ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 06.04.2016
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: 50-60 ani
DIN: jud. Ilfov
ÎNSCRIS: 11.06.14
STATUS: AUGUSTUS
DATE SEJUR
MAR-2016
DURATA: 1 zile
cuplu fara copii
2 ADULȚI

GRAD SATISFACȚIE
SERVICII:
100.00%
Încântat, fără reproș
CADRUL NATURAL:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
100.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 6 MIN

Muzeul Aurului

TIPĂREȘTE

Aur! Un cuvânt atât de scurt dar cu atât de multă încărcare, pozitivă dar și negativă, nu cred că există. Nu este om pe acest pământ să nu-l folosească, în limbaj măcar, chiar dacă metalul ca atare nu-l are, nu-l vrea, nu-i place. Este blestem și divinitate în acest cuvânt, în metalul pe care-l denumește. Este folosit și dorit de regi, de toate religiile lumii, de muritorii de rând măcar pentru simbolica verighetă, de medicina complementară (aurul coloidal), de aproape toate femeile, este garanția financiară a statelor, este, mai ales, prilej de ceartă, moarte, război, cauza dispariției atâtor culturi înfloritoare în lume (maiașii, incasii).

Și dacă este ceva atât de dorit, cum oare să nu vrea o femeie să vadă mult aur la un loc, nu cel cu care ne-am obișnuit deja în magazine ci aur curat așa cum a fost scos din pântecele munților Apuseni și unde dacă nu la Muzeul Aurului de la Brad?

Brad este un oraș minier, la 37 km de Deva, venind pe E79, pe lângă care trece Crișul Alb, o localitate nu foarte mare dar care are un muzeu unic în țara noastră și în Europa și unul din cele trei existente în lume. În această parte a țării, foarte bogată în zăcăminte metalifere rare, se pare că extracția aurului s-a făcut din vremuri foarte vechi, după unii cercetători chiar din epoca târzie a bronzului; ocupația romană și austro-ungară au contribuit de asemeni la extragerea unei cantități masive de aur și alte metale prețioase.

Actualul muzeu aparține filialei Bradmin a companiei Minvest S. A. și nașterea sa este clipa de inspirație a unui geolog neamț, Friedrich Schumacher, venit aici după anii 1885, odată cu investitorii străini, cei mai mulți nemți, desigur atrași de marile zăcăminte de aur unice în Europa. A încropit o colecție de doar câteva piese în anul 1896, aceasta s-a tot îmbogățit - raportul geologului din 1910 la Ruda 12 Apostoli vorbește deja de 200 piese de aur - iar la 4 iulie 1912 este atestat oficial dacă se poate spune așa, prin semnătura unuia dintre vizitatorii importanți ai vremii.

După ce găsim muzeul, destul de ușor, mă amuz de sigiliul cu plastilină de pe ușile exterioare, amintindu-mi de anii când eram obligată să-mi securizez astfel biroul, am râs chiar și cu muzeografa, care nu e prea încântată că zilnic trebuie să-și murdărească mâinile.

Cât timp plătim intrarea și cerem unele informații strict legate de fotografiere și alte câteva amabilități, observăm câteva obiecte și unelte vechi despre care ni se spune că au o vârstă de aprox. 5000 de ani. Ni se arată și copia unui vagonet de lemn din sec. XIV descoperit la mina Ruda Brad, originalul fiind acum la Muzeul german al mineritului din Bochum. Apoi începem turul muzeului, după indicații, plecând din sala din stânga intrării, zona unde este expus aurul în forma sa nativă, adică: lamele, filamente, granule, liber sau împletit cu alte metale sau minerale. Sunt expuse și combinații cu silvanit și nagyagyt, identificate prima dată în Apuseni. Desigur că te uimește diversitatea formelor native, de la pulberea fină, alintată "praf de stele" la bucăți destul de mari de aur strălucitor. Vitrinele și panourile explicative sunt aranjate științific, după locul de unde provin, după minele munților Metaliferi de unde au fost extrase. Vitrinele sunt securizate iar roșul catifelei pe care sunt așezate cele peste 1300 de exponate neatacate de cianuri, le sporește farmecul. Au forme miraculoase, de aceea de-a lungul timpului au fost și botezate: "pana lui Eminescu", "rățușca", "barca cu catarg", "harta României Mari", cele două "șopârle", "balerina" sau "dansatoarea de flamenco"- piesă unicat în lume, aurul are 12 fațete. Șopârlele au fost la expoziții internaționale, la Paris în 1937 și la München în 2003, fiecare fiind asigurată pentru aproape 3 milioane de dolari. Ele a fost descoperite la mina Musariu în 1981, una are capul frumos, cealaltă coada. Cea mai neînsemnată piesă este asigurată pentru aprox. 500.000 dolari iar în timpul celor cinci ani de renovare - până în 2012 - majoritatea colecției a fost depozitată la Trezoreria statului. Tot aici am văzut câteva exponate ciudate, înfășurate în cârpe, despre care ni s-a spus că erau bucăți de minereu aurifer ascunse în pânză îmbibată în ulei și ascunse în anus pentru a nu fi găsite de paznici la ieșirea din mină. Cele aproximativ 4.5 kg de aur nativ, neprelucrat de mâna omului, stau acum și așteaptă admiratorii.

Vă amintiți poezia lui Octavian Goga: "Munții noștri aur poartă / Noi cerșim din poartă-n poartă. " Goga nu a fost străin de exploatarea aurului din zona Brad și nici de existența muzeului. Minele zonei aparțineau de societatea germană Gotha care a dat faliment în anul 1920 și activele acesteia au fost preluate de Societatea Anonimă MICA, președinte pentru o vreme fiind unul din acționari, nimeni altul decât poetul Octavian Goga.

Urmează partea a doua a muzeului, colecția de 800 minerale, alcătuită tot pe criterii științifice, întâi cele elementare, apoi combinațiile de oxizi, carbonați, silicați, sulfurile superbe prin galbenul "auriu". Începe cu noțiuni generale despre minerale, proprietăți fizice, descriere loc de proveniență. Piesa de rezistență este vitrina în care sunt expuse minerale ce au fost descoperite prima dată la noi, în zăcăminte românești. Sincer, mie mi-a plăcut mult mai mult această a doua colecție, misterioasă și elegantă prin forme și culori.

Muzeul aurului de la Brad este un loc ce merită văzut de fiecare. Este ușor de găsit, în centrul orașului, pe strada Independenței nr. 3, acolo unde este și o copie a Lupei Capitolina și monumentul "Noi Dacii". Este deschis de miercuri până duminică între orele 9 - 17 dar în perioada 18 - 24 aprilie 2016 poate fi vizitat și luni și marți. Tarifele sunt de 15 lei normal, 10 lei elevi peste 14 ani, pensionari și studenți, 5 lei pentru copiii sub 14 ani, fotografiatul este gratuit.

Despre blestemul aurului lui Decebal ascuns sub albia râului ați auzit. Cel care a scris prima dată despre comoara dacilor a fost medicul personal al lui Traian, grecul Cripton, estimată fiind la 160 -165 tone aur și 300 tone argint. Despre cantitățile imense de aur ce au fost extrase de aici s-a tot discutat. S-a estimat că din totalul de aur extras până în 1989,10% a fost în perioada preromana, câte 24% în perioada romană și evul mediu, 27% de Imperiul Austro-Ungar, 4% în perioada interbelică și 9% în perioada comunistă. Dacă este încă aur aici în Munții Apuseni? Păi la Simpozionul Internațional de Geologie Economică de acum câțiva ani, ținut aici la Brad, s-a concluzionat că munții Apuseni sunt cel mai mare depozit de aur al Europei! Dacă nu credeți, întrebați "vâlva băilor", asta doar dacă aveți curajul de a asculta seara legendele cumplite cu aceste fioroase apărătoare ale comorilor aurifere subterane.

Pentru noi, comoara care este încă acolo, ascunsă și dorită, are doar două simboluri din darurile pe care le-a primit Pruncul Isus de la Magi: parfumul tămâiei și amăreala smirnei!


[fb]
---
Trimis de elviramvio in 06.04.16 21:06:50
Validat / Publicat: 06.04.16 23:18:24

VIZUALIZĂRI: 2760 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

18 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (elviramvio); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P05 Șopârlele.
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
[900 PMA] [450 PMA]
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 67450 PMA (din 52 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.
Articol de elită, apreciat de suficienţi votanţi pentru a-i fi alocat, automat, ZUPERBONUSUL (în valoare de 20000 PMA).

ECOURI la acest articol

18 ecouri scrise, până acum

Zoazore [07.04.16 08:01:43] »

@elviramvio - Și-un SB de aur de la mine! Așteptam articolul ăsta! Impresionant.

elviramvio [07.04.16 08:21:07] »

@Zoazore -

Multam fain! Pai nu puteam sa plec in vacanta si sa te las sa astepti toata primavara "aurul" asta.

Zoazore [07.04.16 08:49:11] »

@elviramvio - Este? D-aia am pus și eu ”în așteptare SB-ul! Special pentru aurul tău!

Vacanță frumoasă!

Costi [07.04.16 10:36:14] »

@elviramvio -

Am scris și eu în 2010 un review, despre acest muzeu, vizitat de mine în 2006.

În 2010 soarta muzeului era incertă, dar mă bucur acum să văd că lucrurile s-au lămurit și muzeul, închis pentru o vreme, s-a redeschis într-o clădire nouă.

Din câte îmi dau seama, vizita la acest muzeu s-a legat de Întâlnirea AFA, probabil a fost în continuarea ei.

Uite încă un lucru bun al acestor întâlniri.

Singurul lucru de care îmi pare rău e că, în „vâltoarea evenimentelor”, nu am apucat să schimbăm câteva vorbe. Poate la următoarea întâlnire...

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
alinaro [07.04.16 12:14:18] »

@elviramvio - Nu am văzut în poze nicio sticlă de vin spumos cu particule de aur. Am crezut că nu aud bine când mi s-a oferit acum câteva luni la barul de lângă casă. E alb, dulce și... chiar se văd acele particule (nu cred eu să fie înșelăciune, că am văzut eticheta, și nu cred că s-ar preta la așa ceva), mai ales când miști paharul... e un lichid frumos. Un pahar costă 3-4 euro și eu de atunci numai de-ăsta cer (bine, să nu credeți acum că sunt abonată, mă duc o dată la cine știe când...). Și e chiar foarte bun.

În rest, interesant acest muzeu, mi-ar plăcea să merg.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
Michi [07.04.16 12:40:00] »

De muzeul aurului de la Brad ştiam doar că există. Acum prin textul sugestiv al reviewului şi poze zic că l-am văzut. Am vizitat în schimb Muzeul Aurul Apusenilor din Roşia Montana, cu mult mai modest dar în continuarea căruia se face (anunţat şi programat) o vizită cu ghid într-o mină părăsită. Am spus că muzeul are mai puţine exponate decât cel pe care l-ai vizitat dar în schimb sunt multe artefacte arheologice şi copiile unor tăbliţe cerate din timpul romanilor în care într-o latină vulgară erau scrise prin anii 130 contracte comerciale. Din păcate originalele acestor tăbliţe sunt în marile muzee ale Europei.

kikiritzi [07.04.16 15:29:34] »

Foarte interesante informatii, utile, in acelasi timp. Par scrise cu suflet de moț! Desi sunt cu totul de acord cu finalul articolului, mai trag nadejde ca vom ajunge candva si la stralucire! Daca nu noi, macar copiii nostri!

elviramvio [07.04.16 17:46:07] »

@Costi -

Cunosc articolul despre vizita din 2006, l-am recitit înainte de a pleca spre Cinciș. Am fost la Brad în "vinerea mare" a Cincișului, am mers direct la Brad. Drumul este în lucru dar prin praf și cu 1 - 2 palete, se ajunge binișor. Mi-am dorit să-l văd și întâlnirea AFA a fost ocazia ideală.

Vacanțe frumoase să aveți!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
elviramvio [07.04.16 17:50:23] »

@alinaro -

Aici, la București, se fac tratamente cosmetice cu pulbere de aur și undeva, n-am reținut numele localului, înghețată cu firisoare de aur. Deci?

elviramvio [07.04.16 17:53:42] »

@Michi -

Merită văzut. Eu n-am ajuns însă la celălalt, deși în mină nu voi intra, sigur. Voi aștepta aparținătorul la soare.

Numai bine vă doresc!

alinaro [07.04.16 17:54:49] »

@elviramvio - De belea. Poate într-o bună zi se va include în muzeul respectiv o mică expoziție cu... alte folosințe ale acestui metal.

elviramvio [07.04.16 17:56:38] »

@kikiritzi -

Speranța cică moare ultima, doar că uneori roata istoriei o mai striveste dar noi sa fim sanatosi!

Dan&Ema [10.04.16 06:41:55] »

Zuperbonus si merita vazut!

elviramvio [10.04.16 08:23:39] »

@Dan&Ema -

Multumesc mult. Chiar merita, copiii musai sa-i duceti.

mogly [10.04.16 19:57:15] »

@elviramvio - Multumim pentru review. Mi-ai facut pofta de muzeu, eu am trecut de zeci de ori prin Brad si prin Tebea in plimbare sau cu treaba, dar uite ca nu m-am oprit niciodata la muzeu.

elviramvio [10.04.16 21:30:58] »

@mogly -

Merita vazut si daca nimeresti un ghid bun în ziua respectiva, este si mai bine.

tata123 🔱 [11.04.16 10:53:39] »

@elviramvio - Câte amintiri stârnește acest personaj mitologic: Vâlva băilor - povestiri și legende îmbracă într-o aură de mister existența acestei ființe. Ocrotitoare a metalului prețios, Vâlva băilor învrăjbește mințile oamenilor dornici de înavuțire, încurcă planurile băieșilor avari sau dimpotrivă îi ajută pe cei cinstiți și săraci. Dualitatea spiritului ce protejează zăcămintele de aur depinde de sufletul căutătorului de metal prețios (bun/rău).

Ion Agârbiceanu, preot în Munții Apuseni pentru o vreme, s-a inspirat în povestirile sale din legendele care circulau în lumea minerilor de atunci. În anii 70 apare chiar un film, Duhul aurului, care are ca punct de pornire scrierile lui Agârbiceanu, filmările desfășurându-se în zona Roșia Montană.

Societatea de azi se mai lasă oare „amețită” de metalul prețios? Oare Vâlva băilor mai sucește și astăzi mințile oamenilor?

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
elviramvio [11.04.16 17:37:09] »

@tata123 -

Nu doar ca este ametita, este inebunita, ca si in antichitate, dupa metalul galben. Si de la aur se trag multe, bune si rele, pe pamanturile noastre. Iar legendele sunt fara numar, chiar muntele Gaina are o legenda legata tot de aurul Apusenilor. Si cine scotea minereu aurifer, in cantitati mici, pentru ca nu erau perchezitionati?

Preotii care coborau in subteran din diverse motive. Sunt multe povesti, multe adevaruri si multe personalitati marcante ale culturii romanesti care au ametit in stralucirea aurului.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
8 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
alinaro, Dan&Ema, elviramvio, kikiritzi, Michi, mogly, tata123 🔱, Zoazore
Alte impresii din această RUBRICĂMuzeul Aurului [Brad]:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.066041946411133 sec
    ecranul dvs: 1 x 1