ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 05.11.2015
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: 50-60 ani
DIN: București
ÎNSCRIS: 26.03.14
STATUS: TITAN
DATE SEJUR
SEP-2015
DURATA: 1 zile
cuplu fara copii

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
100.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 10 MIN

Septembrie în Peloponez. Terapie prin teatru

Ilustrație video-muzicală
TIPĂREȘTE URM de aici

Din titlu v-aţi dat desigur seama că acest articol se referă la Epidaur/Epidavros, unul din siturile antice din Peloponez, alături de Micene, Olimpia, Argos, Corint etc., prea numeroase pentru a putea fi vizitate într-o singură excursie. Cum „la activ” aveam deja Micene şi Olimpia, am decis ca anul acesta să ne limităm la Epidaur, profitând şi de apropierea de cartierul nostru general.

Din Tolo se ajunge foarte repede, distanţa fiind de aproximativ 35 km. În drum se străbate o vale largă, plantată cu măslini şi străjuită de dealuri cu pante line care nu pun la grea încercare abilităţile şoferului, aşa cum se întâmplă pe alte şosele din Peloponez.

Situl arheologic este situat relativ departe, la 8 km de satul Epidavros (tocmai de aceea elementele de zidărie s-au păstrat bine, nefiind furate sau deteriorate), unde se află mai multe magazine de antichităţi şi suveniruri, taverne şi minimarketuri. Când veţi pătrunde în sit veţi vedea cât de bine este organizat, cu benzi separate de intrare şi ieşire şi o parcare generoasă. Biletul costă 6 euro, iar în imediata apropiere a ghişeului se află două mici taverne unde puteţi servi o gustare sau băuturi răcoritoare, precum şi un panou explicativ, principala sursă de informaţii pentru datele pe care vi le voi prezenta în continuare.

Toată lumea a auzit de Epidaur mai ales datorită teatrului, considerat a avea una dintre cele mai bune acustici dintre toate odeoanele. Epidaur a însemnat însă cu mult mai mult decât atât. A fost un sanctuar dedicat zeului Asklepios şi cel mai mare centru terapeutic din Grecia antică, urmat probabil ca importanţă de cel din insula Kos, locul de naştere al lui Hipocrate.

Asklepios

Potrivit mitologiei greceşti, Asklepios (Esculap la romani) era fiul zeului Apollo cu muritoarea Coronis. Coronis l-ar fi înşelat pe Apollo în timp ce era însărcinată iar Artemis ar fi ucis-o. Apollo a reuşit să-şi smulgă fiul nenăscut din pântecele mamei şi l-a dat în grija centaurului Hiron, care l-a iniţiat în tainele medicinei. Un şarpe a lins urechile lui Asklepios şi i-a şoptit cunoştinţe secrete; de aceea Asklepios este înfăţişat în toate reprezentările artistice cu un toiag de care stă încolăcit un şarpe. Cu timpul, el a ajuns un medic atât de versat, încât grecii l-au gratulat, la fel ca pe Apollo, cu epitetul „Paean”, adică „Tămăduitorul”. Fiicele sale au fost de asemenea asociate cu ideea de sănătate, frumuseţe trupească, vindecare: Hygieia (sau Higia), zeiţa sănătăţii şi curăţeniei, de la care derivă cuvântul „igienă”; Iaso (zeiţa refacerii după boală); Aceso (zeiţa care personifica procesul de vindecare); Aglæa (Aglaia), zeiţa frumuseţii, podoabelor, splendorii; şi Panacea, zeiţa remediului universal, de la numele căreia provine termenul „panaceu”.

Despre Asklepios se spunea că avea puterea nu numai să vindece oameni, dar şi să-i trezească din morţi. Cum acest lucru a dus la înmulţirea populaţiei şi l-a înfuriat pe Hades, Zeus l-a trăsnit. Alte legende susţin că Zeus l-ar fi înviat şi zeificat apoi pe Asklepios, cu condiţia ca acesta să nu mai readucă morţii la viaţă fără aprobarea sa.

Asklepionul din Epidaur

Circa 200 de sanctuare dedicate lui Asklepios se pare că au funcţionat în lumea antică greacă şi romană, cel mai mare şi mai cunoscut Asklepion fiind cel de la Epidaur, considerat leagăn al artei medicinei. A fost ridicat pe locul unui mai vechi sanctuar închinat zeului Apollo şi a funcţionat între sec. VI î. Hr. -II d. Hr. După modelul său, în sec. III î. Hr. a fost construit pe insula Kos un alt templu în care se pare că şi-ar fi început cariera Hipocrate, părintele medicinei. De altfel, jurământul lui Hipocrate, în forma sa iniţială, suna aşa: „Jur pe Apollo medicul, pe Esculap, pe Higea şi Panacea şi pe toţi zeii şi zeiţele, pe care îi iau ca martori, că voi îndeplini acest jurământ şi poruncile lui, pe cât mă ajută forţele şi raţiunea. ” Se ştie cu certitudine că alte sanctuare închinate lui Asklepios au existat în Peloponez la Trikala, la Gortyn (Gortyna) în Creta şi la Pergamon, în Turcia de astăzi.

Combinând credinţa religioasă şi cunoştinţele empirice, ritualurile oculte cu atosugestia şi tratamentele medicale, aceste sanctuare îndeplineau practic rolul pe care îl au acum spitalele şi centrele wellness. Mărturiile unor pacienţi, consemnate de autorii epocii, ca şi unele inscripţii descoperite in situ dovedesc că preoţii/medicii făceau observaţii ştiinţifice şi recomandări precise: exerciţii fizice, băi, regim alimentar, reţete de poţiuni şi prescrierea de operaţii chirurgicale.

De la intrarea în sit, din alee o cărare în trepte duce în dreapta către teatru iar în stânga se află muzeul şi sanctuarul lui Asklepios, o zonă plată şi lipsită de vegetaţie, spre deosebire de aleea principală, umbrită de pini. Trebuie să menţionez că în prezent se lucrează la restaurarea clădirilor şi întreg situl, cu excepţia teatrului, este un şantier.

Nu pe aici se pătrundea însă în sanctuar în antichitate, ci printr-o poartă monumentală numită propylaia, din care s-a păstrat o bună parte. De aici pacientul era condus pe calea sacră, pentru a se ruga, către templul lui Asklepios, din care nu au mai rămas decât fundaţiile. Se ştie însă că a fost ridicat între 380-370 î. Hr, că avea la exterior coloane dorice iar la interior coloane corintice şi era împodobit cu sculpturi care înfăţişau căderea cetăţii Troia şi luptele grecilor cu amazoanele. În interior se afla o statuie din aur şi fildeş a lui Asklepios, stând pe tron, cu toiagul său. Aici se pare că pacientul era însoţit de preoţi/medici, alături de care rostea rugăciunile şi incantaţiile.

Urma baia rituală în fântâna sacră. Se crede că în acest scop erau folosite izvoarele termale care sunt şi acum captate în spatele muzeului. Purificarea consta şi din abstinenţa de la mâncare, alcool şi raporturi sexuale. Pacientul aducea apoi ofrande, în cele mai multe cazuri sacrificând animale.

Noaptea el era condus la abaton sau Eenkoimeterion, dormitorul unde i se inducea o stare hipnotică pentru a primi în vis viziunea zeului a cărui atingere miraculoasă urma să-l vindece. Şi din abaton au fost conservate unele părţi care se află acum în proces de restaurare. A doua zi preotul îl vizita pe pacient şi îl întreba ce sfaturi i-a dat zeul în somn. Recomandările erau, evident, urmate, în cele mai multe cazuri cu succes.

Un rol major în procesul de vindecare îl juca o structură de formă circulară din cadrul sanctuarului numită tholos, şi ea aflată în prezent în restaurare. Funcţia ei exactă nu se cunoaşte, dar se pare că pasajele concentrice erau folosite fie ca adăpost pentru şerpii sacri, fie ca loc de desfăşurare a ritualurilor. O piatră descoperită aici atestă construcţia clădirii în anii 365-335 î. Hr., ca şi faptul că este opera lui Policlet cel Tânăr, cel care a construit şi teatrul din Epidaur.

Epoca de apogeu a sanctuarului de la Epidaur a fost în sec. IV î. Hr., când a ajuns să aibă un katagogion, adică un han pe două nivele cu 160 de camere, precum şi o sală de ceremonii sau banchete. Din această perioadă datează şi stadionul şi teatrul.

Stadionul

În afara tratamentelor medicale, sanctuarul găzduia şi competiţii sportive în onoarea zeului Asklepios. După mărturiile poetului Pindar şi filozofului Platon (sec. V î. Hr.), acestea se ţineau iniţial într-un spaţiu deschis, suficient de întins, spectatorii stând aşezaţi pe un deal natural. Stadionul ca atare a fost construit într-o depresiune în pământ şi avea 181,3 m lungime pe 21,50 m lăţime. În capete erau marcate liniile de plecare şi sosire. Culoarele de alergare erau separate prin garduri din lemn. Pe latura lungă a stadionului se aliniau bănci de calcar folosite de spectatori. În extremitatea nordică exista o intrare subterană boltită prin care îşi făceau apariţia atleţii şi oficialii. Ea era conectată cu palaestra, locul de antrenament al atleţilor de dinaintea competiţiei.

Deşi aflat şi el în renovare, stadionul se prezintă în condiţii foarte bune şi e uşor să-ţi imaginezi, privindu-l, mulţimea aclamându-i pe învingători.

Teatrul

Construcţia care atrage în cel mai înalt grad admiraţia vizitatorilor este însă teatrul. Alături de sport, teatrul constituia un element important al terapiei, dar şi o formă de distracţie şi meditaţie. Piesele erau vizionate nu numai de pacienţi; mulţimi de spectatori se adunau din toată Argolida pentru a le urmări.

Teatrul din Epidaur a fost conceput de Policlet cel Tânăr la finele secolului IV î. Hr. şi este renumit pentru acustica aproape perfectă. Dintre toate teatrele antice greceşti, are singura scenă - orchestra - a cărei formă circulară s-a păstrat intactă, iar în mijlocul său se află o piatră. Cel care stă pe ea, se spune, îşi face vocea auzită până în rândurile cele mai de sus ale teatrului, chiar dacă vorbeşte în şoaptă. Mulţi turişti testează acustica; noi am avut „şansa” de a nu fi nevoiţi să o facem pentru că un cor de „seniori”, plantat în mijlocul scenei, tocmai cânta când am ajuns acolo. Discutau între ei în franceză dar limba în care cântau semăna mai degrabă cu italiana, aşa că am presupus că era provensala. Şi nu m-am înşelat: am schimbat câteva vorbe cu ei şi am aflat că erau din Avignon şi că interpretaseră o melodie pe versurile lui Mistral. M-am simţit tare deşteaptă!

Revenind la teatru, acesta avea iniţial 34 de rânduri, cărora li s-au adăugat în perioada romană alte 21, capacitatea fiind mărită la circa 13.000 de locuri. Orchestra, adică scena avea diametrul de 21 m. O fosă pavată lată de 2 m strângea apa de ploaie iar culoarele – diazomata – permiteau evacuarea în siguranţă şi rapidă a spectatorilor. Din paradoi, adică intrările actorilor, şi proskenion, folosit de interpreţi ca prelungire a scenei, s-au păstrat fragmente suficient de mari pentru ca turiştii să-şi poată face o idee despre modul cum arăta teatrul.

Măreţia teatrului te copleşeşte, pur şi simplu. Cu atât mai mult cu cât e folosit şi în prezent în cadrul unui festival anual. Am văzut şi noi afişul, spectacolele cu piese de Eschil, Sofocle, Euripide şi Aristofan avuseseră loc în luna iulie.

Muzeul

Clădirea aflată vizavi de teatru găzduieşte un muzeu în care sunt expuse, în principal, cópii după sculpturi greceşti şi romane, mulaje şi reconstituiri ale unor elemente de construcţie din sanctuar. Printre ele, reconstituirea colonadei interioare corintice de la propylaia; o copie după o statuie romană înfăţişându-l pe Asklepios (Esculap) în poza binecunoscută, cu toiajul încolăcit de un şarpe; o statuie originală a zeiţei Hygieia, datată cca. 160 î. Hr. ; cópii de capiteluri şi frize care ornau templul lui Asklepios.

După cum bănuiesc că aţi concluzionat deja din lecturarea acestui review, vizitarea completă a sitului durează 2-3 ore. Panourile explicative amplasate la fiecare obiectiv vă vor ajuta să înţelegeţi mai bine ceea ce vedeţi. După finalizarea lucrărilor de restaurare sunt convinsă că situl va atrage şi mai mulţi vizitatori. Dar chiar şi aşa, impresia generală este, fără îndoială, una copleşitoare: modul în care grecii concepeau actul medical, ca o simbioză între tratamentul propriu-zis şi clipe de relaxare şi desfătare oferite de piesele de teatru şi de întrecerile sportive rămâne şi astăzi un exemplu demn de urmat.

 

Webmaster, rog ataşaţi următoarea ilustraţie video-muzicală: https://www.youtube.com/watch?v=R0l2Fw3KYxo

Citește și CONTINUAREA aici

[fb]
---
Trimis de Carmen Ion in 05.11.15 20:18:46
Validat / Publicat: 05.11.15 22:25:30
INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în GRECIA.

VIZUALIZĂRI: 3180 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
selectat ca MiniGhid AmFostAcolo
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

9 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Carmen Ion); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P06 Teatrul - în prim plan câţiva membri ai corului din Avignon.
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
[900 PMA] [450 PMA]
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 34400 PMA (din 36 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

9 ecouri scrise, până acum

webmaster98 [05.11.15 22:18:34] »

Ilustrația muzicală sau video-muzicală indicată a fost atașată articolului (vezi sus, imediat sub titlu).

webmaster [05.11.15 23:12:10] »

Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.

Cristian_h* CONS. ONORIFIC AFA / GRECIA [06.11.15 02:13:25] »

În legătură cu acustica teatrului, am avut norocul a doua oară cănd l-am vizitat să fie foarte puţină lume, doar câţiva turişti şi un grup de americani, ghidul acestora s-a poziţionat chiar pe piatra din centrul scenei, a rugat pe toată lumea să facă linişte apoi a rupt o foaie de hârtie, eu mă aflam undeva foarte sus şi am auzit cum se rupe hârtia de parcă era chiar lângă mine, apoi a lăsat să cadă o monedă pe acea piatră, puteam să jur că acea monedă mi-a căzut din buzunar atăt de clar a fost clinchetul produs, apoi vorbind în timp ce bătea sacadat din palme a început să se depărteze de piatra din mijlocul scenei, cu fiecare pas, vocea şi zgomotul produs de bătaia palmelor se estompa, până cănd după câţiva metrii sunetele au devenit aproape imperceptibile...

după spusele ghidului prin anii 70 s-a încercat reproducerea fidelă a acestui teatru undeva în America, fiecare bloc de piatră a fost riguros măsurat şi asamblat, zadarnic însă, nu s-a obţinut nici de departe acea acustică, explicaţia acelui eşec fiind faptul că nu au ţinut cont şi de relieful înconjurător...

elviramvio [06.11.15 07:44:43] »

Articolele si pozele despre aceasta parte a Greciei sunt superbe, se simte, pe langa cunoasterea si intelegerea istoriei unui popor, si placerea de a indemna pe altii spre un turism cultural. Si eu sper ca multi din cei tineri isi vor incropi planuri de vacanta dupa articole documentate precum cele scrise de dvs. Totusi au un defect: imi amintesc cat de mult imi doresc sa ma intorc acolo si ca trebuie sa astept trecerea iernii.

Citeam acum 1-2 saptamani in urma ca s-a propus majorarea de 4 ori a taxelor de vizitare in Grecia.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
Carmen Ion CONS. ONORIFIC AFA / GRECIA [06.11.15 08:40:55] »

@Cristian_h - Interesant experiment. Nu ştiu să-mi explic acustica excepţională de la Epidaur, dar am citit că nişte specialişti au ajuns la concluzia că materialul (calcar) din care sunt construite băncile acţionează cu un efect de filtru, suprimând frecvenţele joase şi minimizând zgomotele de fundal. În plus, aşezarea în trepte a rândurilor de bănci reflectă frecvenţele înalte şi le "împinge" către audienţă.

Nu ştiam de încercarea americanilor de a reconstituire a teatrului din Epidaur, dar seamănă cu "importul" lor de castele scoţiene: de reconstruit, le-au reconstruit piatră cu piatră, dar n-au reuşit să aducă şi fantomele...

Mulţumesc pentru completări şi vot.

Carmen Ion CONS. ONORIFIC AFA / GRECIA [06.11.15 08:54:31] »

@elviramvio - Mulţumesc mult pentru aprecieri. În Peloponez am încercat să combinăm turismul cultural cu admirarea peisajelor, cunoaşterea stilului de viaţă al oamenilor şi leneveala la soare.

Cam asta urmărim să obţinem în fiecare loc unde ajungem: un echilibru, pentru că suntem, la urma urmei, în concediu, unde se presupune că ar trebui să ne (şi) odihnim. Peloponezul are oricum atâtea obiective istorice, încât dacă le-am fi "vânat", tot nu am fi reuşit în nouă zile să le epuizăm pe toate. Cu excepţia zilei când am "făcut" Mistras şi Monemvasia, cu întoarcere pe ţărmul vestic al Golfului Argolic, în rest nu ne-am grăbit, am avut timp să bem câte o cafea, să privim trecătorii, casele, magazinele, tavernele, să schimbăm o vorbă cu localnicii şi să facem o baie.

calatorul [06.11.15 10:00:37] »

Frumos, captivant, incitant review, si niste poze grozave. Peisajul imi aminteste de drumul dintre Patras si PIrgos, cand am fost sa vizitez Olimpia. Acum astept cu nerabdare sa revin in zona, este ultima parte din Grecia continentala pe care n-am vazut-o indeaproape. DAr nu am putut rezista tentatiei de a sari direct la cateva insule, iar anul asta era prea nesigur sa calatorim iarasi hai/hui prin Grecia, caci stirile erau cam neprietenoase. Dar niciodata nu e prea tarziu, nu stiu cum sa fac: sa fiu trist ca nu am vazut inca locurile, sau sa ma bucur ca am ce vedea asa de frumos? Cred ca si una si alta. Rabdare, vine ea vara viitoare...

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
Carmen Ion CONS. ONORIFIC AFA / GRECIA [06.11.15 10:20:06] »

@calatorul50 - Cu siguranţă ai multe de vizitat în Peloponez.

Eu regret că n-am revăzut Olimpia, de unde păstrez amintiri foarte plăcute din 1991. Drumul l-am făcut de la Micene - era asfaltat dar nemarcat, şi peisajul încântător. Anul acesta însă distanţa prea mare de la Tolo la Olimpia ne-a descurajat. Poate că am vrut noi să prindem prea mulţi iepuri dintr-un foc: să stăm într-o staţiune la malul mării în care să beneficiem de confort şi plajă, dar şi să vizităm cât mai multe locuri din Peloponez. Poate că soluţia mai bună ar fost aceea de cazare în mai multe locuri.

Mulţumesc pentru vizită şi aprecieri.

calatorul [06.11.15 12:04:17] »

@Carmen Ion - Si eu exact invers, am intrat in Peloponez dinspre Parga, pe la Patras, am coborat pana la Pirgos si am vazut Olimpia, iar apoi, patit cu traversarea Pindului de la Trikala la Ioannina, am renuntat sa traversez Peloponezul spre Tolo si m/am intors la Patras. DAr iata ca am ocazia minunata sa cobor peste canalul Corint in Peloponez si sa o iau pe urmele vechilor legende si intamplari istorice, starnit de aceste relatari inspirate. Si eu multumesc pentru informatii si sfaturi, vacante frumoase!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
3 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
calatorul, Carmen Ion, elviramvio
Alte impresii din această RUBRICĂVacanța în Peloponez:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.060496091842651 sec
    ecranul dvs: 1 x 1