Relaxare in Dolomiti

TIPĂREȘTE

Ziua urmatoare a fost dedicata spectaculosilor munti Dolomiti, vizitati si in urma cu 4 ani – puteti citi aici vezi impresii si vezi impresii

De ce am revenit in acest decor frumos? – din doua motive: 1. Pentru ca ne-a placut foarte mult si ne-am promis ca ne vom intoarce; 2. Prietenii cu care am fost in acest concediu auzisera destule de la noi, asa ca si-au dorit sa ,,verifice live’’ impresiile noastre.

Considerati de mulţi drept cei mai frumoşi munţi din lume, Dolomitii au intrat in patrimoniul UNESCO in anul 2009. Unul din cele mai frumoase si importante drumuri este Strada Statale delle Dolomiti/Via Dolomiti sau Große Dolomitenstraße – SS 48/SR 48 – si acesta trebuie parcurs macar partial (daca nu este posibil in totalitate) pentru a putea vedea formele unice si fascinante ale acestor munti. La tot pasul peisajul se schimbă si veti face foarte multe opriri pentru fotografii deosebite si nu cred ca exista iubitor al muntelui care sa nu-si doreasca sa ajunga pe aici - va fi cu siguranta, dragoste la prima vedere (si cred ca pot garanta asta, voi ce ziceti?).

Zona aleasa de noi a fost masivul Catinaccio/Rosengarten si anume localitatea Vigo di Fassa, pentru ca de aici urma sa luam telecabina si sa urcam in cateva minute la aproape 2000 m altitudine. Din Tirolo pana la Bolzano se merge pe autostrada (SS 38), apoi la iesirea din Bolzano se merge pe superbul drum alpin SS 241. Distanta intre cele doua localitati este de circa 80 km pe care am parcurs-o in ceva mai mult de o ora si jumatate, drumul fiind foarte virajat in anumite zone. Am lasat masina intr-una din parcarile amenajate in localitatea Vigo di Fassa si am plecat spre statia telecabinei, admirand si fotografiind cateva case superbe din acest sat.

Masivul Catinaccio este supranumit si ‘’paradiso escursionistico’’, deoarece sunt foarte multi km de poteci marcate de toate gradele de dificultate. Multe trasee sunt usoare si deci accesibile si familiilor cu copii. Cel mai inalt varf din acest masiv este Kesselkogel cu o inaltime de 3004m, urmat de Cima Catinaccio cu 2981m. Cand iesiti din telecabina veti avea in fata ochilor o priveliste exceptionala a masivului si cu siguranta va veti opri pentru cateva minute sa admirati splendoarea varfurilor ,,zimtate’’. Pentru familiile cu copii exista si un spatiu de joaca amenajat in ,,creierii muntilior’’. Pe potecile amenajate de aici iti poti plimba copilul/copiii chiar si cu caruciorul.

Din multitudinea de trasee marcate, am ales unul usor (nr. 540), de aproximativ o ora, in mare parte prin padure, catre Rifugio Gardeccia. Drumul este accesibil si frecventat de catre toate categoriile de turisti. Dupa o plimbare lejera de vreo 45-50 de minute, se ajunge in zona vechilor refugii (acum abandonate), iar dupa inca 10 minute ajungeti pe platoul unde s-au ridicat mai multe…... ei le zic rifugio, dar sunt adevarate cabane cu 2-3 etaje, restaurant, terasa, camere pentru turisti, toalete, curent electric etc…. adica tot confortul. Toate arata impecabil si isi ,,asteapta’’ turistii dornici de aer curat in ,,inima’’ muntilor Dolomiti. De aici incep alte trasee montane, iar cei care doresc sa exploreze si aceste poteci se pot caza in refugiile construite aici.

Rifugio Gardeccia ofera 43 paturi, dispuse in 20 camere (voi ce ziceti - este refugiu, cabana sau hotel? …. poate aveti voi un raspuns dupa ce veti vedea pozele) - si este situat la o altitudine de aproape 2000 m, mai exact 1949 m. Pretul afisat era de 35 euro/persoana cu mic dejun pentru 1-2 nopti de cazare. Am vazut mentionat ca este deschis de la inceputul lunii iunie pana la inceput de octombrie – nu stiu despre celelalte cabane de pe acest platou, daca sunt deschise si in restul anului. Puteti manca si ,,din traista’’, stand pe iarba sau puteti comanda la barul-restaurant si sa serviti masa pe terasa, admirand impunatorii munti care ,,stau sa cada’’ peste voi. Un decor absolut exceptional pe care ar trebui sa-l vedeti. gardeccia.it

Am respirat aer curat, ne-am plimbat, am admirat Dolomitii cu varfurile lor semete si am apasat de multe ori declansatorul aparatului foto. Peisaje minunate, turisti relaxati, asezati sau intinsi pe iarba ,,impecabil de curata’’, fara pet-uri, fara cutii goale de conserve, fara pungi, fara hartii aruncate la intamplare…. toti strangeau in traista resturile si le aruncau la cosuri sau le luau in rucsac. Am plecat cu greu spre telecabina, iar la intoarcerea in Vigo di Fassa am facut un popas binemeritat pentru…... ia sa vad, ghiciti? …. sunt sigur ca ati nimerit…. pentru gelato artigianale.

La intoarcerea spre Tirolo, am facut un popas si la unul din minunatele lacuri din Dolomiti, si anume, Lago di Carezza, de asemenea vazut si acum 4 ani, dar ne-am oprit si cu colegii de sejur care nu au mai fost prin Dolomiti. Cum veniti dinspre Vigo di Fassa pe partea dreapta se afla parcarea, unde va trebui sa lasati masina, platind cam 1 euro/ora – de altfel asta este singura taxa perceputa. Lacul era muuult mai secat fata de prima vizita din 2011, astfel ca era mai putin spectaculos, dar totusi culorile apei au ramas la fel de frumoase. Am facut un tur de lac, care dureaza aproximativ 30-40 minute, in functie si de durata opririlor pentru a face fotografii.

Oricum, prea multe cuvinte nu isi au rostul, asa ca recomand tuturor sa viziteze acesti munti macar o data in viata. Rog un webmaster sa adauge acest clip cu muntii Dolomiti:

youtube

---

VIZUALIZĂRI: 4789 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI