Oldies but still goldies - Phoenix in concert // Beraria H

TIPĂREȘTE

Ca sa ne “simtem bine” inca de la inceput rog webmaster-ul sa puna aceasta melodie ca si fond sonor. Nu eram nici oldies si nici goldies noi eram doar niste “forever young” veniti la Beraria H pentru niste “goldies”.

Acest articol a pornit de la prima poza pe care o sa o vedeti si ideea de a povesti cate ceva a prins viata. De obicei nu sunt carcotasa dar nu-mi place sa fiu luata de fraiera (cand ma prind) si cum v-am dat deja o farama din cele petrecute aseara o luam cu inceputul.

Intr-o alta intalnire am aflat de acest eveniment si de dorinta de a se merge acolo astfel incat am luat legatura cu Camelia (@roth) care mi-a luat si mie bilete. Am fost 10 (si tot atatia am si ramas) respectiv Camelia cu sotul si cuscri, Aurelia (@amero) cu o prietena, Cosmin Papi (@papone) insotit de Andreea (@pufoshenia) si eu cu sotul.

Acum ca am facut si introducerea sa trecem mai departe. Pentru mine si sotul era o premiera dubla, prima data la Beraria H si prima data la un concert Phoenix. Cum despre Phoenix nu mai este cazul sa va spun prea multe, gasiti aici mult mai multe informatii despre ei (oricum la cate stiu eu despre Phoenix m-as face de ras fata de ceilalti, eu stiu doar ca imi plac si mie de niste zeci de ani chiar).

ro.wikipedia.org/wiki/Pho ... (forma%C8%9Bie)

Poate doar sa va spun anul infiintarii formatiei? 1962, asa spune sursa mai sus citata. WOW! , inca nu ma nascusem iar ei cantau deja si inca canta, demn de record.

Sa revenim, ne-am intalnit la intrarea in Berarie, sosind cam toti in acelasi moment si dupa scanarea biletelor si accesorizarea cu bratari (roz spre deliciul barbatilor) condusi fiind la masa noastra ne-am luat locurile in primire si am inceput sa facem putin sport. Am luat cu ambele maini meniul si l-am sucit pe partea cu bauturi (mai simpla) apoi am trecut la exercitii mai grele, am trecut la partea cu mancare de unde fiecare si-a comandat ce a vrut (sau cel putin asa s-a intentionat). Apoi am inceput exercitii de trunchi (am inceput sa ne rasucim si sa ochim (fara pusca) un ospatar. Prima comanda pentru ca nu lucram cu jumatati de masura- un metru de bere (asta ca sa faca si ospatarul forta). A venit berea si exercitiile fizice au continuat cu sectiunea brate – ridicarea de halbere, una cate una ca totusi sa existe un efort sustinut.

Pana sa apara mancarea noastra ne-a dat tarcoale un tinerel cu niste comenzi de mancare dar nu erau ale noastre, si a cam dat roata in jurul nostru cautand sa vada cine a comandat.

A aparut si mancarea noastra putin inainte sa se stinga luminile si sa inceapa concertul astfel ca pe masa au aparut:

- snitel cu diverse garnituri si salate, cu comentariul ca nu ma asteptam ca totusi snitelul sa fie asa de mare (era aproape cat farfuria) la un pret ok – 23 lei (garnitura si salata separat)

- miel tocat si intepat (adica un fel de mici la tepusa, in cazul in care doresti si supliment de fibra poti manca si tepusa),

- salata Frais (o salata light la care s-au imbrancit spre a oferi deliciul suprem seminte si alune)

- platou mangalita – la care a participat porcul Somon si ale lui preparate - jambon, slanina, jumari, cotlet, salam, ceafa, ceapa, usturoi si castraveti murati – 300 g, aici trebuie vazut daca in cantitatea mentionata nu este inclus si decorul, deoarece carnea era cam subtirica.

- ciolan de porc -1500 g – cu cartofi prajiti. Ce poate fi mai bun de atat, stiti cum e, cea mai buna pasare e porcul.

- pui invelit in bacon picant (ca sa-i tina de cald) si i-a tinut de cald si beneficiarului ca de o asa caldura emanata de bacon se cerea interventia pompierilor racoritori de urgenta.

- si the best of the best salata Caesar (reteta originala a lui Caesar Cardini cum scrie in meniu), comanda sotului meu. Am lasat-o la urma precum cireasa de pe tort sau bomboana de pe coliva, cum vi se pare mai potrivit. Am comandat avand in vedere doar prima parte a titlului “Salata Caesar” si asteptam ceea ce cunosteam. La venirea salatei am cautat puiul pe care binenteles ca nu l-am gasit, am gasit insa cativa franjuri de bacon. Dupa ce m-am lamurit ca acesta era ingredientul “original” am comentat cu ospatarul calitatea salatei si in final am capatat o alta salata cu ceva mai mult bacon (care este insa destul de uscat si tare). In rest salata a fost buna si destul de mare. Oricum sotul s-a ospatat si din snitelul meu pe care nu as fi putut sa-l mananc singura.

Acum fac o paranteza si spun ca am incercat sa vad cate ceva despre autorul acestei salate si am descoperit ca la origine aceasta nu contine carne (ci ou) insa exista variante astfel incat daca vedeti pe undeva salata Caesar fara sa scrie ce contine intrebati care este reteta si lamuriti-va daca este ce va doriti.

La modul general cred ca toti au fost multumiti de ce au ales sa manance si sa bea. Cei cu covrigul in mana au ales limonada, altfel s-a mai baut vin si bere neagra.

Dar scopul nostru acolo nu era mancarea, ea a fost ca un supliment de fapt la spectacolul oferit de Trupa Phoenix. Ce as putea comenta despre asta, concertul a inceput cu o invitatie lansata de Nicu Covaci la a ne redescoperi inceputurile, astfel incat seara a inceput cu o interpretare la tulnic (deosebita) acompaniata de inca 2 instrumente muzicale. Inceputul a reusit sa de-a tonul la ceea ce urma sa fie o seara magica. Este greu de povestit senzatia pe care o ai cand o sala intreaga canta, aplauda, traieste fiecare clipa. Daca vor fi incarcate filmuletele solicitate veti vedea cam care era atmosfera. Am vazut de la copii de cativa anisori pana la la persoane in varsta (nu stiu daca doamna pe care am remarcat-o avea peste 80 de ani dar arata cam pe acolo).

Nu pot spune despre mine ca ma atrage foarte mult un volum la maxim dar am reusit sa rezist pentru ca ei erau extraordinari. Ca sa va dati seama de nivelul decibelilor am sa va spun (si va rog sa nu radeti de mine) ca pantalonii pur si simplu vibrau pe mine.

Eu nu sunt o persoana care daca participa la un concert ca si spectator sa aiba manifestari pe care le vad de obicei in diferite inregistrari, dar m-am pomenit aici ca particip si eu, am cantat si chiar am ovationat puternic (imi pare rau ca nu stiu sa si fluier ca as fi facut-o si pe asta), si mi-am dat seama de implicarea mea doar dupa ce mi-am vazut sotul cum se uita la mine de parca ma vedea prima data.

Am avut si un alt moment special introdus de Nicu Covaci asfel: “si pentru ca Phoenix este blestemata sa renasca” a aparut in scena Oana o copila firava (de 10-12 ani) dar cu o voce puternica si care a interpretat impreuna cu formatia o melodie si aici am sa-l rog pe webmaster sa insereze acest link pentru a o putea auzi pe Oana in concert aseara

youtube

La Oana Nicu Covaci a facut referire astfel “Oana care astazi este mica dar care intr-o zi va fi mare”. Despre felul matur in care a interpretat va veti convinge singuri.

Binenteles ca un artist care se respecta isi respecta si echipa, astfel rand pe rand fiecare instrumentist a avut clipa lui de glorie in care si-a aratat talentul. Aici am avut parte iarasi de o surpriza minunata sa-l vad la tobe pe Florin Hosu, participant deosebit la Next Star- emisiune concurs a Antenei si care pe buna dreptate a fost numit “Stapanul tobelor”, acum are 16 ani dar el canta deja cu Phoenix de vreo 3 ani, un tanar despre care parintii au spus ca batea la tobe dinainte sa stie sa mearga.

Binenteles ca mai exista un element care intregeste tabloul, 2 figuri de lemn aflate in fundal si manuite tot spectacolul astfel incat sa ai o imagine cat mai fantastica ce insoteste pasarea Phoenix.

Concertul a durat aproape 2 ore, care mi s-au parut insa foarte scurte si am plecat de acolo cu o inima incarcata de bucuria unui spectacol adevarat sustinut de artisti adevarati cum pe drept cuvant pot fi numiti.

In final il rog pe webmaster sa insereze si aceasta melodie care a fost ultima cantata aseara (la bis)

youtube

---

VIZUALIZĂRI: 2007 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI