Orastie, un oras incarcat de istorie

TIPĂREȘTE

...Asa cum spuneam, am plecat incarcati energetic de la fosta capitala a Daciei catre Orastie, numit si "orasul sasilor". Localitatea a jucat un rol important in dezvoltarea culturii neamului nostru, dar si a istoriei deopotriva. Inca de la intrarea in localitate, pe sensul de mers dinspre Simeria, pe partea dreapta, gasim monumentul "Semn dacic" (sica dacica), creatie a sculptorului Nicolae Adam, monument inchinat memoriei regelui dac Decebal. In anul 2007 s-au comemorat 1900 de ani de la moartea sa. Monumentul reprezinta un semn cum ca intram in "inima civilizatiei dacice din Muntii Orastie".

Sica a fost cea mai importanta arma de lupta a stramosilor nostri geto-daci. Lama sa era ingusta si ascutita pe partea concava, avand manerul confectionat din os sau lemn. Spintecand si taind imprejur, dacii au reusit sa-si apere teritoriul cu ajutorul ei... "Este arma cea mai eficace a dacilor, cea care i-a determinat pe romani ca, după războiul de la 101-102, să-şi modifice coifurile şi scuturile, care nu rezistau din cauză că tăişul situat pe interiorul curburii, puterea loviturii şi efectul de seceră dat de conformaţia armei formau o combinaţie distrugătoare". Poate ca de aceea aceasta unealta a meritat un semn de inchinaciune.

Tot sculptorul Nicolae Adam concepe intre anii 1974-1975 monumentul Paliei din Orastie, la 750 de ani de la atestarea localitatii. In anul 1582 s-a tiparit in Orastie prima traducere romaneasca a primelor doua cartii ale Vechiului testament. Palia este un monument al limbii romane si"reprezinta, simbolic, pe cele trei fete ideea tiparirii cartii. Prima fata reprezinta pe carturarii care cugeta la necesitatea dezvoltarii limbii române prin tiparituri. A doua fata reprezinta pe cei care au scos din teasc cartea: Serban Coresi si Marian. În acelasi grup apare o figura de om din popor, mândru de valoare cartii. A treia fata a monumentului simbolizeaza folosirea cartii în interesul propagarii limbii române în popor cu scopul învataturii. Prezenta copilului alaturi de carturari si oameni din popor prefigureaza generatiile urmatoare care au dezvoltat limba româna pe aceste meleaguri. Monumentul este cioplit în marmura alba de Ruschita, înaltimea ajungând la 6 metri, iar partea figurativa la 3 metri".

Sculptorul, mare impatimit al istoriei stramosilor nostri, a dorit sa infiinteze la Orastie in muzeu al dacilor. Din pacate, nu reuseste, caci moare la cateva luni de la finalizarea "semnului dacic".

In apropiere de monument, am admirat monumentele lui Decebal, Nicolaus Olahus si Aurel Vlaicu, personalitati ce au apartinut locului sau ce au adus o contributie importanta la dezvoltarea culturii si istoriografiei romanesti.

Vis-a-vis se afla Cetatea Orastiei, veche cetate medievala, pastrata in conditii destul de bune. Costruita in secolul XIV, deservea, la fel ca majoritatea cetatilor vremurilor de atunci, adapostirii localnicilor din fata invaziei tatarilor si, mai tarziu, a turcilor. In interior, se afla doua biserici, luterana si reformata, monumente de o adevarata valoare istorica, arhitecturala si culturala. Din pacate, nu am vizitat cetatea (aceasta ne-a scapat...). Aveam masina parcata intr-un loc dosit si era plina cu bagaje... Stiu insa ca este deschisa publicului spre vizitare si am citit ca nu se percepe taxa.

Orastie este si locul unde puteti vizita muzeul de etnografie, muzeu ce prezinta o gama larga de bunuri culturale (costume traditionale populare, vase de ceramica, produse de artizanat etc.)

Tot aici s-au descoperit urme ale civilizatiei culturii din perioada neolitica Vinca-Turdas, ce se intindea in Romania, Serbia (unde au fost s-au gasit primele ramasite arheologice-in Vinca), Macedonia si Bulgaria). vatra-daciei.ro/despre-cu ... ra-vinca-turdas

La sfarsitul vizitei, am admirat biserica ortodoxa atat pe exterior, cat si in interior, unde am adus o inchinaciune lui Dumnezeu si tuturor celor ce ne-au pus la dispozitie toate aceste bunuri.

Am pornit apoi spre Baile Herculane, care va fi si urmatorul nostru loc de odihna timp de doua nopti...

---

VIZUALIZĂRI: 2580 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI