Golful Pescarilor si Pescăria lui Matei - Plaja Agigea

TIPĂREȘTE

In ultima vreme suntem dornici de evadări in locuri care sa încânte ochiul, sa nu fie incarcate precum furnicarele, sa ofere un confort decent de ședere si “papa bun”. O alta provocare ar fi sa găsești astfel de locuri cat mai aproape de București.

Pe plaja de la Agigea, pana nu demult o plaja sălbatica, geografic conturata privirii ca un golfuleț, am descoperit un loc mic intim, prietenos, unde zac răcorite de briza doua localuri oacheșe, cherhanale stilizate sa le spunem. Plajele din preajma lor sunt curate, găsești șezlonguri, baldachine, umbrele țepene si frumos prezentate ochiului, loc de joaca pentru copii. Am ales plaja de lângă Golful pescarilor, întrucât pare mai intima si îmbina șicul șezlongurilor cu priveliștea încă nealterata a sălbăticiei. Aici au si o porțiune de gazon foarte bine întreținut, unde poți sa mergi in picioarele goale. In stânga golfului, cum privești spre mare, exista si o mica porțiune rămasa neamenajata unde am văzut ca vin in treacăt si localnici pentru o scurta baie de răcorire. Costul închirierea unui șezlongului în weekend este de 20 lei. Poți comanda pe plaja cafea si alte băuturi care sunt servite in vesela localului. Acesta este un plus, evitând astfel plasticul atât pentru aspect cat si pentru sănătate. Am remarcat pe fundal o muzica buna care rulează de-a lungul zilei de la cafe concert la muzica greceasca, alternata cu momente in care “muzica” marii are exclusivitate. Intrarea in mare nu este prea lina, însa pasind cu prudenta ești in siguranța. Am observat si creșterea brusca a adâncimii si locul nu pare străin curenților, cu toate ca mă așteptam ca fiind in „adăpostul” golfului, marea sa fie mai calma. La un moment dat in anumite zone se simte si un puternic miros de nămol/mal. Am văzut ca in zona se practica si scuba diving-ul si mă întreb ce se poate vedea prin adâncurile locului atât de interesant. Personal, cu ochelarii pe sub apa n-am zărit nimic interesant… probabil ca nici marea nu era liniștita, nisipul fiind strașnic agitat de curenți si de valuri, apăreau mereu nelipsitele alge, care înverzeau pe alocuri peisajul marin.

Seara, la Golful Pescarilor, răsunau acordurile muzicii live, cântăreții fiind poziționați undeva in apropierea digului, astfel incat puteau fi văzuți de către toata clientela. Atmosfera devine una boemă care-ti induce o stare de relaxare. In timpul prânzului nu este necesara rezervarea, pentru cina cred ca este indicat s-o faceți. Exista posibilitatea sa-ti încarci telefonul si wi-fi-ul merge foarte bine inclusiv pe plaja, fiind gratuit.

Am notat si câteva minusuri care nu pot sa nu le remarc la Golful Pescarilor: nu exista dușuri si loc unde te poți schimba, stai destul de mult ca sa închiriezi șezlongul daca băiatul care se ocupa de plaja este implicat in servit iar personalul necesita un pic de training ca sa capete alura "profi". Din păcate cu toata dorința de a fi amabili, lipsa de calificare a personalului se observa si cred ca daca ne punem in papucii clientului, acesta isi doreste evoluție si la calitatea serviciilor, date fiind si preturile "piperat de evaluate" de la restaurant. Niște uniforme frumoase, atenție la ținuta, atenție la comanda clientului, respectarea unor reguli elementare de servire pot creste nivelul servirii la Golful Pescarilor.

Este drept ca oriunde in lume te duci la un restaurant poziționat pe malul marii si mănânci fructe de mare preturile sunt mari, însa si serviciile sunt de alt nivel.

In ceea ce privește minusurile de la Pescăria lui Matei, aici pot spune ca personalul pare mult mai profi, sunt uniforme însa amabilitatea ospătarului era pur formala. Acolo se pare ca rutina ca, exista clienți, duce la un comportament mecanic de tipul „alții la rând”. Totuși, la recepția pescariei ne-a întâmpinat un băiat amabil… care din păcate se întrerupea brusc in discuția cu noi pentru ca trebuia sa răspundă si la telefon pentru rezervări. Aici ca sa poți manca, indiferent de ora, in weekend trebuie sa-ti faci rezervare. Minusul este lipsa starter-urilor preparate la local prezentate in meniu: tip zacusca si repoziționarea continua de mese de pe terase care iți întrerupe buna dispoziția.

Despre mâncare am in general cuvinte de lauda si am sa le despart pe căprarii:

Golful Pescarilor- zacusca decorata cu pătrunjel este minunata, borșul se servește cu pestele adus in farfurie separata (aspect pe care il vad un plus).

Chifteluțele din peste isi pierd gustul de peste si as fi avut așteptarea sa-l regăsesc in acest preparat. Poate soluția coacerii la cuptor va lasa gustul nealterat si păstra si chiftelutele mai sănătoase si mai gustoase.

Icrele de știuca, sunt o minunatie si vin insotite de ceapa roșie de apa fara strop de iuțeala, servite cu pâine de casa prăjita cat trebuie.

Midiile si rapanele, au fost comune ca gust si prezentare, fara sa mă extazieze… suporta deci imbunatatire.

Exista si varianta dietetica a hamsiilor prăjite in mult ulei si care merg „ca uleiul” la o bere rece… hamsiile la plita, care imita modest gustul celor in ulei însa păcălite cu lamaie si sau „usturache” merg.

Drept desert am ales panna cotta, pe care am rugat sa mi-o aduc fara frișca sau sosuri…... si buna alegere am făcut… caci este o bunătate cremoasa plina de bucati de ananas. Am inteles ca produsul se realizează in bucătăria proprie si daca așa-i… Felicitări bucătarului!

Au mai multe sortimente de limonada însa nu am încercat-o decât pe cea clasica.

Cafeaua nu este reușita.

Mi-ar fi plăcut sa găsesc clasica cafea la ibric si poate si narghilea, daca tot sta in geamul cherhanalei „Golful Pescarilor” ca decorațiune o frumoasa narghilea albastra… ca deh pofteam la decorul din geam!

Pescăria lui Matei

Un loc cu decorațiuni inedite, o terasa cocoțata țanțos pe faleza, un loc care imi amintea de un restaurant pescăresc de prin Fort Lauderder (Florida). Pe cat de frumoasa locația, pe atât de gălăgioasa… caci este curtata de mulți clienți!

Lipsea de doua zile (după spusele ospătarului) zacusca de peste (si chiar nu înțeleg cum ceva ce trebuie sa fie „specialitatea casei” nu se poate gusta!

Ceea ce duduie a gust excelent sunt midiile, fraticule! Nu stiu de unde sunt aduse, dar tare sunt mari, cărnoase si fragede. Pot spune ca aceste midii sunt cele mai bune din locațiile unde le-am degustat la malul marii... chiar si fata de cele preparate la Dalboca. Am gustat Midii a la Matei, midiile in sos roșu si pe cele pane… bune toate, fiecare in felul sau.

Limonada se prezintă numai in varianta clasica, dar in niște pahare interesant de sofisticate.

Plăcinta dobrogeana are o consistenta perfecta, se prezintă intr-o porție gigantica, pudrata bine cu zahar si cu un bun echilibru intre dulce si sărat in compoziția brânzei.

Cafeaua bunuța, dar fara insa a avea posibilitatea cafelei la ibric la malul marii si la aceasta locatie.

Voi reveni si recomand locatia pentru a petrece o zi frumoasa intr-o locatie mai ferita de lume.

---

VIZUALIZĂRI: 27178 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI