Centrul Muzeal Eco-Turistic Delta Dunării - un obiectiv ce merită vizitat!

TIPĂREȘTE

Dacă în precedentul review am prezentat Muzeul de Artă și Casa Avramide din municipiul Tulcea, în acest articol voi scrie despre vizita noastră la Centrul Muzeal Eco-Turistic Delta Dunării, un alt obiectiv interesant din municipiul considerat pe bună dreptate ”poartă a Deltei Dunării”. Centrul muzeal se află în apropierea Hotelului Select unde noi ne-am cazat așa că, după ce am terminat vizitarea Casei Avramide, ne-am mai plimbat prin oraș și am trecut puțin pe la hotel, apoi am plecat către noul nostru obiectiv.

Era sâmbătă în jurul prânzului și afară se încălzise binișor, iar prin oraș era destulă lume la plimbare; în pas lejer, de la hotel și până la Centrul Muzeal Eco-Turistic Delta Dunării am făcut vreo cinci minute, obiectivul aflându-se în apropierea Muzeului de Artă pe care îl vizitasem mai devreme (cam spate în spate cu acesta, dacă pot spune așa). Adresa exactă a Centrului Muzeal Eco-Turistic Delta Dunării este strada 14 Noiembrie, nr. 1 bis. În apropierea intrării este amenajată o mică parcare unde cei veniți cu mașina pot lăsa autoturismul în siguranță. Lângă zona parcării am remarcat bustul lui Spiru Haret, înconjurat de o mulțime de floricele mov, iar aproape de treptele clădirii ce găzduiește complexul muzeal se află bustul Prof. Dr. Simion Gavrilă, dezvelit în anul 2011 ca semn de recunoștință pentru persoana care are meritul de a fi pus bazele acestei colecții muzeale de excepție.

Am urcat repede treptele muzeului (cel mic știa că mergem să vedem peștii de la acvariu, așa că era nerăbdător) și am intrat în holul unde am plătit biletele pentru vizitare. Am observat că obiectivul este structurat pe trei niveluri de vizitare, la demisol fiind amenajat acvariul; la parter (unde este intrarea) se află o secțiune dedicată Rezervației Biosferei Delta Dunării ce cuprinde panouri informative, fotografii și diorame cu reprezentări specifice pentru fauna și flora din această parte nordică a Dobrogei; la ultimul nivel am găsit Infoteca, vitrine cu diverse exponate, o expoziție temporară, precum și mai multe scene amenajate pentru a surprinde viața locuitorilor deltei.

Acvariul aflat la demisol este spațiul pe care l-am vizitat de două ori. Am mers aici la începutul vizitei noastre, întrucât cel mic și-a dorit să vadă peștii și am mai coborât încă o dată la final, înainte de a pleca. Aflasem despre acest acvariu că este un loc foarte frumos, ei bine, după ce l-am vizitat, pot afirma și eu același lucru. Există mai multe bazine de forme și dimensiuni diferite ce recreează diverse habitate acvatice în care am putut admira atât pești care trăiesc în apele din România, dar și mai multe specii de pești exotici. Bazinele sunt bine iluminate, astfel că ne-au permis să observăm foarte clar peștii care le populează. Un lucru ingenios mi s-a părut amenajarea bazinului cu pești mari în care sturioni de mari dimensiuni pot înota pe deasupra vizitatorilor ce se plimbă prin culoarul de vizitare asemănător unui tunel subacvatic. Atunci când am ajuns în dreptul acestui bazin, cel mic a făcut câțiva pași înapoi, întrucât i-a fost teamă la început de peștii mari; pe urmă se obișnuise și a dorit să trecem de mai multe ori pe la ei. Un alt lucru ingenios este faptul că în mijlocul unui alt acvariu este amenajată o porțiune cilindrică unde poți ajunge strecurându-te în genunchi, astfel că vei fi fotografiat din exterior părând că te afli în apă, înconjurat de vietățile marine. Deasupra bazinelor sau pe lateralul acestora se află fotografii ale vietăților care le populează, dar și unele informații despre fiecare specie în parte. Dacă bazinele sunt bine iluminate, unele panouri informative pot fi mai greu parcurse cu privirea întrucât iluminarea lasă uneori de dorit.

În afara sturionilor, am mai putut admira în bazinele acvariului specii de pești precum ciclidele (originari din America sau Africa), astronotușii (pești tropicali de apă dulce care trăiesc în fluviile din America de Sud), peștele roșu (originar din Asia, considerat a fi cel mai vechi pește ”domestic”), alți pești din fluviile tropicale (precum pangasius, pacul negru sau peștele cuțit) sau rechinul de recif. În alte bazine am întâlnit peștii pe care îi cunoșteam ceva mai bine, ei trăind și în apele noastre; aș putea aminti aici carasul, bibanul, roșioara, plătica, babușca, linul, crapul, dar și știuca, șalăul sau chiar somnul au reprezentanți de seamă la acest acvariu.

Într-un colț al acvariului, în apropierea bazinului populat cu pești mari există un loc circular amenajat cu vreo două băncuțe, unde te poți așeza pentru a te odihni puțin și pentru a viziona pe un monitor diferite materiale video referitoare la viața subcavatică.

Despre acvariu am scris câteva dintre detaliile pe care le-am reținut noi (fotografiile pe care le voi atașa vor completa – sper, într-un mod inspirat – rândurile de mai devreme), așa că este momentul să prezint succint următorul nivel de vizitare. Aici, în afara intrării și a ghișeului de unde se procură biletele, sunt expuse câteva hărți ce prezintă Delta Dunării surprinsă în diverse documente istorice; ceva mai încolo am găsit un pupitru informativ conectat la o hartă de mari dimensiuni a Rezervației Biosferei Delta Dunării. Dacă apeși pe butoanele acestui pupitru, pe harta din fața ta se aprind beculețe care marchează, pe rând, principalele trasee turistice din deltă.

Diorame de mari dimensiuni reconstituie câteva habitate specifice acestui areal: în prima dioramă am putut admira pelicanii alături de alte câteva păsări de apă, a doua dioramă este o reprezentare pentru delta fluvială (cu plante specifice și păsări ca nagâțul, cormoranul, stârcul cenușiu, lebedele sau diversele specii de rațe; dintre animale am remarcat vidra), iar într-o altă dioramă este realizată o reprezentare la fel de interesantă a deltei fluvio-maritime. Dintre viețuitoarele specifice deltei fluvio-maritime, am remarcat pisica sălbatică, acvila, gaia neagră, codalbul, huhurezul, mistrețul sau fazanul. Nici buha ce ne privea cu superioritate nu putea trece neobservată, așa că am fotografiat-o și pe ea.

O altă dioramă este o reprezentare pentru complexul lagunar Razim-Sinoie. Printre ierburile înalte am observat atât câinele enot, cât și vulpea, alături de mai multe păsări ca pescărița mare, fluierarul cu picioare roșii ori pescărușul argintiu. Ne-a mai plăcut la aceste diorame faptul că în dreptul fiecăreia se află câte un panou informativ ce cuprinde date despre zona reconstituită. De exemplu, despre complexul lagunar Razim-Sinoie am lecturat -printre numeroase alte informații- că ”ocupă o suprafață de 1015 kilometri pătrați și este cel mai mare complex lacustru din România. Ca geneză, complexul recompune etapele prin care a trecut, la o altă scară, Delta Dunării. ”

Nu departe de ultima dioramă de la acest nivel am văzut pe un trunchi vechi de copac un cuib de viespe europeană, destul de impresionant din punct de vedere al dimensiunilor avute.

Am trecut încet prin fața acestor interesante exponate, am ajuns în dreptul unui monitor ce prezenta diverse informații cu privire la Delta Dunării și am urcat treptele scării spre ultimul etaj de vizitare. Aflați pe trepte, am văzut că se deschide o perspectivă interesantă asupra celui mai mare dintre bazinele acvariului, peștii mari putând fi astfel observați de deasupra bazinului. Bineînțeles că am făcut și poze! Accesul între etaje se poate face și cu un lift, însă nouă ne-a plăcut să urcăm pe scări.

Ajunși la ultimul nivel al Centrului Muzeal Eco-Turistic Delta Dunării, am mers pentru început în lateral stânga unde am văzut mai multe feluri de melci, scoici sau corali expuși în câteva vitrine. Nu departe se află infoteca, unde există două calculatoare aflate la dispoziția vizitatorilor; sunt afișate în dreptul lor mai multe site-uri utile pentru cei care au nevoie de informații suplimentare. Tot aici se află un alt pupitru informativ pe care l-am butonat și eu preț de câteva minute, lecturând fragmente din diverse articole ce prezintă considerații istorico-geografice despre Delta Dunării, informații despre structura etnică și evoluția populației, date despre specificul alimentației, costumelor, caselor, lăcașelor de cult sau datinilor din zonă.

În continuare am vizitat o zonă dedicată locuitorilor din deltă, având astfel posibilitatea de a vedea aspecte referitoare la ocupația de bază (pescuitul), cu ceea ce înseamnă prepararea și comercializarea peștelui. Câteva încăperi tradiționale succesive ne poartă prin magazia în care peștele se săra pentru a se conserva, în următorul compartiment se prepară icrele, mai departe ajungem la camera de înregistrare a peștelui pescuit; aici, un manechin îl reprezintă pe cel care cântărește peștele prins, în timp ce la masa din apropiere este așezat un al doilea personaj care se ocupă de notarea într-un registru a informațiilor referitoare la cantități. Nu putea lipsi cherhanaua tradițională, cu al său ceaun cu borș de pește ca în Delta Dunării. Pe un panou informativ este prezentată această rețetă de borș tradițional de pește; am fotografiat-o din apropiere, o voi atașa prezentului articol, urmând să o testăm și noi acasă în curând.

Dincolo de cherhana observăm o altă parte a expoziției: un pescar trebăluiește de zor pe lângă bărcile sale, semn că se pregătește probabil pentru o nouă partidă de pescuit. Nu putem decât să-i urăm ”Fir întins!” și să ne îndreptăm spre o expoziție temporară unde sunt prezentate mai multe păsări și animale, atât din cele ce trăiesc pe la noi, dar și unele de pe alte meleaguri; prin cele câteva diorame ale acestei expoziții, am remarcat păsări ca eretele vânăt, cocoșul de mesteacăn, ghionoaia sură, grangurul, rața sunătoare, fazanul auriu sau cinteza, dar și animale precum babuinul, muntiacul indian, oaia cu coamă sau chiar Măria sa, leul. Printre ierburi observăm și două exemplare de dropie, pasăre care, din păcate, a dispărut de pe meleagurile noastre.

Ieșim și de la expoziția temporară și ajungem lângă alte diorame interesante, prima dintre ele fiind o reprezentare pentru fauna și flora specifice pădurii dobrogene, iar ceva mai încolo găsim reprezentarea pentru stepa ponto-sarmatică.

Tot la acest nivel am văzut într-un colț mai multe plante dispuse sub forma unei mici grădini botanice, iar pe un perete am găsit expuse câteva cochilii de amoniți fosilizate (conform informațiilor afișate, acestea au fost animale exclusiv marine care au dispărut la sfârșitul Cretacicului, cauzele rămânând necunoscute).

Așa cum am mai spus, chiar dacă vizitasem acvariul de la demisol la început, nu am plecat fără să mai trecem încă o dată pe acolo. La ieșire, am trecut pe lângă un bazin în care am văzut mai multe exemplare de țestoasă de apă cu tâmple roșii, dar și pe lângă un mic magazin de suveniruri.

Vizita noastră la Centrul Muzeal Eco-Turistic Delta Dunării a durat aproximativ o oră și jumătate, însă timpul a trecut imediat și nu ne-am plictisit acolo nicio clipă. Imediat ce am plecat, am luat la pas faleza orașului, urmând ca apoi să servim masa de prânz la Restaurantul Insula.

În ceea ce privește tarifele de vizitare pentru Centrul Muzeal Eco-Turistic Delta Dunării, noi am achitat 45 de lei în total (câte 15 lei de adult și 5 lei pentru copil + taxa foto de 10 lei). Conform celor afișate, tariful de 5 lei era valabil atât pentru copiii preșcolari, cât și pentru elevi, studenți ori pensionari. Programul de vizitare afișat era de marți până duminică, între orele 09.00 – 17.00 (cu ultima intrare la ora 16.30), luni obiectivul fiind închis.

Cam atât despre vizita noastră la acest interesant obiectiv. În încheiere, vă recomand să vizitați Centrul Muzeal Eco-Turistic Delta Dunării atunci când veți ajunge la Tulcea!

---

VIZUALIZĂRI: 2088 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI