Escaladarea uriasilor Romaniei (II)

TIPĂREȘTE

Dupa ce v-am povestit in primul review despre escaladarea primelor 4 varfuri din cele 14 care formeaza acoperisul Romaniei, in acest nou review va voi povesti despre cum am urcat celelalte 4 varfuri din Muntii Fagaras care depasesc inaltimea de 2500 m.

Varful Cornul Caltunului - Muntii Fagaras, Coordonate GPS 45°34′40″N- 24°34′10″E, cunoscut si sub denumirea de varful Caltun datorita pozitiei sale geografice deasupra lacului Caltun, este al saselea varf montan ca inaltime din Romania intre cele mai inalte varfuri montane de peste 2500 m, avand inaltimea de 2510 m dupa ultimele masuratori. Acesta este situat in masivul Fagaras, considerat uneori un varf dublu impreuna cu varful Lespezi. Este recunoscut prin masivitatea sa vizibila cu precadere dinspre partea nordica. La picioarele sale se afla lacul glaciar Caltun, precum și refugiul montan cu acelasi nume.

Accesul pe varf se poate face pe partea sud-vestica pe o potecuta ce urca din Strunga Doamnei, poteca de creasta, sau mult mai usor de pe varful Lespezi in 15-20 minute pe un traseu nemarcat.

Personal va recomand acest din urma traseu, adica urcarea pe varful Lespezi si apoi trecerea pe varful Cornul Caltunului, asa cum am facut si noi in tura pe Lespezi despre care v-am povestit in review-ul anterior.

Trebuie insa sa va povestesc cum se poate ajunge pe acest varf in siguranta, traseul nefiind unul marcat iar varful fiind recunoscut ca fiind unul dificil, catalogat in traseu de catarare grad 1A/B.

Dupa ce am ajuns pe varful Lespezi, am observat in imediata apropiere la o distanta de cca 100 m, varful Cornul Caltunului, de care ne despartea insa o adevarata spintecatura in creasta, o prapastie foarte adanca si periculoasa dupa gusturile mele. Cu atat mai mult cu cat in dreapta acestei spintecaturi se afla peretele Caltunului, un abrupt de 300 m care ne-a inmuiat putin picioarele la vederea lui.

Dorind sa ajungem in siguranta pe acest varf, am optat pentru un traseu facil, pe care trebuie doar putina atentie in cateva pasaje mai dificile.

Astfel, de pe varful Lespezi am continuat cativa metri pe creasta, apoi am coborat pe un plai inierbat pe acelasi marcaj Punct Rosu PR cam 5 minute, pe partea sudica a masivului pe o potecuta ciobaneasca, ajungand la baza acestuia. De aici, urmam o valcea la dreapta cam 100 m pana cand intalnim un horn adanc care parea ca urca pana sus in creasta.

Incepem sa urcam pe horn si in 5 minute observam o traversare la stanga numai buna pe niste lespezi uriase. Urcam aceste lespezi si deja observam movilitele de pe varf, imediat ajungand pe celebrul varf Cornul Caltunului, o ingramadire de lespezi asezate parca una peste alta de mana unui constructor din vremuri de mult apuse.

De aici, varful Lespezi pare si mai aproape iar in plan departat se observa varful Negoiu acoperit de fuioare de ceata.

Ne intoarcem pe acelasi traseu pe care urcasem, din loc in loc construind movilite de pietre pentru a ghida viitori muntomani care vor sa abordeze varful din aceasta directie.

Pentru a intelege mai bine acest traseu, trebuie sa vizualizati portiunea respectiva si sa incercati sa ocoliti efectiv pe la baza prin partea sudica spintecatura dintre cele doua varfuri, pentru a nu fi expusi in nici un fel. Nu inteleg de ce acest traseu nu este inca marcat si de pe Lespezi, avand in vedere ca este un varf urcat de multi montaniarzi care incearca sa urce pe uriasii Romaniei si ca acest traseu propus de mine este mult mai facil decat cel din Strunga Doamnei.

Dupa intoarcerea pe varful Lespezi, coborarea se face pe acelasi traseu pana la stana din Lespezi si apoi la complexul Piscul Negru. Durata totala pentru aceste doua varfuri dus-intors este de maxim 8 ore cu tot cu pauze. Singura portiune din traseu mai expusa unde trebuie putina atentie este cea intre cele doua varfuri. Atentie, ultimul loc de unde puteti lua apa este stana din Lespezi, deci trebuie sa aveti grija sa aveti suficienta in rucsaci.

Varful Vanatoarea lui Buteanu - Muntii Fagaras, Coordonate GPS–45°36′15″N 24°37′52″E (numit de multe ori Vanatarea lui Buteanu) este pe locul noua ca si inaltime intre cele mai inalte varfuri montane de peste 2500m din Romania, avand altitudinea de 2507 metri si este situat in masivul Fagaras. Din multiple surse, numele corect al acestui varf este Vanatarea, fiind re-numit din comoditate Vanatoarea lui Buteanu. Semnificatia cuvantului „vanatare” se trage din denumirea unei inaltimi stancoase, vinetii, aflata la mari departari, iar o alta interpretare a cuvantului se regaseste in documentele care atesta valoarea terenului, vanatarile fiind pasuni cu pietre, improprii pentru crescatorii de oi.

Cel mai usor acces pe varf se poate face dinspre zona turistica Balea Lac, de unde exista doua trasee care se unesc la un moment dat in Saua Capra, de aici incepand un singur traseu spre varf.

Noi am ales sa urcam in Saua Capra nu din caldarea Balea, pe unde urca 90 % din turisti, ci prin Moara Dracilor, un traseu care urca din spatele cabanei Salvamont Cota 2000, acea cabana aflata in curba pana la intrarea in tunelul de la Balea dinspre Arges.

Traseul, foarte bine marcat Cruce Albastra CA, urca accentuat pe un picior si apoi printr-un horn si in mai putin de 30 minute ne scoate intr-un plai inierbat sus pe creasta. De aici, urmam poteca si in 10 minute coboram pe langa lacul Capra, unul din cele mai frumoase lacuri din Muntii Fagaras, aflat la o altitudine de 2230 m. Aici admiram Monumentul Alpinistilor, construit in memoria alpinistilor rapusi de o avalansa nimicitoare in aceasta caldare in iarna anului 1963.

Poteca ocoleste lacul Capra si apoi urca usor pana in Saua Capra unde intalnim traseul care urca din caldarea Balea, poteca batuta de mii de turisti in fiecare vara.

La intersectia acestor trasee gasim un indicator catre tinta noastra, traseul avand acelasi marcaj Cruce Albastra CA. Incepem sa urcam pe curba de nivel, traseul purtandu-ne usor deasupra caldarii Capra, poteca inconjurand caldarea pana la baza varfului de interes.

Aici ajungem la o mica spintecatura, la stanga traseul continua spre varful Vanatoarea lui Buteanu, iar la dreapta in 5 minute traseul urca pana pe varful Capra, 2484 m.

Bun, citisem in alte articole despre aceasta spintecatura, aceasta bucata de traseu expusa, dar la vederea ei m-am calmat, dandu-mi seama ca s-a exagerat cu descrierea ei. Spintecatura are 3 m pe partea sudica de descatarat si vreo 5-6 m de catarat pe partea nordica. Sunt prize suficiente pentru maini si picioare, trebuie doar putina atentie pe acest pasaj care se poate urca in 1-2 minute. Pe vreme ploioasa poate pune ceva probleme, dar cand este uscat totul este in regula. Salvamontul ar putea monta totusi aici un cablu de ajutor, avand in vedere ca acest varf este urcat si de copii uneori.

Dupa ce urcam acea portiune mai expusa, ajungem pe o custura unde potecuta ne poarta in 5 minute pe varful dorit, Vanatoarea lui Buteanu, 2507 m. Varful este efectiv inconjurat din toate partile de prapastii, privelistea fiind superba intr-o zi senina. Dupa ce facem pauza de rigoare de 30 minute pe varf, timp in care mai schimbam cateva vorbe cu un cuplu din Busteni, ne intoarcem pe acelasi traseu pe care venisem pana in spintecatura, aici descataram cu mare atentie pasajul periculos, dupa care revenim pe curba de nivel in Saua Caprei.

Aici, alegem sa coboram direct in caldarea Balea, ceea ce si facem si in 20 minute ajungem in marea de oameni langa gratarele, porumbul fiert, carnatii tinuti in soare si manelele date la maxim.

Realizam ca turismul montan pentru majoritatea romanilor este sa urce cu masina pana la Balea, sa manance un porumb fiert importat din China si sa cumpere un kilogram de carnati bio luati de “producatori” din supermarket. Trecem in goana prin acea zona, strabatem tunelul de la Balea pe trotuarul din dreapta, tunel in care se simte din nou prezenta “montaniarzilor de weekend” care nu au gasit budele ecologice de langa cabana si ajungem in partea sudica la cabana Salvamont unde parcasem autoturismul.

Durata totala a traseului 5-6 ore. Singura portiune dificila este spintecatura din apropierea varfului unde trebuie putina atentie.

Varful Dara – Muntii Fagaras, Coordonate GPS – 45°35′20″N 24°49′44″E este pe locul al paisprezecelea ca inaltime intre varfurile muntoase de peste 2500m din Romania, avand inaltimea de 2500 metri si se afla in masivul Fagaras. Varful Hartopul Darei de 2506 metri se afla la sud de varful Dara la o distanta foarte mica (aproximativ 200 m la sud de acesta, inspre varful Musetescu), creand oportunitatea astfel de a urca ambele varfuri intr-o singura tura montana. Calea de acces cea mai recomandata de cunoscatori este prin Fereastra Mare a Sambetei urcand de la Cabana Valea Sambetei.

Totusi, acel traseu este recomandat pentru cei din Ardeal si pentru cei care vor sa petreaca o noapte la cabana. Pentru cei care nu aveti timpul necesar si doresc escaladarea celor doua varfuri intr-un timp cat mai scurt, va recomand un traseu pe care l-am parcurs si noi, prin Valea Bandei, un traseu care permite escaladarea ambelor varfuri intr-un timp de maxim 7 ore dus-intors de la autoturism.

Portiunea initiala a traseului coincide cu drumul spre Varful Moldoveanu, pe drumul forestier din Valea Rea, care pleaca din Nucsoara spre Stana lui Burnei.

Cu aproximativ 300 m pana la finalul drumului, pana la stana lui Burnei, pe partea dreapta a raului veti observa o constructie din busteni si un podet din barne care trece peste rau.

Aici, parcam autoturismul la umbra unor brazi, trecem puntea din barne spre casuta din lemn pe care o zarisem, stiind ca acesta este punctul de reper pentru intrarea pe valea Bandei.

De aici, se observa o multitudine de drumuri forestiere cat si versantul stang al vaii dezgolit de lacomia taietorilor de lemne care au lasat rani adanci in coama muntelui, taind totul la ras, nelasand nici macar un copac in picioare.

Tinem versantul stang al vaii urcand pe aceste drumuri forestiere in zig-zag, dupa care intram efectiv pe firul vaii pe o poteca larga ciobaneasca, care ne poarta in 90 minute la stana din Bandea, stana pazita la acea ora doar de vreo doi dulai ciobanesti care ne-au salutat cu hamaielile lor.

De la stana traversam rauletul pe un podet din barne si continuam sa urcam pe firul vaii pe partea dreapta a acesteia, pe o potecuta ciobaneasca bine delimitata.

Dupa inca o ora ajungem aproape de fundul caldarii Bandea, unde intalnim si turmele de oi urcate de la stana si doi baci cu care ne dam binete. Aici observam pe versantul stang al caldarii poteca de creasta care vine din Fereastra Sambetei si trece pe sub varful Urlea iar in dreapta noastra impunatorul varf Dara, o adevarata piramida de stanca care pare o reduta de necucerit.

Pentru abordarea varfului alegem sa urcam pe un picior inierbat aflat in dreapta acestuia, pe care il abordam intr-o ora, mai mult in maini datorita inclinatiei pantei. Ajungem in final intr-o poteca larga de creasta, observand in stanga noastra la o mica distanta piramida finala a varfului. In 10 minute suntem pe varf, bucurosi de noua cucerire realizata.

De aici, in mers lejer, in 5 minute atingem varful Hartopul Darei, 2506 m, aflat la mica distanta, varf pe care este ridicata o movila de pietre fara vreo placuta de orientare.

Dupa pauza regulamentara pe varf, ne continuam deplasarea si in cateva minute ajungem in poteca de creasta a Fagarasului, pe care o urmam in directia Fereastra Sambetei, ocolind efectiv caldarea din care urcasem, pe sub varful Urlea.

Dupa ce trecem de acest varf, observam la vale o poteca ciobaneasca foarte bine conturata care coboara in zig-zag in fundul caldarii din care urcasem, pana langa un bordei ciobanesc acoperit cu foi de tabla de culoare rosie.

Urmam poteca la vale pana la firul apei si apoi ne intoarcem pe traseul pe care urcasem, pe langa raulet pana la stana din Bandea si apoi pe drumurile forestiere la vale pana la autoturism.

Durata toatala a traseului este de 7-8 ore, in functie de conditia fizica a fiecaruia. Traseul nu pune mari probleme, neavand nici o zona expusa sau periculoasa. Desi traseul este unul nemarcat, daca veti urma indrumarile mele ajutati fiind si de fotografiile postate, nu exista risc de ratacire, poteca urmand efectiv firul vaii.

Varful Hartopul Darei –Muntii Fagaras, Coordonate GPS – 45°35′10″N 24°49′44″E, este al unsprezecelea varf montan ca inaltime intre cele mai inalte varfuri de peste 2500 m din Romania, avand inaltimea de 2506 metri si se afla in partea estica a masivului Fagaras. Varful se afla situat la distanta foarte mica fata de varful Dara, aproximativ 200 m la sud de acesta si inspre varful Musetescu.

Accesul pe aceste doua varfuri se poate face din poteca de creasta a Fagarasului din apropierea varfului Urlea, sau urcand direct din valea Bandei, venind dinspre Arges, cum am facut noi, traseu descris in detaliu mai sus.

---

VIZUALIZĂRI: 3037 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI