ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 07.01.2016
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: > 60 ani
DIN: Bucuresti
ÎNSCRIS: 12.11.15
STATUS: SENATOR
DATE SEJUR
MAY-2015
DURATA: 6 zile
?

GRAD SATISFACȚIE
SERVICII:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CAZARE [camere etc]:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
BUCĂTĂRIE ŞI MASĂ:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș
DISTRACŢ. / RELAXARE:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTA MEDIE REZULTATĂ
100.00%
OBS: Spre deosebire de GRADUL de SATISFACŢIE (care se selectează de autor si se exprimă in procente, 0 - 100 %), MEDIA se calculeaza AUTOMAT, ca notă de la 1 (foarte slab) la 10 (excelent)

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut

Descoperă Acropole

Sus, în deal, e o… … celebră casă!

TIPĂREȘTE URM de aici

Încă din liceu mi-am dorit să ajung și eu în Grecia, mai precis la Atena, leagănul Jocurilor Olimpice, (fac o mică paranteză și spun că m-am întrebat de multe ori, ca un profan ce sunt în ale sportului: - de ce grecii n-au mai performat în ultimul secol la disciplinele sportive, ei care sunt urmașii inițiatorilor întrecerilor sportive, care au dat chiar numele unui sport - luptele greco-romane?). În Atena spuneam, cu impunătoarele ei construcții de pe Acropole, al legendelor țesute în jurul Zeilor Olimpului, . al locului care mustește de istorie în orice parte ai merge și te-ai uita.

Dorința mi s-a împlinit la sfârșitul lunii mai 2015 când, împreună cu două prietene dragi, ne-am hotărât să ”atacăm” citadela, nu cu spada, ci, cu pasul.

Chiar din prima zi, după cazare, am mers pe jos, pentru a vedea cât mai mult, spre Acropole (Akros poli – orașul de sus, sau ”stânca sacră” a Atenei). Noi am luat-o pe calea de acces dinspre partea de nord-vest (se poate veni și dinspre partea de sud cu pasul, străbătând zona Anafiotika).

Am ajuns doar până la Areopag – colina de la vest –nord vest de impunătoarea Acropolă, de care este separată printr-o vale puțin adâncă. Colina este calcaroasă, lipsită de vegetație. A trebuit să pășim cu atenție ca să nu alunecăm pe pietrele lustruite de vreme (este recomandat să purtați încălțăminte cu talpă aderentă). Dacă nu mă înșeală memoria, profesorul de latină din liceu, mare iubitor al istoriei și culturii antice elene, cel care ne-a făcut pe noi, elevii lui (pe mine, în mod sigur), să iubim Grecia, ne spunea că din vârful Areopagului diverși oratori ai vremilor trecute își împărtășeau ideile celor ce aveau chef să-i asculte. Având în vedere înălțimea colinei de aprox. 10 m de la poalele ei, este de presupus că acești oratori aveau o voce suficient de puternică pentru a se face auziți. Tot de aici, se pare, Sfântul apostol Pavel și-a ținut predica despre ”Dumnezeul necunoscut”, în timpul activității sale misionare de creștinare a lumii. Unul din bărbații care au ascultat predica, Dionisie, creștinându-se, a rămas cunoscut cu numele de Dionisie Areopagitul. Nu se cunoaște locul precis de unde și-a ținut predica, însă, la baza dealului, lângă scări, se află o placă de bronz pe care este scrisă predica Apostolului (bine înțeles, tot în limba greacă).

Ajunse în vârf ne-am putut bucura de priveliștea ce se vedea în jurul nostru. ; și-am făcut, bine înțeles, și fotografii. Din zonă pot fi cumpărate băuturi răcoritoare, înghețată, și, dacă nu mai aveți timp altă dată, puteți lua suvenirurile nelipsite la fiecare pas. Noi nu ne-am grăbit să cumpărăm de aici pentru că știam că prețurile sunt mai mari în apropierea obiectivelor turistice decât în oraș.

Areopagul se mai numește și Colina lui Areos (Ares – zeul războiului, la greci, sau Marte – zeul războiului, la romani). Partea nordică este mai lină, cea sudică, . însă, este abruptă. Odinioară aici se găseau statui, altare și sanctuare grecești. Tot aici se întrunea sub cerul liber Curtea Supremă. Așa cum arată astăzi Areopagul diferă de cel inițial, deoarece a fost afectat grav în anul 1651 de un cutremur, care a distrus și Biserica Sfântului Dionisie Areopagitul, aflată la baza sa (conform crestinortodox.ro/pelerin ... gul-124672.html). Acum au rămas, doar, câteva băncuțe săpate în piatră.

Pentru că soarele era la asfințit am coborât și am străbătut, la întoarcere, partea de vest, ieșind spre cartierul Plaka.

Zilele ce-au urmat au fost foarte frumoase și ”pline” pentru noi. Pentru a face economie la transportul urban am fost îndrumate să cumpărăm abonament pentru cinci zile pe toate liniile, inclusiv pe cele de metrou, care a costat 10 euro.

Am purces, mai întâi, să vizităm cel mai important și mai frumos templu, Parthenonul de pe Acropole, în ziua precedentă nereușind să ajungem decât până la ”poalele” lui. Pentru aceasta a trebuit să ajungem la stația de metrou Akropoli, următoarea după Piața principală - Sintagma, . urmărind linia roșie de pe harta noastră de orientare în oraș, care se găsește la, aproape, toate chioșcurile presei locale. În paralel cu harta ne-a ajutat foarte mult un sistem de navigare de pe telefonul prietenei noastre din Olanda, care ne-a fost de mare ajutor și atunci când aveam nevoie de vreo informație imediată de la oamenii de pe stradă, ea vorbind mult mai bine engleza decât noi. (în paranteză fie spus, puțini dintre atenieni pot să te ajute cu informații, într-o altă limbă decât a lor). Noroc cu acel sistem de navigare, pe care l-am accesat când eram în dificultatea de-a ne descurca în hățișul rutelor de autobuz, sau de metrou, ale Atenei, care au înscrisurile în limba greacă.

Cât costă să vizitezi Acropole? Habar n-am! Cert este că grecii știu să-și vândă ”marfa” dacă s-au gândit să ofere într-un preț de, doar, 12 euro, pe lângă vizita la Acropole, accesul intrării la încă șase obiective turistice. (pe acestea șase le poți vizita separat, cu același bilet de acces, în zile și la ore diferite, pe care le alegi funcție de programul pe care ți-l faci). Apropos de orarul de vizitare: Acropole poate fi vizitat zilnic între orele 8,00– 19,30, mai puțin în ziua de luni, când este deschis doar între orele 11,00 – 19,30.

Până la intrarea propriu-zisă pe platforma unde se află Parthenonul și celelalte construcții, se vede pe partea laterală-dreapta, Teatrul lui Herodes Atticus, un magnat atenian care, în anul 161 e. n., a construit acest edificiu în memoria soției sale, Aspasia Annia Regilla. În timpurile noastre teatrul a fost, și este încă, folosit pentru concerte în aer liber ale vedetelor internaționale și locale, printre care s-au aflat: Maria Callas (în 1957), Nana Mouskouri (în 1984), Luciano Pavarotti (în 1991 și 2004), Placido Domingo, Jose Carreras, Liza Minelli, Goran Bregovich, Baletul Teatrului Bolșoi, din Moskova și mulți, mulți alții.

Până la intrarea pe Acropolă, în dreapta se poate vedea Templul zeiței Atena Nike, (Victorioasa, cea cu aripile tăiate, locul în care se celebrau victoriile atenienilor împotriva perșilor). La acesta am luat seama mai bine, abia, la ieșirea de pe Acropole.

După ce-am intrat prin poarta monumentală principală, Propylaea, cea care reprezenta delimitarea lumii profane, de afară, de lumea sacră, cea de pe Acropole, am urcat câteva trepte și-am ajuns pe platforma propriu-zisă a stâncii. Aceasta are o lungime de aprox. 300 m lungime și 150 lățime. Pe mine m-a impresionat faptul că piatra din care este alcătuită stânca, calcarul, s-a șlefuit de-a lungul veacurilor și-a căpătat, măcar și numai prin trecerea miliardelor de pași peste ea, un luciu pe care m-am grăbit să-l fotografiez, pentru aducere aminte. Văzut de sus, de la înălțimea de 156 m față de nivelul mării, orașul Atena oferă o priveliște impresionantă! Clădirile albe de la poalele Acropolei se văd până în depărtare unde se confundă, uneori, cu linia orizontului. Este o priveliște greu de uitat, credeți-mă!

După ce-am intrat prin celebra poartă Propylaea mi-a acaparat imediat privirea, impunătorul Partenon, cu inconfundabilele lui coloane. Acesta a fost construit în perioada de aur a lui Pericle, între anii 447 - 432 î. e. n., de renumitul sculptor grec al antichității, Phidias, asistat de arhitecții Iktinios și Kallicrates. Ca și poarta monumentală de la intrare, Parthenonul este construit din marmură adusă de pe muntele Pentelikon (situat la nord-est de Atena și la sud-est de celebra localitate Marathon), cu coloane executate în stilul clasic ”doric”. Era locul în care a fost păstrată statuia zeiței Athena Parthenos (zeița-fecioară, a înțelepciunii și, totodată, ocrotitoarea orașului). Statuia era înaltă de 12 m și era realizată din aur și fildeș. Partea dinspre răsărit a frontonului (latura mică a coloanelor) reprezenta nașterea zeiței Athena din capul lui Zeus, - stăpânul universului, divinitatea supremă - iar partea opusă, cea dinspre apus, reprezenta disputa dintre Poseidon, - zeul mării - al cărui simbol era tridentul, - protector al marinarilor, - și zeița Athena, pentru stăpânirea teritoriului Atticei.

În partea de nord a colinei Acropole se află Templul Erechteion, cu celebrul ”Portic al fecioarelor”. Templul poartă numele legendarului erou grec Erechtonius (Heracle, cunoscut și sub numele de Hercule, în limba română, sau Hercules), cel care săvârșește cele douăsprezece mari fapte de vitejie cunoscute sub numele de ”muncile lui Heracles”. Erechteion-ul a fost construit în perioada de glorie a lui Pericle, între anii 421-406 î. e. n., tot de marele sculptor al antichității Phidias, după planurile și schițele arhitectului Mnesicles. A fost construit tot cu marmură adusă de pe muntele Pentelikon. Avea, inițial, frizele realizate din calcar negru, și erau împodobite cu basoreliefuri din marmură albă. Era alcătuit din patru compartimente, cel mai mare fiind amplasat în partea de est care, la rândul său, prezenta la capătul estic o galerie exterioară susținută de două rânduri de coloane în stil ionic (coarne de berbec). În partea de sud a Templului Erechteion se află ”Porticul fecioarelor”, cu renumitele și elegantele-i cariatide, (denumirea vine de la orașul Carya din Peloponez), statui feminine drapate, sau seminude, executate din marmură, folosite ca și coloane de sprijin a porticului. Fiecare statuie era sculptată într-o manieră diferită de cealaltă.

Cinci dintre cariatidele originale se află azi în muzeul de la Acropole, în timp ce a șasea statuie originală se află la British Museum, din Londra. De ce? pentru că lordul Elgin (diplomat și pasionat anticar) a comandat strămutarea ei la începutul sec. al XIX-lea, în anul 1801, în Scoția, pentru a-și înfrumuseța vila personală. Mai târziu a fost vândută muzeului britanic. Este cunoscut faptul că lordul Thomas Brucem Elgin și-a mai însușit și alte artefacte de notorietate din Grecia, Egipt, și nu numai, generând, astfel, termenul de ”elginism”, care înseamnă însușirea nelegitimă a bunurilor unei țări și transferarea lor într-o altă țară. Lordul Elgin a mai încercat să strămute și a doua cariatidă, însă s-a poticnit atunci când au apărut dificultăți tehnice pentru transferarea ei; n-a renunțat, totuși, și a încercat să o taie în bucăți, însă a distrus-o, fragmentele fiind lăsate în urmă

Templul a fost reconstruit mai târziu, la întâmplare, cu ciment și bare de fier, însă, în timpul războiului de independență a Greciei (1821-1830, din Balcani, Grecia și Marea Egee), a fost bombardat și grav avariat. În anul 1979 cele cinci statui originale au fost înlocuite cu replici exacte și completate cu cea de-a șasea cariatidă. Asta nu micșorează, însă, cu nimic frumusețea și eleganța ”Porticului fecioarelor”din templul închinat lui Hercule, de pe Acropole.

Timpul petrecut pe Acropole a fost în miezul zilei, când soarele arde și nu ai unde să te așezi la umbră. Este de preferat să ai o mică umbrelă sau o pălărie cu borurile mai largi, dacă nu suporți soarele, sau să vii cu unguente contra arsurilor. Noi n-am știut și, fără să vrem, ne-am bronzat destul de bine. Apoi, fiind și ora prânzului, am încercat să desfacem câte un sandwich din pachețelul cu mâncare adus cu noi, însă imediat am fost rugate politicos de oamenii de ordine, care sunt o prezență discretă, angajați ai obiectivului, să renunțăm., lucru pe care l-am și făcut. Pentru cei ce vizitează amplasamentul în timpul călduros al anului este recomandat să vă procurați din timp apă, sau sucuri răcoritoare, deoarece nu veți avea de unde să le cumpărați pe Acropole.

Înainte de-a pleca de pe platforma Parthenon-ului am făcut câteva fotografii teatrului lui Dionysos, care se află în scobitura naturală din sudul Acropolei. Este locul în care era venerat Dionysos, zeul vinului și al fertilității. Tot aici este ”leagănul” dramei antice, unde se jucau piesele lui Aristofan, Sofocle, Eschil, Euripides. Teatrul a fost construit în mai multe etape, din forma lui originală, inițială, n-a mai rămas nimic. Mai târziu băncile au fost făcute din lemn, dispuse în semicerc pe 64 de rânduri și însumau 17 mii le locuri. În etapele următoare băncile de lemn au fost înlocuite cu piatră de calcar, notorietăților orașului rezervându-li-se tronuri săpate în marmură. Se mai văd și-acum câteva, după atâtea secole, chiar dacă nu se mai pot număra decât vreo 20 de rânduri de bănci săpate în piatră. Ce se mai vede acum sunt, doar, ruinele reconstrucției făcute în perioada romană, când vechii romani au folosit teatrul în special pentru luptele cu gladiatori

Am terminat vizita la Acropole înspre amiază și, chiar dacă eram toate trei puțin obosite din cauza soarelui și a faptului că ne era foame și sete, eram bucuroase că văzusem cea mai celebră construcție din lume, Parthenonul, și că mai aveam suficient timp să vedem și celelalte locuri oferite spre vizitare, cu biletul cumpărat în avans.

Am plecat de pe ”Stânca Sfântă” a Atenei parcă mai bogate spiritual, știind că am pășit pe locul unde au călcat Phidias și Pericle, că am văzut cerul de deasupra Atenei pe care l-au văzut și ei., al Atenei care este un muzeu în aer liber, de care ești împresurat fără putință de scăpare, pentru că oriunde te-ai uita și ai merge te întâlnești, fără să vrei, cu ispititoarea ISTORIE ANTICĂ a Greciei.

Citește și CONTINUAREA aici
selectat ca MiniGhid AmFostAcolo

---
Trimis de doinafil in 07.01.16 20:06:23
Validat / Publicat: 07.01.16 21:22:41
VIZUALIZĂRI: 4279INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în GRECIA.
SESIZEAZĂ
greșeală / conținut, limbaj
Adn. FAVORIT
17 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (doinafil); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P09 9. Aceleași ruine văzute dintr-un alt unghi. În fundal se vede orașul până aproape de linia orizontului.
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.

Puteți VOTA acest articol:

PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 39350 PMA (din 44 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

17 ecouri scrise, până acum

webmaster98 [07.01.16 21:22:25] »

Mutat, la reorganizare, în rubrica "Descoperă Acropole, ATENA" (deja existentă pe sait)

Dan&Ema [08.01.16 08:26:10] »

Mi-a placut sa urc sus in deal prin internediul acestui articol. Poate o voi face cadva si pe picioare. Documentatie am acum.

Felicitari!

doinafil [08.01.16 11:20:51] »

@Dan&Ema - Mă bucur că v-a plăcut să urcați sus, în deal, cu gândul alături de amintirile mele! Vă doresc să ajungeți să vedeți Acropole, nu veți regreta! Vă doresc pentru anul acesta ce-mi doresc și mie - sănătate, bucurii și gânduri bune pentru toți oamenii!!!

dorgo [08.01.16 17:42:21] »

Toti se intreaba de unde vine luciul si albeata pietrei de constructie a celebrei bazilici Sacre Coeur, la picioarele careia sta intreg Parisul.

Roca se numeste "calcit" si in loc sa se deterioreze odata cu trecerea timpului, dupa fiecare intemperie (ploaie, vant), ea se slefuieste si devine tot mai frumoasa.

Cred ca, (daca nu e cumva marmura), si pe colina unde se afla Acropole, e vorba de aceeasi roca.

fanespoitorul [08.01.16 17:58:33] »

@dorgo - Nu se slefuieste ci practic se "topeste" cu apa de ploaie si sub actiunea CO2 din atmosfera. Sufera practic acelasi fenomen cu stalactitele si stalacmitele din pesteri. CaCO3 are doua forme de cristalizare calcit si aragonit. M-ai lovit in meserie.

Marmura este tot CaCO3 Daca vrei sa vorbim despre cristalografie sunt antena.

dorgo [08.01.16 19:28:39] »

@fanespoitorul - Am vizitat "Sala cariatidelor din Luvru", sunt acolo 4 statui gigantice aduse de aici de pe Acropole si restaurate in aripa Sully a muzeului. - vezi impresii (Grecii din Luvru). Ceea pot sa constat e ca cele expuse intemperiilor in Atena sunt mai deteriorate decat cele din Luvru unde exista multi specialisti in conservarea monumentelor.

Cat despre CaCo3 (creta, calcit, stalagmo-stalactite, aragonit - avem un deal intreg de aragonit la Corund-si marmura, din cate mi-aduc aminte de la chimie) cred ca sunt cele mai folosite materiale din constructie si sculptura si diferenta intre ele tine de duritate (densitate moleculara). Eu un lucru as vrea, stiind ca marmura rezista mii de ani.

Plaja de marmura, "Marble Beach" din Thassos (insula pe care unii o apreciaza doar pt. ca e aproape de noi), sa reziste macar pe jumatate atat...

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150] [-1][0 voturi]
doinafil [08.01.16 20:03:11] »

@dorgo - @fanespoitorul

Mă bucur că articolul meu a generat dialoguri atât de științifice! N-am informații privitoare la cariatidele din Luvru, probabil că aparțin altui templu de pe Acropole, întrucât din informațiile mele, cariatidele originale ale templului Erechteion sunt în Atena.

Referitor la ”Marble Beach” din Thassos - nu am informații despre ea (n-am fost, încă, acolo), dar, înțeleg din ce mi se spune că plaja va exista încă câțiva ani după ce se va închide cariera de marmură de deasupra. Numărul anilor va depinde de zelul de a culege al viitorilor turiști.

Vă mulțumesc amândurora că mi-ați citit articolul și vă urez să aveți în anul care abia a început sănătate și numai bucurii și bine înțeles, excursii frumoase!

fanespoitorul [08.01.16 20:04:04] »

@dorgo - Ai cautat pe goagal?? Poate nu am explicat bine. CaCO3 se "topeste" sub influenta apei si CO2 din atmosfera. Normal ca cele din aer liber arata naspa.

Daca-mi aduc bine aminte CaCO3 are 2,3 duritate pe scara Mohs. Sunt lectii invatate pe vremea impuscatului la cristalografie.

As vrea sa incerci un experiment. Daca ai un blat de marmura incearca sa pui un pahar de apa rece pe blat. Vei observa ca sub pahar marmura se va matui dupa fundul paharului, reactioneaza cu H2O si CO2 din camera.

Succes.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150] [-1][0 voturi]
fanespoitorul [08.01.16 20:13:50] »

@doinafil - Sincer, pe mine m-a lasat rece Acropole. Am vazut Roma inainte. O zicala italiana/romana spune: Vedi Roma e poi murire adica Dupa ce ai vazut Roma poti sa mori.

Am vazut biserica gotica din Koln in 2011 si mi s-a parut extraordinara. Dupa Roma mi-am reconsiderat valorile. In 2015 am fost in Barcelona si am vazut Gaudi la greu. NU m-a impresionat.

Nici Sagrada Familia care este un amalgam arhitectonic si nici pana acum nu este terminata. Nici Teatrul Dali din Girona nu m-a impresionat cu toate ca langa, era un magazin cu bijuterii celebre gandite de Dali.

Milano care in opinia mea este exagerat de mic (ca centru istoric) are Domul, dantelarie in CaCO3 care tot nu pot s-o compar cu Sagrada Familia. S-ar putea sa supar multa lume dar asta cred.

Excursii la maxim si toate cele bune.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150] [-1][0 voturi]
dorgo [09.01.16 15:28:06] »

@dorgo - Da, cele din Luvru, sunt copiate! Asa cum i-au copiat romanii, asa i-au copiat si francezii pe greci (sculptor Jean Goujon). Donatie a fost doar Obeliscul de la Luxor aflat azi in Place de la Concorde din Paris, donat Frantei (de fapt, le-au fost donate ambele) de catre Mohammed Ali, vice-regele Egiptului.

Jean Goujon era intr-un fel, sculptorul Luvrului (Internet) "qui exécuta au palais du Louvre toutes les figures qui l'embellissent. On voit de lui une tribune enrichie des plus beaux ornements et soutenue par quatre caryatides de 4 m de haut. Les caryatides ont été copiées par Jacques Sarrazin"

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150] [-1][0 voturi]
cor_nelia [10.01.16 13:55:13] »

@doinafil - Bravo, Doinel!

Ma uiimesti pe zi ce trece.

Interesant mod de a-ti personaliza excursia.

ioana74 [14.01.16 14:27:27] »

Un articol superb, felicitari d-na Doina, am revazut prin cuvintele Dvs. Atena cu Acropolele. Am fost de 2 ori la Atena (sper sa imi fac timp cat de curand sa postez un articol), am batut colina Acropolelor in lung si in lat (in sus si in jos), iar acum cu acest articol exceptional mi-ati redeschis dorul de duca... in Grecia O descriere foarte exacta iar pozele... o minune! Sanatate, numai bine si calatorii frumoase va doresc!

doinafil [14.01.16 20:51:34] »

@ioana74 - Mulțumesc frumos, D-nă/D-ră Ioana, pentru că mi-ați citit articolul și pentru că ați apreciat ce-am scris! La vremea cănd am fost acolo nici nu-mi trecea prin gând că voi deveni membru AFA, că voi scrie și voi posta imaginile care mi-au plăcut mie cel mai mult. La îndemnul unui bun prieten am început să scriu și, iată, amintirile mele sunt de folos celor care au fost sau vor să revadă Atena. Pregătesc articole noi, cu amintirea vizitelor pe care le-am făcut la celelalte obiective din Grecia. Promit că voi citi ce-ați scris până acum și vă urez să aveți timp să postați un articol despre Atena.

Vă mulțumesc încă o dată și vă urez, la rândul meu, să aveți un an „bogat”, cu sănătate și excursii cât mai interesante!

webmaster [14.03.16 08:36:07] »

Articolul (împreună cu episoadele următoare) a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.

calatorul [18.09.16 21:56:03] »

@fanespoitorul: Multumim pentru informatiile profesioniste oferite, interesante si utile, acum stim si noi la ce ne uitam prin muzee si situri istorice. Dar sincer sa fiu daca as avea un blat de marmura prin casa nu prea as incerca experimentul cu paharul, raman convins si fara, de explicatiile specialistului. Ma bag in vorba atras de italiana si cred ca zicala e Vedi CAPRI e poi mori, adica insula de langa Napoli. Ce/i drept, Roma se inscrie la fel de bine in destinatiile fundamentale, am fost numai de doua ori cateva zile si m/a fascinat de fiecare data.

@doinafil: Frumoase locuri, frumoasa descriere si pozele insotitoare, am avut ocazia sa vad Atena de 2 ori, odata acum 10 ani si inca odata acum vreo 3, dupa ce au deschis muzeul cel nou de langa Acropole. Si am constatat ca intre timp multe piese de la Parthenon s/au mutat in muzeu, fie pentru restaurare, fie pentru conservare, si mi/a parut rau cumva.

Prima data am urcat pe Acropole dupa/amiza si mi s/a parut un loc fascinant, parca puteai atinge cerul azuriu cu mana. A doua oara am ajuns dimineata inaintea pranzului si lumina orbitoare a soarelui era amplificata de marmura alba dimprejur. Si daca as avea ocazia as mai opri acolo, adica de cate ori trec pe langa Athena as merge sa mai vad locurile acelea spectaculoase

La Marble Beach in Thassos, pe care eu am vazut-o inainte sa o strice o ploaie torentiala, dar despre care inteleg ca a fost reamenajata deja, pietrele de marmura se simteau foarte bine atat pe drum, pe plaja cat si in apa. Si am gasit asemenea pietre rasfirate pe multe alte plaje normale ale insulei, am acasa o colectie bunicica, pe care am carat/o in galetusa de nisip in masina.

PS leaganul jocurilor olimpice a fost la Olympia, dupa cum le zice si numele, si acolo am avut sansa sa ajung odata, si iata inca ma mai bucur de asta. VAcante frumoase tuturor!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150] [-1][0 voturi]
doinafil [19.09.16 11:57:31] »

@calatorul:

Mulțumesc, @călătorule, că ai poposit din nou la Acropole, să-mi citești amintirile! A fost o vacanță foarte interesantă și pentru mine! Din păcate, n-am mai avut timp să vizităm și muzeul cel nou care s-a deschis lângă Acropole. Aș fi vrut să văd statuia (dacă mai există) a zeiței Athena, cea care se afla în interiorul Parthenonului și pentru care a fost construit acesta, poleită cu aur și fildeș.

N-am informații de soarta ei, pe unde s-ar afla sau dacă mai există.

Si noi aducem „amintiri palpabile”, pietricele, din locurile pe unde mergem, suntem ca și copiii care adună scoici, din nisipul litoralului. Cred că este un semn bun, avem sufletele ludice, încă, la vârsta noastră!

Mulțumesc încă odată, și vă urez să aveți parte de vacanțe în locurile pe care vi le doriți, să avem și noi, AFA-iștii, ce citi!

În altă ordine de idei: mi-a plăcut modul în care ați alcătuit ecoul la articolul meu!

calatorul [19.09.16 13:01:36] »

@doinafil: Si eu multumesc pentru raspuns, atentie si precizari, ma bucur sa regasesc aceleasi atitudini si preocupari de vacanta ca ale mele, ca interesul pentru situri istorice, amintiri palpabile si altele. Multumesc pentru gandul ca avem inca suflete ludice, cred ca asta e un semn bun si ma bucur ca se poate cel putin in ce ne priveste.

Cu ecoul anterior m/am grabit, trebuia sa scriu ecouri separate dar m/am gandit sa ma adresez autoarei relatarii si in subsidiar comentatorilor. Apoi am constatat ca aveam prea multe de spus si am schimbat ordinea, era noapte tarziu, ma scuz si eu asa. Altfel, ma pregatesc sa citesc si celelalte relatari postate, mai sunt cateva care mi/au scapat cred, se vede in caseta de voturi, sunt un tip consecvent, nu stiu daca e bine sau nu. La buna recitire!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150] [-1][0 voturi]
Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul articolului (review-ului) de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine linkul ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
7 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
calatorul, cor_nelia, Dan&Ema, doinafil, dorgo, fanespoitorul, ioana74
Alte impresii din această RUBRICĂ:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

[C] Copyright 2008-2021 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
AmFostAcolo recomandă găzduirea la ROHOST.COM
pagină generată în 0.10825586319 sec
ecranul dvs: 1 x 1