In pasi de vals

Ilustrația muzicală sau video-muzicală indicată a fost atașată articolului (vezi sus, imediat sub titlu)

@robert. c -

Normal că n-ai simțit-o! Aici e vorba despre Austria și austrieci - altă nație! (chiar și limba diferă pe ici-colo!).

Ba mă văd nevoit să te contrazic aici: e Schmetterlinghaus, și nu e temporară de loc, ba chiar e de pe vremea lu' Franz Josef I și a împărătesei Sissi, care chiar veneau aici, în clădirea ce face parte din palatul Hoffburg, construită în stilul Art Nouveau, la marginea Burggarten, la 200 m de Operă și la câțiva pași De muzeul Albertina.

În rest, o relatare interesantă, care îmi stârnește iar pofta să mai merg pe-acolo.

@robert. c - Frumoase amintiri ai adunat în Viena, şi mai ales le-ai povestit frumos.

Sigur, gusturile nu se discută, dar impresia pe care mi-a produs-o mie Viena e niţel diferită. Am vizitat toate obiectivele menţionate de tine, plus încă altele câteva şi minus grădina zologică, şi, fără îndoială, Viena e o capitală imperială în toată puterea cuvântului - clădiri şi muzee impresionante, străzi bine întreţinute, curăţenie impecabilă, tufişuri parcă tunse cu forfecuţa de unghii...

Dar despre vienezi nu ştiu ce să cred. Pentru simplul motiv că deşi am stat 6 zile acolo, nu prea i-am văzut la faţă! Zona catedralei Sf Ştefan era într-adevăr plină, dar de turişti, iar pe Mariahilferstrasse se înghesuiau mulţimi de cumpărători STRĂNI, mulţi dintre ei români (e adevărat, sunt magazine cu lucruri de calitate şi la preţuri bune, dar vienezii ştiu că la outleturile din afara oraşului se găsesc mărfuri mult mai ieftine). Dar unde erau totuşi vienezii? Din câte am înţeles eu, la serviciu şi acasă, unde se grăbesc să ajungă pentru a se uita seara la televizor pe întuneric, ca să facă economie la electricitate. Poate că unii dintre aceia care vor citi aceste rânduri vor fi scandalizaţi, dar realitatea e că umblând seara pe străzi, şi nu pe la periferie, ci pe lângă Rathaus (primărie), unde am locuit, nu am zărit ţipenie de om şi luminile în case erau stinse, pâlpâind doar televizorul. Chiar ne-am amuzat când ieşeam seara pe terasa pensiunii unde stăteam şi priveam în josul străzii - în afara felinarelor, totul era cufundat întuneric la ora 9 p. m. Cât despre magazine şi restaurante - magazinele închid la 6 seara; am avut norocul să dăm peste un Spar în apropiere, care închidea la 7! Dar şi de această dată ne-am descurcat tot cu ajutorul negustorilor străini: am dibuit un minimarket cu program non-stop ţinut de un egiptean. Am fost în Grinzing, un sătuleţ viticol aflat la periferia Vienei şi încorporat între timp în oraş. Este o destinaţie 100% turistică, pentru că e o stradă unde se înşiră cârciumă după cârciumă şi lumea vine să guste din celebrul vin nou local. Ei bine, ce credeţi că ni s-a întâmplat? La ora 10 seara chelnerii au început să pună scaunele pe mese! Am discutat cu mulţi prieteni care au vizitat şi ei Viena, şi unii din ei chiar au locuit acolo o vreme, şi mi-au confirmat că ăsta e stilul de viaţă al localnicilor: serviciu şi casă, în weekend aprovizionarea pe o săptămâna de la hypermarketurile din afara oraşului şi/sau ieşiri în natură (austriecii sunt mari iubitori de natură şi drumeţii, după cum am avut ocazia să constat şi eu în alte excursii). Una peste alta, deşi Viena m-a impresionat profund prin încărcătura istorică a locurilor şi măreţia construcţiilor, nu pot să scap de senzaţia de "oraş mort", nu liniştit, ci mort.

@Dragos - O sa-ti raspund printr-un banc: care este diferenta intre un neamt si un austriac? Neamtul ar vrea sa-i inteleaga pe austrieci, dar nu reuseste! In schimb austriacul poate sa-i inteleaga pe nemti, dar nu vrea!

Iar despre fluturi a fost doar o presupunere, nu m-am documentat!

Toate bune! Vacante superbe!

@Carmen Ion - Din fericire suntem diferiti! Ce-am face daca tuturor ne-ar place acelasi lucru! Cred ca ar fi o plictiseala maxima! Eu cand povestesc spun cum vad lucrurile, doar prin prisma mea! Chiar ieri citeam un comentariu despre Londra al unei doamne, care spunea ca nu i-a placut deloc! Din intamplare e orasul meu preferat!

Multumesc de aprecieri si deasemenea multumesc de parerea ta despre Viena!

@Carmen Ion - să ajungă pentru a se uita seara la televizor pe întuneric, ca să facă economie la electricitate.

Nu stiu de unde ai luat-o pe asta, da-i buna... - )

Eu n-am mai auzit asaceva.

Poate ar trebui sa iei in calcul ca voi ati fost in concediu si dispusi de halli-galli iar bastinasii isi traiau viata normala.

Voi, atunci cand sunteti acasa si mergeti la seviciu, poate mai faci o naveta - deci dupa o zi de lucru cu tot ce tine de ea, mai iesi seara sa faci centru?

Chiar acuma iarna, dupa zece ore de munca, ma bucur sa fac o baie fierbinte, sa-mi dau drumul la patura electrica si sa ma intind in pat ptr. a fi fit ziua urmatoare. Asa cred ca procedeaza majoritatea nu doar aici ci si in Austria. De ce in Romania se pare sa fie altfel, nu-ti pot spune.

@robert.c

tot respectul ptr. faptul ca dupa atitia ani iti mai amintesti multe detalii despre aceasta calatorie. in ceea ce ma priveste, daca ma gandesc, nici nu mai stiu ce-am facut si unde am fost in acea perioada, deci in urma cu 5 ani...

Draga domnule, cel mai tare mi-a placut poza cu "fluturii care maninca copiii neasculatori" Tare de tot!!!

Si... citind ecourile, m-am recunoscut in doamna careia nu ii place Londra. Gresesc cumva? Daca eu sint aceea, afla ca acum o luna, de masochista ce sint, am mai dat o fuga la Londra sa vad daca o pot vedea cu alti ochi. Am avut bilet pentru o saptamina dar duupa doua zile mi-am luat alt bilet de intoarcere si am venit acasa la casuta mea. Nu stiu ce-are Londra, dar o sa mai incerc!

@Dragos - Subscriu si eu la ideea ca "nemtii sunt reci" e doar un mit.

Iar din punctul meu de vedere, austriecii sunt la fel de germani precum cei din Germania. Doar pentru ca realitatile istorice au facut ca acelasi popor sa evolueze in entitati statale diferite nu schimba prea multe. Ce ar fi fost daca Bismarck nu reusea unificarea Germaniei? Disparea poporul german si vorbeam astazi doar de bavarezi, saxoni, prusaci etc?

Limba e normal sa mai difere "pe ici-colo". Chiar si in Germania limba difera de la o zona la alta, cele mai celebre dialecte fiind cel bavarez si cel saxon. Aceeasi problema o intalnim si in Romania.

@Carmen Ion - cat despre economia la consumul de energie, le dau dreptate daca preturile sunt precum cele din Germania. In plus, mi se pare destul de normal sa te uiti la TV cu becul stins. De ce se sting oare becurile in sala de cinema?

@Michaell - In legatura cu adusul aminte- se spune ca oamenii in varsta nu stiu ce-au facut acu 5 minute, dar isi aduc aminte ce-au facut acu 20 de ani! Probabil aici ma regasesc si eu!

@adri-nico - Aveti totala dreptate, dar nu-i o critica, ci doar o constatare!

Imi place ca sunteti consecventa!

Va doresc succes si... un ghid potrivit, pentru Londra!

@robert. c - Sa lasam formula de politete... Si nu am luat-o ca pe o critica. M-am bucurat cind am citit ca cineva retine ceva din ceea ce am scris. Si nu cred ca ghidul al fi motivul neplacerilor mele. Am fost in multe locuri prin lumea asta larga singura sau cu "ghid" insa pe nicaieri nu m-am simtit ca la Londra.

@Michaell - Amănuntul cu uitatul la TV pe întuneric l-am văzut cu propriii ochi şi mi-a fost confirmat de prieteni români care trăiesc acolo. Dar nu acesta a fost principalul meu argument în a afirma că Viena e un oraş mort: de pildă, nu am văzut în nicio capitală europeană ca în principala zonă de restaurante din oraş localurile să se închidă la 10 seara. E ca şi cum un străin venit să se distreze în Centrul Vechi din Bucureşti s-ar trezi cu scaunele pe masă taman când începuse să se simtă bine. De altfel, ca un mic detaliu amuzant pe care am uitat să-l amintesc în prima mea postare, alături de noi în Grinzing era o masă de spanioli, veniţi pe la ora 9 şi ceva, care au rămas cu gura căscată când au văzut manevrele ospătarilor. Noi eram la desert la acel moment şi peste scurt timp am plecat, aşa că nu ştiu cum s-a sfârşit "mica discuţie" începută de spanioli cu patronul localului. Mai precizez că era în iunie, deci în perioada cu cele mai lungi zile, şi pe la 9 abia începuse să se întunece. Dar, iarăşi mă repet, la orice oră din zi şi din seară (căci nu am umblat nopţile pe străzi) - pustiu total; dacă nu ar fi fost turiştii, ai fi zis că e un oraş abandonat.

În fine, repet, dincolo de frumuseţea incontestabilă a oraşului, care m-a impresionat profund, atmosfera generală mi-a adus aminte, din păcate, de modul în care unul din personajele romanului lui Irving Washington, "Lumea văzută de Garp", descria Viena din anii 1950, devastată de anii Anschlussului şi de ocupaţia sovietică, drept "un muzeu care adăposteşte un oraş mort". Adevărat, era opinia unui american tânăr, pentru care "poate că întreaga Europă e un cadavru îmbrăcat în ţinută de gală şi expus într-un sicriu deschis", dar în cazul Vienei observaţia mi s-a părut dureros de valabilă la mai bine de 60 de ani de la terminarea războiului, atunci când am vizitat-o eu.

@Carmen Ion -

Ei, atunci înseamnă că nu ai fost încă la Luxemburg! Și mai mult ca sigur nici prin alte țări / orașe care au astfel de program. Nu toată lumea „râde, cântă și dansează”; unii... mai și „muncește”! De fapt, ei chiar o fac serios, de aia au ajuns unde au ajuns. Și cum câștigă suficient, când au chef de „un chef”, trag o fugă până în Letonia, Grecia sau chiar în România unde se pot desfășura în voie. Apoi, revin cuminți la treaba lor.

@Dragos - Am fost în Luxemburg şi n-am fost daţi afară din local la 10 seara, chiar dimpotrivă, am stat până pe la ora 1. Oricum, nu ştiu unde au ei, dacă au, o zonă numai de restaurante, repet: numai de restaurante, adică un mini-cartier conceput special pentru a lua masa, a bea şi a te distra. Pentru că eu la aşa ceva m-am referit. În Franţa, aşa cum am arătat în articolele despre regiunea Languedoc-Roussillon, dar şi in multe locuri din Italia, am găsit orăşele, ba chiar şi staţiuni unde majoritatea băruleţelor se închideau de pe la 8 seara, dar restaurantele în toată puterea cuvântului, unde se mănâncă şi se bea, rămâneau deschise până la plecarea ultimului client. La Paris nu se poate să nu găseşti restaurante deschise la 10 seara. La fel în toate celelalte capitale europene pe unde am umblat eu - atenţie, capitale, nu târguşoare de provincie. După părerea mea, asta nu are de-a face cu faptul că în Austria se munceşte mai mult decât la noi - peste tot în lume există localnici care vor să iasă în oraş chiar şi în mijlocul săptămânii şi turişti dornici de distracţie. O spun în calitate de persoană de aproape 60 de ani, care nu frecventează barurile, cluburile şi discotecile. În Viena m-au şocat aceste aspecte şi, cum atunci când vizitez un loc nu iau în considerare numai peisajul, construcţiile, muzeele, atracţiile turistice etc., ci şi ambianţa generală, ceea ce am găsit în capitala Austriei m-a uluit pur şi simplu şi mi s-a părut inexplicabil. Am văzut şi eu nemţi descinşi din autocare în weekend la Praga, unde berea e mult mai ieftină, şi cohorte de englezi veniţi să se îmbete la Budapesta. Dar ca să te duci în străinătate special ca să tragi un chef mi se pare tare trist.

În rest, după cum am spus, frumuseţea Vienei, ca atare, m-a impresionat foarte mult.

@Dragos - Nu mai am nimic de adaugat, EXACT acesta este adevarul. Eu cu greu m-am aptinut ptr. ca na-m vrut sa incep anul in felul acesta...

Pe deasupra m-am intors doar de citeva zile din Romania unde de data aceasta m-am simtit foarte bine. Deci a ajutat si acest aspect la retinerea mea... -

Da, mi-au placut foarte mult impresiile tale despre Viena si sunt intrutotul de acord cu tine. Din 2007 de cate ori plecam in concediu, in oricare alta tara din Europa, este imposibil sa nu ne oprim macar o zi sau o jumatate de zi in Viena.

Da, lumea "lor" e total diferita de a noastra, sunt calmi, zambitori, sunt asa cum i-ai descris si imi face placere sa-i vad in fiecare an. Am vizitat toate obiectivele enumerate de tine, mai putin zoo. Peste tot si cand spun peste tot nu inseamna numai in Austria, oamenii sunt draguti. De exemplu in Germania am o nepoata si de cate ori trecem vara, vecina de la parter aduce prajituri si spune ca e foarte bucuroasa ca am trecut...

Intr-un orasel, trecand prin fata unor case si oprindu-ne la semafor, un localnic matura in fata geamului... cu peria cu care strangi firimiturile de pe masa...

In alt loc, era un peisaj atat de frumos ca ne-am opri sa facem poze. Noi obisnuiti ca in Romania am aprins avaria. Masina care trecea in sens opus a oprit, a dat inapoi si ne-a intrebat daca am patit ceva. (Era o femeie si avea doi copii mici in masina). M-a impresionat foarte tare.

Sunt altfel decat noi si cred ca ne mai trebuie mult tare sa-i ajungem din urma. Ai spus ca par din alt timp, da, numai ca in acel timp doar daca ne-am putea teleporta, am putea ajunge. Nu-i valabil asta pentru toti, dar... pentru multi...

Acum daca tot am vorbit de Austria, abia asteptam concediul...

@dana stroea - Eu trag nadejde, ca iesind multi romani din tara, ca mine si ca tine, vom putea sa aducem inapoi si lucrurile pozitive vazute acolo!

Incet, incet vom ajunge si noi o natiune mai civilizata, in care sa ne respectam unul pe altul si sa respectam natura!

Si sa nu mai fim asa de incrancenati in tot ce facem!

Vise!

In rest, concediu placut!

@dana stroea - La fel de roz precum ti s-a parut tie occidentul mi-a fost descrisa Romania de colegi sau cunoscuti care au vizitat tara ca turisti sau in interes de serviciu. Le-am raspuns ca se inseala si ca realitatea de toate zilele este una cu totul alta. La fel iti raspund tie - in privinta occidentului. Fazele cu prajitura, peria de firimituri, femeia cu copii mici - toate intimplari si lucruri de moment pe care tu le vezi prin ochii unui turist si cu preconceptia ,,ca acolo-i asa cum mi-as dori sa fie si la noi ,,

Realitatea din pacate-i una cu totul alta.

Doamna iti aduce prajituri si pe dupa spate te birfeste si te face in tot felul.