ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 24.02.2016
--- M ---
GR. VÂRSTĂ: > 60 ani
DIN: Râmnicu Vâlcea
ÎNSCRIS: 21.02.16
STATUS: PRETOR
DATE SEJUR
AUG-2014
DURATA: 6 zile
prieteni
1 ADULȚI

GRAD SATISFACȚIE
SERVICII:
80.00%
Mai degrabă mulțumit
BUCĂTĂRIE ŞI MASĂ:
95.00%
Mulțumit, aproape încântat
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș
DISTRACŢ. / RELAXARE:
95.00%
Mulțumit, aproape încântat

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
92.50%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 3 MIN

La Machu Picchu, locul unde vorbește cerul

Ilustrație video-muzicală
TIPĂREȘTE

Dacă ar trebui să existe un Olimp al Americii de Sud, Machu Picchu, cu o arhitectură naturală țâșnită parcă din abisul munţilor, un loc unde se simte cel mai intens vibraţia civilizaţiei incaşe ar fi, cu siguranță, piscul ales de zei.

Simt, mai mult ca oricând, greutatea întrebărilor, încă fără răspuns, pornite din lecturile copilăriei: Cum a fost posibil ca, în perimetrul unei stânci de 400 de metri pătraţi, nişte oameni mărunţi dar cu mişcări vioaie, fără știința scripetelui lui Arhimede, fără scriere sau roată şi fără animale de tracţiune, să fi putut îmblânzi pietrele de zeci de tone spre un urcuş abrupt, pe deasupra hăurilor dintre Muntele Vicombe şi Râul Urubanba? Oare cum au ştiut înţelepţii Inca - autorii desenelor extraterestre de la Nazca - să-şi articuleze relaţia cu universul, atunci când au realizat acest axis mundi între pământ, aer şi apă, aici, la Machu Picchu? În sfârşit, cum a rezistat furtunilor şi cutremurelor îmbinarea fără cusur a pietrelor din aceste ziduri străbătute de canale de scurgere, despărţite de străzi şi pieţe, peste 500 de ani, fără intervenţia omului?

Pe măsură ce treci de Aqua Caliente, cea mai apropiată aşezare de această minune a lumii, locul întrebărilor este inundat de teamă, îndoială şi imaginar. Străbătând târguleţele cu artizanat Inca, de unde urmaşii aproape minusculi ai Marelui Imperiu Incaş te îmbie cu suveniruri şi bunătăţi de acum 7-800 de ani, eşti aproape convins că o asemenea cetate, armonizată cu toate utilităţile necesare unei comunităţi de câteva sute de suflete, putea fi mai degrabă opera unor entităţi uriaşe, venite de pe o planetă prietenoasă în sprijinul unei comunităţi cu mişcări ordonate de stup de albine şi cu ierarhii bine stabilite.

Am ajuns la câțiva metri de intrare, locul de unde o inscripţie UNESCO îţi aminteşte că fiecare pas poate fi o nouă descoperire despre lume. Puntea de la intrare aduce cu unul din cele câteva mii de poduri pe care Paccha Cutti, Fiul Soarelui, le-a ridicat între abisurile Cordelierilor, unind astfel cele 800 de comunităţi incaşe. O privire în dreapta te poate arunca într-un neant ce te desparte de poalele muntelui învăluit în aburi. Cam de acolo se presupune a fi urcat-traşi cu frânghii şi cu sănii din lemn - cei mai mari bolizi de granit, ajustaţi cu hematită, o piatră dură, luată din pâraie. Groaza şi instinctul de apărare îţi întăresc convingerea că încercarea de a urca, fie şi cu o pietricică în buzunar, spre zona plată de pe vârful muntelui, este sortită eşecului...

Mă apropii, alături de multe pâlculețe de turişti europeni, spre o clădire circulară. Aceasta este ”Casa paznicului” înaltă de 3-4 metri, la care îmi atrage atenţia nu atît acoperişul de stuf cât grinzile din lemn, legate cu liane si pereţii rotunzi, cu două ferestre mici, trapezoidale, clădiţi cu pietre uniforme şi finisaj perfect la îmbinări. De lângă această clădire minionă, arunc involuntar o privire spre întregul ansamblu. Prima impresie este acea de armonie dintre zecile de clădiri dreptunghiulare, pătrate sau rotunde, pe trei niveluri, în care scările, terasele, pieţele, canalele de scurgere, cazematele, locuinţele, pietrele sacre şi străduţele înguste îşi au locul lor bine definit.

Zăresc, de la distanţă Torionul, un edificiu oval, destinat Fiului Soarelui, unde mi-l imaginez pe Paccha Cutti, ascultând sfaturile Marelui Preot şi așteptând un semn venit dinspre stele. În următoarele două ore nu mai simţi cum minutele picură din ceas. Eşti în spaţiul în care, atunci când vorbeşte cerul, se aude ecoul pământului...


[fb]
---
Trimis de glcitizen in 24.02.16 18:25:46
Validat / Publicat: 24.02.16 19:32:09
INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în AMERICA de SUD.

VIZUALIZĂRI: 3440 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

25 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (glcitizen); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P01 La Machu Picchu, Pe treptele Zeilor
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 29450 PMA (din 33 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

25 ecouri scrise, până acum

webmaster26
[24.02.16 19:31:51]
»

@glcitizen - Mutat, la reorganizare, în rubrica "Descoperă Machu Picchu, MACHU PICCHU" (deja existentă pe sait)

===

Am mutat și poza de la review-ul precedend fiind mai la subiect aici.

Dar nu ar mai strica și altele!

webmaster
[24.02.16 19:47:04]
»

Articolul a "primit" o ilustraţie muzicală sau video-muzicală (indicată de autor, prin email) - vezi mai sus, imediat sub titlu.

grecudoina CONS. ONORIFIC AFA / AMERICA de SUD
[24.02.16 19:51:01]
»

iti multumesc ca mi-ai reamintit de aceasta frumoasa excursie, pe ca am facut-o cu 3 ani in urma. Un inceput extrem de reprezentativ pt acele locuri, dar astept sa vad cum vei prezenta restul templului, baile termale dupa ce ai trecut de intrare si multe alte locuri din interiorul magicului site. Excursia in Peru, pt mine a ramas ca un frumos vis. Nu numai in Machu Picchu, dar si zilele petrecute in Nazzca, Lima, Cusco sau in Cannyonul Condorului. Din multitudinea de tari pe care le-am vizitat, Peru ramane una deosebita

adri-nico
[24.02.16 19:59:08]
»

aleleeei, ce ne-ai lasat in coada de peste!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
glcitizenAUTOR REVIEW
[24.02.16 20:10:42]
»

@grecudoina -

Multumesc mult. Sper ca a sosit si calupul de poze pe muzica peruana.

glcitizenAUTOR REVIEW
[24.02.16 20:12:57]
»

@adri-nico -

Multumesc mult. Sper ca vedeti si calupul de poze pe muzica peruana.

adri-nico
[24.02.16 20:22:48]
»

@glcitizen - Care calup? ca la mine e numai o poza la acest review

webmasterX
[24.02.16 20:29:01]
»

@adri-nico

Care calup? ca la mine e numai o poza la acest review

e vorba despre videoclipul atașat articolului (conține, printre aletele, şi un set de poze, "asamblat" pe muzică)

adri-nico
[24.02.16 21:23:55]
»

@webmasterX - Ma prinsei si eu dupa un timp. dar nu imi convineeeee! Vreau poze cu text sub ele.

mishu
[24.02.16 21:56:55]
»

Prea scurt, ne atati si apoi ne lasi cu ochii in soare. Felicitari pentru ca ai ajuns acolo

glcitizenAUTOR REVIEW
[24.02.16 22:04:40]
»

@mishu -

Multumesc, Mishule. Cred ca este bine sa scrii si ceea ce simti, atunci cind te impresioneaza ceva.

Ai vazut clipul cu M. Picchu?

dorgo
[24.02.16 22:09:49]
»

Sunt multe intrebari fara raspuns, s-au scris carti, s-au realizat documentare, iar in final, cand nu mai existau raspunsuri, a fost presupusa interventia extraterestrilor ce-au taiat acele blocuri de piatra cu laser-ul, etc., dar ca sa nu lasam totul in ceatza, din cate am citit eu, egiptenii cunosteau deja cu 2500 ani inaintea erei noastre, deci acum peste 4500 de ani, sa slefuiasca blocurile mari de piatra, sa le rostogolesca pe busteni sau sa le tracteze cu funii (asa cum au fost tractati si megalitii din Insula Pastelui), iar in cazul piramidelor pe un fel de rampa de nisip ce inconjura piramida. Slefuiau piatra mai moale, folosind pietre mai dure si o munca infernala ce se-ntindea pe generatii. Apoi romanii, in urma cu 2000 de ani, au preluat aceasta tehnica a imbinarii pietrelor (si au mai luat cate ceva si de la greci) pentru constructia catedralelor, palatelor, drumurilor si apeductelor lor. Spre exemplu, romanii au inaltat un apeduc de 50 Km, care in zona Pont du Gard, nu departe de Nimes, in sudul Frantei, are pilonii aflati pe 3 nivele si mai rezista si azi, fara ciment intre caramizile lor si care poate fi traversat chiar si de un tanc. Dincolo de lumea "civilizata", peste mari si tari, sarmanii incasi au aflat intr-o zi, ca crudul Cortez i-a casapit pe azteci si acum e prin zona si ravneste si la aurul lor. Stiau ce-i asteapta. S-au retras in cetatea cu rol de sanctuar religios, in Machu-Pichu, poate ultima fortareata si popas, pana la cer, care ar putea sa-i scape de exterminare. Si Macu-Picchu a rezistat! Fiind atat de ascunsa, spaniolii n-au gasit-o niciodata. Nici europenii n-au descoperit-o prea curand. Interesant e cum de-au ajuns si incasii la tehnica taierii si slefuirii blocurilor de piatra, independent de egipteni si romani. Nimeni nu stie dar se pare ca acest lucru face parte din evolutia normala a civilizatiei umane. Cat despre desenele de la Nazca, se pare ca incasii stapanaeau zborul, construiau niste baloane sau parapante din tesaturi usoare si le inaltau prin forta aerului cald. De sus, supravegheau "lucrarile", adica acel misterios "paianjen" sau "privighetoarea" si mai ales acele fantastice "linii drepte si lungi" care sunt greu de realizat si azi, (asa zisele aeroporturi pentru extraterestii ale lui Erik von Daniken). Incet-incet se pare ca orice mister e dezlegat si are o explicatie pur terestra.

glcitizenAUTOR REVIEW
[24.02.16 22:25:26]
»

@dorgo -

Multumesc, Dorgo, esti impresionant de bine documentat-cred ca am putea face o masa rotunda.

elviramvio
[25.02.16 00:43:03]
»

@dorgo - De fapt se zice ca sumerienii si egiptenii s-au "nascut" gata destepti ori cum se zice, ''sunt culturi fara copilarie" si nimeni nu-si explica acest fapt iar marcaje precum cele de la Nazca sunt in toata lumea., vezi in special Asia. Si fiecare cultura are legende despre venirea zeilor din cer, despre planete, nave si multe altele. Si deja se vehiculeaza ideea ca Piri Reis n-a fost un simplu cartograf - pe langa piraterie si amiral al lui Suleiman - ce doar a adunat date iar Antarctica a fost un pamant manos, vikingii au fost primii in America de Nord...

elviramvio
[25.02.16 00:47:19]
»

E prima data cand imi pare rau ca nu am nimerit eu votul nr. 14, poate la alt articol am binecuvantarea zeilor incasi pentru un 14 de "noduri"!

grecudoina CONS. ONORIFIC AFA / AMERICA de SUD
[25.02.16 00:58:48]
»

@dorgo - Incasii au aplicat metode diferite de slefuire a pietrelor, comparatia cu egiptenii, nu e adevarata in constructiile Incasilor. In complectarea rw meu despre Machu Picchu (in ecou, daca imi amintesc bine) am dat detalii privind constructia din piatra. Aici poti incerca cu o foaie de hartie sa o introduci intre pietre si nu ai sa reusesti (eu am incercat). Am sa repet :, dupa ce slefuiau piatra, pe mijlocul ei faceau o adancitura, jumatate de cerc (aici e de remarcat precizia, jumatatii de cerc), puneau piatra astfel lucrata pe niste role de piatra, iar cand ajungea deasupra pietrei de jos, rola intra in jumatatea de jos a pietrei (cele 2 jumatati inglobau rola, piatra cazand perfect pe cea de jos (am incercat sa-ti explic, dar cred ca mult mai bine s-ar intelege daca as desena, asa cum ne-a explicat ghida si am vazut intr-o spartura facuta in zid. La fel de bine se vede, chiar mai bine la Sexwomen, langa Cusco. Tehnica de lucru e diferita de la popor la popor. In constructiile de caramida, de exemplu foloseau un liant preparat pe baza de albus de ou. Sunt lucruri pe care le-am invatat calatorind prin acele locuri

dorgo
[25.02.16 07:40:52]
»

@elviramvio - Ciudat e faptul, cum am vazut eu intr-un documentar, e ca daca privesti acele linii, care ar fi avut rolul de a orienta OZN-uril la aterizare, deci daca urmaresti o linie de acel fel de la sol, obtinuta simplu, prin stergerea, sau "maturarea" unui strat de pamant mai moale si de culoare diferita aflat deasupra unui strat mai solid, lacea inie se pierde in zare, stii unde se incepe, nu stii unde se termina si e f. dreapta, abatere e de 1-2 metri la cativa kilometri, e clar ca nu au fost facute pentru a se circula pe ele intr-o campie stearpa care nu duce nicaieri. Ca si-n viata, e f greu sa tzii linia dreapta mult timp. Ele pot fi vizualizate, (mai ales figurinele), doar din aer.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
dorgo
[25.02.16 07:45:59]
»

@grecudoina - Da, fiecare popor, aflat chiar la distante mari pe Pamant, a ajuns bun constructor, chinezii foloseau ca liant la Marele zid, un liant obtinut din orez... Localnicii din Insula Pastelui, sapau o groapa la jumatatea megalitului, dupa ce-i fixau caciula de cateva tone pe cap, si o balansau in groapa (cred ca se aseza pe jumatatea libera, toata populatia insulei), apoi, era simplu, o fixau in pamant.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
glcitizenAUTOR REVIEW
[25.02.16 09:01:40]
»

@elviramvio -

Multumesc mult.

mariana.olaru
[25.02.16 09:07:04]
»

Un articol inedit, plin de poezie, de gingăşie şi de... mister, aşa cum locurile despre care ne scrii, poartă amprenta întrebărilor fără răspuns, a perfecţiunii neînţelese chiar la nivelul civilizaţiei contemporane, a unei istorii despre care cunoaştem atât de puţin!

Parafrazându-te într-un fel, pot spune că acest review

îţi aminteşte că fiecare pas poate fi o nouă descoperire despre lume.

Am mers azi pe urma paşilor tăi şi am redescoperit lumea pierdută a incaşilor. Mulţumesc pentru plăcuta lectură!

glcitizenAUTOR REVIEW
[25.02.16 09:59:42]
»

@mariana. olaru -

Sarut-măna pentru aprecieri. Sper sa vina si alte surprize placute in zilele urmatoare, surprize care sa va inspire pt urm calatorii.

buterfly*
[03.04.16 13:44:43]
»

Ei nuuuu! Doar atat?!

glcitizenAUTOR REVIEW
[03.04.16 14:01:27]
»

@buterfly - Acolo totul s-a derulat intr-un ritm ametitor, probabil di cauza starii de plutire pe care ti-o da acel axis mundis, care îmbină energiile universului. Poate voi reveni.

kikiritzi
[30.03.18 16:00:23]
»

M-ati emotionat prin ceea ce am citit, am vazut, am ascultat... Macchu Pichu si civilizatia Inca fac parte, alaturi de Japonia, din 'dorurile'mele din tinerete. O buna prietena s-a mirat cand a auzit ca imi plac incasii:'Nu stii cat erau de sangerosi, cum sa-ti placa asa ceva? 'Imi plac pur si simplu. Poate din cauza carticelei citite in copilarie, despre incasi, din care am inteles clar ca Pizzaro a fost rau, iar Copiii Soarelui victime sigure. Sau pentru ca eu cred in magia acelor locuri si am propriile convingeri despre istoria lor. Stiu ca nu voi merge acolo, cel putin nu in aceasta viata, dar le voi adulmeca parfumul ori de cate ori voi avea ocazia. Iar ceea ce ati scris este o esenta de caliate care rezista multa vreme!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
glcitizenAUTOR REVIEW
[30.03.18 16:19:33]
»

@kikiritzi:

Multumesc pentru ecou si trebuie sa-i spun colegei ca incasii nu au fost un popor singeros. Din contra, au preluat si imbunatatit mostenirea culturala de la warri, primii locuitori ai zonei, iar cuceririle triburilor din vecini le-au facut pe căi diplomatice, din simplu motiv ca pierderea barbatilor le scadea enorm forta de munca...

Aveau de facut o intreaga infrastructura de drumuri si depozite de cereale prin Anzi, depozite care le asigurau supravietuirea in sezoanele de seceta.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
9 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
adri-nico, buterfly*, dorgo, elviramvio, glcitizen, grecudoina, kikiritzi, mariana.olaru, mishu
Alte impresii din această RUBRICĂDescoperă Machu Picchu:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.056446075439453 sec
    ecranul dvs: 1 x 1