Leaganul Bucovinei - cu bune si rele

TIPĂREȘTE

Buna ziua! Am fost la inceputul lunii iunie cu un grup de copii la o competitie sportiva in Suceava. Cazarea lotului s-a facut la pensiunea Leaganul Bucovinei, unde am ramas vreme de 3 nopti.

Nici acum cand scriu aceste randuri nu stiu exact in ce parte a balantei sa inclin. Voi puncta aspectele pozitive si pe cele negative, urmand ca voi dragi calatori sa va hotarati daca veti poposi la aceasta pensiune sau nu.

In primul rand, pensiunea este compusa dintr-o vila care cred ca initial a fost casa proprietarilor pe care mai apoi au inaltat-o si largit-o dandu-i dimensiunile actualei pensiuni. Este la intrarea in Suceava pe partea stanga, pe drumul dinspre Falticeni. Avantaj, pozitionarea buna fata de oras, liniste.

Pensiunea este administrata si in prezent de cei doi soti, care pe langa faptul ca sunt in varsta, nu par sa aiba cunostinte de turism, ospitalitatea fiind singurul argument cu care se prezinta in fata turistilor.

Pensiunea nu are nimic profesionist, nici personal, nici servicii, nici comunicare, senzatia este aceea de a fi in vizita la rudele in varsta de la tara. Nu mi-a placut faptul ca timp de trei zile nu a venit nimeni prin camera sa deretice cat de cat, in conditiile in care in pensiune erau cazate doua loturi de sportivi de 9-10 ani, care fie vorba intre noi, numai ordonati nu sunt.

Apoi, datorita modificarilor ulterioare, pentru largirea spatiilor de cazare, a rezultat o cladire extrem de intortocheata, scara de acces catre etajele superioare era foarte stramta si intunecoasa, iluminatul pe scari si coridoare se facea cu senzori de miscare, dar acestia se aprindeau dupa ce treceai si se stingeau foarte repede, astfel ca jumatate de drum il faceam pe bajbaite, iar dupa ce ajungeai la primul etaj dadeai de o usa, treceai de ea si apoi era holul cu camerele, hol cumva cotit, astfel incat eu in cele trei zile nu am nimerit niciodata camera din prima. Nici nu vreau sa-mi imaginez un barbat in concediu, dupa o sticla de vin, nu nimerea camera nici pana dimineata.

Aceeasi intortocheala era si cu intrarea in pensiune, care se facea printr-o camera in care era un calculator si o canapea, apoi se trecea printr-un hol, apoi printr-un colt al restaurantului, apoi pe un alt hol si apoi dadeai de scara catre etaje, ce mai dom'le labirint curat. Nu exista receptie.

Gazdele nu serveau in restaurant mesele decat la cererea expresa a clientilor si comunicata impreuna cu cererea de cazare, nu doreau probabil sa aiba pierderi la bucatarie. Noi am mancat in oras, la un mic restaurant, gazdele nu s-au complicat sa gateasca pentru un numar mare de persoane. De altfel tot personalul pensiunii este compus din doua fete din satele invecinate, care fac de toate, curatenie, servesc masa, matura prin curte si probabil ca si gatesc.Profesionist, nu?

Dimineata, cafeaua se servea din filtru gazdei si costa cescuta 5 lei, sucurile si berea, desi peste strada este supermarketul Metro, costau foarte mult, parca 10 lei sticla de bere de jumatate.

Nu m-a incantat nici amenajarea camerelor, am vazut toate camerele de la etajul 1, au incercat sa le dea un aer rustic, varul fiind combinat cu un model cu ipsos la intalnirea tavanului cu peretii cu aspect de pestera sau crama, as zice eu, poate gazdele si-or fi imaginat altceva, dar asta era impresia. Un copilas din grup m-a intrebat candid intr-o zi: -De ce sunt scorojiti peretii? Asa e modelul, i-am raspuns. A privit din nou peretele, apoi s-a uitat la mine neincrezator.Nu a mai insistat.

Camerele, unele mai mari altele mai mici, unele cu trei paturi, altele cu doua, un salon, probabil livingul casei candva, adapostea peste noapte vreo sapte persoane, avea doua paturi matrimoniale si un pat single.

Pensiunea are nevoie fara discutie de o noua fata, pare obosita, prafuita, din alte vremuri.

Singurul plus, este curtea, plina de verdeata, frumos amenajata, cu multe spatiii de odihna, la fel ca si casa si aici totul pare un labirint, cu alei ce se pierd printre copaci si tufe de iasomie, in acest caz insa efectul este unul deosebit de placut. In partea din spate a curtii, proprietarii au amenajat un gratar si o masa de 12 personae, unde doritorii isi pot face singuri cina. Probabil tot din ratiuni de economie si comoditate.

In fata pensiunii, o mica parcare, ce poate adaposti maxim 6-7 masini.

Concluzia? O pensiune mediocra, cu servicii slabe spre inexistente, cu o vizibila intentie a proprietarilor de a scoate bani si atat. Nu o recomand decat in situatia in care va prinde noaptea pe drumuri si nu aveti alta solutie. Nu stiu pretul pe noapte, in cazul nostru a fost negociat pentru grup, dar am inteles ca era un pic peste 100 lei.

Nu imi place ideea de pensiune in Romania, am fost si in februarie la Brasov cu lotul de copii si am fost cazati tot la o pensiune, nu imi amintesc numele, administrata tot de pensionari si am avut si acolo senzatia ca esti in casa omului si parca il deranjezi. Evitati pensiunile administrate de bunici, nu stiu sa faca turism, nu au notiuni elementare in domeniu, nu pun nevoile clientilor pe primul plan si asta se vede in calitatea serviciilor oferite, sunt foarte zgarciti dar si curiosi, te tutuiesc de parca esti nepotul venit de la oras, vor mult cu putini bani, ii intereseaza doar sa te vada plecat dupa ce si-au incasat banii.

Legat de pensiunea Leaganul Bucovinei, in ultima zi, copii au avut un meci la ora 10 si ultimul la ora 15. Am rugat proprietarii sa ne permita sa lasam bagajele pana la ora 13,30 cand plecam cu tot cu bagaje la stadion si de acolo spre casa. Desi cu o seara inainte au fost de acord, oferindu-se sa ne lase o camera la dispozitie pentru a se spala copii dupa meci, era o zi teribil de calda, eliberandu-le insa pe celalalte, a doua zi dupa ce s-a efectuat plata, au schimbat-o si ne-au spus sa ducem toate bagajele intr-o debara unele peste altele, ca asteptau un grup de turisti. Nici vorba sa se poata spala sau schimba copii. Cand ne-am intors la 11 sa eliberam camerele, am vazut in parcare doar trei masini noi, nici vorba de grupul mare pe care il asteptau. Cam despre asta e vorba.

---

VIZUALIZĂRI: 1337 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI