2 zile pe langa Kardzhali

TIPĂREȘTE

Am ales o cazare intermediara la intoarcerea din Grecia, langa Kardzhali, la Rocca Resort, in incercarea de a vizita si ceva obiective turistice in aceasta zona. Pe unele am reusit a le vizita, pe altele nu. :):(

Faptul ca am ajuns in zona Kardzhali in jurul orei 16,30 si afara incepusera ceva picaturi de ploaie din norii plumburii ce acoperisera cerul ne-a facut sa nu mai oprim in drum si sa ne abatem, inainte de Kardzali, spre Tatul unde am fi dorit a vizitam "Complexul religios- Templul/Sanctuarul Tracic" din apropierea aceastei localitati.

Acest templu ar fi inchinat se pare artistului si mitologiului cantaret antic Orfeu, care dupa unele legende s-ar fi nascut in aceasta zona si ar fi fost ocrotitorul legendar al Rodopilor.

Aici se ajunge din localitatea Momchilgrad, la dreapta spre localitatea Tatul cale de vreo 14-15km.

Dar de data aceasta nu a fost sa fie sa il putem vizita, dar pe viitor cine stie, poate vom reusi!

Un alt obiectiv care se poate vizita in zona este: "Nunta de piatra" (The Petrified Wedding) , obiectiv ce este situat la vreo 4 km departare de Kardzhali, in apropiere de localitatea Zimzelen. Sunt niste formatiuni stancoase care au capatat forma actuala avand ca “arhitecti”: ploaia, vantul si soarele. Numele lor vine de la faptul ca aceste formatiuni de roca se aseamana cu niste oameni adunati la un loc. Si acest loc are o legenda a sa, ca mai toate locurile. :)

Obiectivul nostru principal a fost insa: "Complexul arheologic Perperikon"

De departe as zice ca cel mai important obiectiv turistic si istoric al zonei este Cetatea antica Perperikon.

Pentru a ajunge aici, din centrul orasului Kardzhali, la sensul giratoriu, venind dinspre Makaza se vireaza dreapta si se urmeaza cale de vreo 19km, indicatoarele amplasate pe marginea soselei.

Imediat dupa sensul giratoriu, la vreo 200m, este urmatorul indicator, care era asezat un pic inclinat si orientat nu de-a lungul soselei, incat iti dadea impresia ca ar trebui sa urmezi drumul pe o mica straduta ce se desprindea in stanga din strada principal, . Noi am continuat drumul, oprind in dreptul primei persoane intalnita pe strada, intreband daca este drumul corect spre Perperikon. El nu engleza, eu nu bulgara, dar tot pronuntand Perperikon si dand/aratand :)) din maini in directia pe care mergeam ne-a confirmat ca e drumul corect. Nu eram noi prea siguri dupa “gesticulatia” avuta asa ca am oprit si intr-o mica benzinarie, unde era un tanar care am sperat ca stie cateva cuvinte in engleza. Da de unde, nimic, o boaba nu stia, dar aplicand aceeasi “reteta” ca si la “discutia” cu prima persoana intalnita, am inteles ca ar fi drumul corect. Si a fost corect!

Drumul este ok, se trece succesiv prin localitatile Sedlovina, Zhinzifovo se ajunge in Chiflik, iar de aici se vireaza stanga urmand indicatoul amplsat chiar la bifurcatia drumurilor. Se traverseaza localitatea Murgovo si apoi se vireaza stanga si se ajunge chiar la baza complexului arheologica unde este amenajata o parcare auto cu plata, fiind si cateva tarabe cu suveniruri si harti.

Cand am ajuns noi in parcare, undeva pe la ora 10,00 erau doar vreo 4-5 masini in parcare, nu era cine stie ce animatie doar comerciantii ce se zbateau in a te atrage pe la tarabele lor. Pe mine m-a convins unul dintre ei. 

Cum am oprit in parcare ne-a “imbiat” unul dintre acesti comerciantii locali cu o harta. Nu prea eram interesat in a o cumpara, am luat-o mai mult la staruinta negustorului, mai mult pentru ca observasem ca pe o parte are si "Harta Muntilor Rodopi", gandindu-ma ca pe viitor cine stie, ne-o fi de folos.

Apoi am luat-o incetisor, in sus spre intrarea in cetate. Pana sus la intrarea in cetate, este o alee lata din piatra betonata, cu stalpi de iluminat pe margine, cu cosuri de gunoi din loc in loc. Frumos, curat, intretinut.

Intrarea in cetatea se face in prima parte pe rampa unei scari metalice, cu trepte din lemn, ajungand in dreptul portii de acces in oras, apoi pe treptele sapate in stanca si pe culoarul sapat in stanca.

Perperikonul, acest oras/cetate sapat in piatra, este situate in Muntii Rodopii de Est, cocotat in varful unui deal stancos pe la o altitudine de cam 470m.

Se pare ca pe aceste meleaguri urme ale activitatii umane ar data de prin anul 5000 i. e. n. devenind in Evul Mediu o cetate cu rol de aparare a Rodopilor de Est.

Tot aici se considera ca a fi locul Sanctuarului Zeului Dionysos. Activitatea religioasa a fost intensa in acest oras sapat in piatra. Marturie stau cele cateva altare sapate direct in stanca unde se realizau ritualuri sacre. In partea cea mai inalta, pe culme s-au descoperit ruinele unei biserici.

Tot in partea superioara a fost descoperit si imensul rezervor de apa sapat in stanca: cisterna, ce asigura stocarea apei necesare cetatii. Se pare ca este cea mai mare cisterna descoperita in Muntii Rodopi.

Orasul a cunoscut marire si decadere. Incepand cu triburile tracice, apoi sub ocupatia romanilor orasul dezvoltandu-se, capatand ziduri fortificate dar si cladiri rafinate.

Dar a cunoscut si decadere, fiind ruinat si ars de goti in 378.

Apoi a cunoscut o perioda de inflorire cand crestinismul a patruns in regiune, dar a sfarsit in sec. XIV, fiind cucerit si distrus de turci.

Este foarte interesant, spectaculos as zice acest oras din piatra, mai bine zis ceea ce a mai ramas din el.

Meritul autoritatilor bulgare este ca au reusit atragerea unor fonduri europene prin care au reusit in urma sapaturilor arheologice sa scoata la “lumina” aceste impresionante marturii ale istoriei.

Santierul arheologic este activ si in prezent, se sapa de zor pe partea nordica a cetatii de catre localnici sub supravegherea arheologilor, iar pe partea sudica unde se descoperise recent cea de-a doua cisterna de piatra a cetatii, unde se stoca apa necesara, la fel se lucra intens.

Pe langa interesantele ruine, pe langa privelistea frumoasa de pe inaltimea cetatii, este inedita si privirea activitatii de cercetate arheologica. Nu am mai fost niciodata atat de aproape, sa pot privi de la 2-3m munca si migala activitatilor ce tin de lucrarile de arheologie. Extrem de interesant.

Recomand a se achizitiona si harta a acestui complex, pentru o identificare a ceea ce vezi in sit.

Nefiind panouri cu descrierea obiectivelor din cetate, daca nu esti in posesia unei harti nu prea intelegi mare lucru din ceea ce vezi.

Harta este foarte bine realizata, nu costa nici o avere, si te ajuta sa deslusesti tainele cetatii, cum sa abordezi vizita in circuit descoperind pe rand: camere de locuit, sarcofage de piatra, altare, cisternele de apa, etc

Dupa vizitarea cetatii, coborand cei vreo 200-300m pana in parcarea auto unde lasasem masina, am avut surpiza sa gasim parcarea deja animata. Erau deja vreo 30 de masini plus vreo 2 autocare.

Merita daca esti prin zona, in a rupe vreo 2 ore din programul tau si a te abate in a vizita Perperikonul, care te va fascina cu siguranta.

Multitudinea de artefacte descoperite aici se pot vedea la Muzeul de istorie din Kardzali.

Noi dupa vizitarea acestui obiectiv nu ne-am mai intors pe acelasi drum pe care venisem de la Kardzali iar in loc sa viram dreapta spre Murgovo am virat stanga spre Gorna Krepost, iar apoi spre localitatea Stremtsi si localitatea Beli Plast, iar dupa iesirea din acesta localitate, chiar pe marginea soselei, pe partea stanga se gasesc Ciupercile de Piatra. Sunt niste formatiuni stancoase deosebit de frumoase avand bineinteles forma unor ciuperci uriase.

Acest obiectiv nu este semnalizat din timp cu ceva indicatoare (sau poate nu le-am observat noi) asa ca poti trece foarte usor pe langa ele.

Pe langa faptul ca sunt asa de impozante, avand unele cam 2,5m inaltime, au si niste culori foarte interesante. “Tulpinile” , roca ce formeaza piciorul ciupercii are culoarea roza, iar partea superioara, “palaria” ciupercii” are culoare verzuie. Adica nu numai forma se aseamana cu o ciuperca ci parca si culoarea. Diferenta de culoare a rocilor vine de la mineralele pe care le contine, care au dat si duritatea respectivelor roci favorizand o erodare mai “rapida” sau mai “lenta” a rocilor rezultand aceste forme spectaculoase. Noua ne-au placut aceste “ciuperci”.

Tragand linie, la ce am reusit sa vizitam din ceea ce ne propusesem in zona (“Ciupercile de Piatra” si Perperikon), la ce nu am reusit desi era pe “lista” (Tatul si “Nunta de Piatra”) in aceasta foarte scurta sedere in zona Kardzhali, dar si completand cu alte cateva obiective (ex. Cetatea Moniak) ce se pot vizita in aceasta zona, as zice ca o sedere de 2 nopti in zona Kardzhali ar fi “o carte castigatoare”, mai ales daca este “glazurata” si cu o cazare de tipul Rocca Resort, cu piscina, lac si vedere la munte.

---

VIZUALIZĂRI: 2954 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI