Toscana la Marriott - restaurantul Cucina

TIPĂREȘTE

Acum dati drumul la melodia pe care l-am rugat pe webmaster sa o puna ca si fond sonor si inchideti ochii imaginandu-va ca sunteti sub soarele bland (remarcati am spus bland nu cald deoarece suntem inca in februarie) al Toscanei, simtiti cum sunteti inconjurat de o atmosfera blanda, cum vantul va sopteste usor ca sunteti in concediu si va relaxati, aerul va umple plamanii de miresmele imbietoare ale naturii care sta sa explodeze. Ei bine daca acest mic exercitiu nu v-a reusit sa revenim la realitate si ne bucuram de o mica bucatica din Toscana la hotelul Marriott.

Sunt intr-un program de 2 zile nebune la serviciu si de abia am reusit sa mai postez ceva insa mai am o zi si scap. Ieri insa protocolul a facut se mergem la restaurant cu oaspetii nostri pe care trebuia sa-i facem sa se simta bine si cum cel mai apropiat restaurant de noi (si impresionant) era in cadrul hotelului Marriott am facut rezervare la Cucina. Nici nu va imaginati ce rau imi pare ca nu am putut sa scot aparatul sa fac poze, cred ca s-ar fi crucit cei cu care eram, asa ca mi-am pus radarul in functiune si am incercat sa prind in vizor cat mai mult.

Deci am mers spre Marriott venind dinspre Soseaua Progresului si pentru cine stie acea intersectie la Marriott stie ca exact vizavi de el se gaseste un fast food numit Chicken Staff de unde venea un miros de cartofi prajiti de te innebunea. Eu ma gandeam in sinea mea ce sa-mi comand, stiam doar ca este un restaurant italian si ca cei cu care mergem acolo vor peste si parca ma si vedeam inghitand-ul cu tot cu oase.

Cucina se afla la etajul 1 si cum am ajuns acolo am fost invitati la masa rezervata. Masa foarte interesanta, fara fata de masa sau alte servete, era acoperita toata cu placute de ceramica albe si albastre care se imbinau intr-un minunat si armonios mozaic. Erau si mese de lemn simple. Totul este aranjat intr-un fel anume si arata de parca este rustic. De fapt am inteles apoi ca te facea sa intri in atmosfera traditionala a Toscanei reprezentand un local specific din acea zona.

Imaginati-va un restaurant de 5* intr-un hotel de 5*, nu are cum sa nu fie bine. La intrare este un spatiu pevazut cu 2 banci iar “podeaua” este formata dintr-un fel de pietre apoi urmeaza localul propriu zis unde parca vezi dusumea. Tot la intrare este “receptia”, o tejghea amenajata de o placa de lemn sprijinita pe 2 butoaie. Fata in fata cu aceasta receptie se afla o caruta garnisita cu sticle de vin. In spatele receptiei se vede (cred, deorece eu eram cu spatele) barul. In fata noastra erau 2 ferestre care erau prevazute cu obloane. Ceva mai incolo am sesizat un butoi pe care era ceva care arata ca o mamaliga mare cat o roata de masina. Am realizat ceva mai tarziu ca era o roata de parmezan.

A aparut destul de repede o domnisoara care ne-a lasat meniurile. La felul in care aratau meniurile le puteai folosi ca si arme, aratau ca niste tocatoare de lemn destul de mari si grele si pe care era proptit un meniu sustinut in partea superioara de o furculita metalica care parea din 1900 toamna. Domnisoara ne-a lasat sa studiem meniul si a aparut un flacau care ne-a intrebat daca nu vrem sa servim un aperitiv, ceva, noi fiind insa in timpul serviciului am ales sa bem limonada (cam trist nu-i asa?). A venit din nou domnisoara cu un con format dintr-o sarma mai groasa fixata ca o spirala pe o baza tot metalica si in ea intr-o hartie gen pergament se aflau niste grisine lungi si niste bucati de paine pe care le-am savurat fiind foarte gustoase. A aparut cavalerul cu limonadele si apoi cu o farfuriuta cu bucati de parmezan si intr-un mic bol a facut un amestec de otet aromat cu plante si ulei de masline si ne-a lasat sa le savuram cat a fost gata comanda. Ce as mai putea comenta decat ca si recomandarile de meniu sunt facute profesionist.

Despre comanda ce sa spun am sucit si invartit meniul ca numai cand vedeam preturile si-mi pierea cheful, parca pizza sau ceva paste erau cele mai ieftine insa ochii mei se oprisera pe caracatita. Norocul meu ca am fost ultima care am comandat asa ca asta a fost, sa vina caracatita.

Deci ce s-a comandat: 3 portii de dorada la gratar si fiecare cu alta garnitura: legume la gratar, salata si baby spanac si 2 portii de caracatita (garnitura era piure decorat cu 3 masline). Cand am vazut portiile mi se parea ca o sa murim de foame, insa nu erau farfurii ci adevarate platouri. Eu cand am vazut ca portia de caracatita inseamna 2 tentacule am zis ca mor de foame, nu, a fost super suficient, incat pana seara nu am mai mancat nimic.

La final am cerut nota de plata care a venit adusa pe un fel de mic platou rotund din ceramica si pe care era fixat un fel de ulcior in care se gasea nota de plata iar pe platou se gaseau 5 fursecuri. Cat a fost aceasta distractie pentru 5 persoane? 550 lei.

Recunosc ca m-as duce oricand acolo, mai ales daca plateste altcineva ca in meniu am vazut o multime de lucruri apetisante. Ne-au imbiat si cu dulciuri dar cine mai putea? Asa ca daca va face placere va recomand cu caldura acest local. Ma gandeam sa invit domnii sa-si scoata consoartele sau prietenele la acest local care este deosebit insa nu stiu daca nu mi-am asumat un risc, nu am studiat care este procentul de parte masculina care ma voteaza, deoarece mi-ar da vot negativ. Ma bazez insa pe 2 elemente, doamnele (le va placea) si pana la urma tot domnii care stiu ca si ei ar aprecia acest loc. In final rog webmaster-ul sa puna aceasta melodie care sa insoteasca articolul ca si fond sonor si sa aveti o zi minunata

https://www.youtube.com/watch?v=2SHLdqbW4HY&list=RD2SHLdqbW4HY#t=187

---

VIZUALIZĂRI: 1239 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI