monede turcești, dar și cercei filigranați sau inele din bronz. Într-un colț al încăperii este expus bustul în bronz al lui Ion Vodă (sculptor Marius Butunoiu); bustul a fost finalizat în anul 1974, reprezentând un omagiu adus domnitorului Moldovei care a obținut în urmă cu patru sute de ani (1574) o importantă victorie împotriva oștirii otomane. Lângă bust este o reproducere după steagul Moldovei, iar în centrul încăperii se află un plug din lemn pentru arat pe teren denivelat din secolul al XIX-lea.

Am avansat către un nou spațiu de vizitare, unde alte obiecte la fel de interesante ne așteptau să le descoperim. Așa am și făcut... Arme precum un pistol cu cremene, câteva săbii, un topor cu aripioare pentru luptă din bronz sau două ghiulele de tun spun o poveste tristă despre o latură a omenirii în general, mereu preocupată să se înarmeze, tot timpul implicată în diverse conflicte generate de interese mici sau mari. :(

Pas cu pas, am ajuns în dreptul unor vase de lut de mari dimensiuni, dintre care am reținut o amforă geto-dacică. Vitrinele din jur ne-au purtat cu foarte mulți ani în urmă, în perioada geto-dacilor sau în prima epocă a fierului (1200 – 450 a. Ch.), prin exponate precum vasele de ceramică utilizate în gospodării sau vârfurile de săgeată din fier descoperite la Bârsești.

Epoca bronzului este și ea reprezentată în acest muzeu (2000 – 1200 a. Ch.) prin cuțitele, ciocanele sau dăltițele din piatră, dar și prin câteva micuțe vârfuri de săgeată din os. Nu departe se află o reconstituire tip de locuință din epoca bronzului, iar într-o vitrină dreptunghiulară amplasată central am văzut un mormânt de înhumație cu o vechime de aproximativ 3500 de ani (epoca bronzului – cultura Monteoru) ; acest mormânt face parte din necropola descoperită la Cândești, comuna Dumbrăveni.

În ultima încăpere vizitată ne-am dus tot mai departe în timp; am văzut câteva unelte realizate din coarne de animal, o râșniță primitivă cu frecător din piatră, dar și vase din ceramică, toate acestea ilustrând descoperiri neolitice care reprezintă agricultura primitivă. Ultima vitrină ne-a purtat către paleoliticul superior, prin exponate precum un colț de mamut de la Valea Sării sau prin uneltele și armele din silex descoperite la Bolotești, Vitănești sau la Bârsești.

Gata cu incursiunea noastră în trecut... Am ajuns din nou în holul de la intrarea în muzeu, încântați de faptul că am vizitat un obiectiv ale cărui exponate ne-au ajutat ”să călătorim” din prezent către trecut și ne-au predat o adevărată lecție de istorie... o istorie a vrâncenilor, a românilor, dar și a umanității în general!

La plecare am observat și tarifele de vizitare a muzeului pentru o zi obișnuită, deloc mari după părerea noastră: 4 lei/adult; 1 leu/copil și tot 1 leu pentru fiecare persoană dintr-un grup organizat (elevi, studenți, militari). Nu era afișat vreun tarif separat pentru fotografiere sau filmare. În ceea ce privește programul de vizitare, luni este închis, în restul zilelor se poate vizita muzeul între orele 09.00 – 16.00.

Având în vedere cele prezentate mai sus, recomandarea noastră este una firească: vizitați Muzeul Vrancei, Secția de Istorie dacă veți ajunge în municipiul Focșani!

Călătorii plăcute tuturor!

---

VIZUALIZĂRI: 2083 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI