Capri - 2 zile de toamna in culorile curcubeului

TIPĂREȘTE

ORGANIZATORICE:

Ferryboat:din portul Molo Beverello –ca punct de reper se afla vis-à-vis de Castel Nuovo /Neapole

Napoli Beverello – Capri cu Gescab srl/N. L. G. s. r. l. - 20,50 Eur/bilet

Capri – Napoli Beverello cu aceasi companie -17,60 Eur/bilet

Calatoria dureaza maxim 50 de minute, depinde de tipul ambarcatiunii. iar pe vas va puteti delecta cu o bautura racoritoare sau o bere de la barul acestuia sau de la stewardul care vine sa va serveasca personal, puteti achizitiona sepci, sacose, etc, cu inscriptia insulei la preturi rezonabile de cca 5 eur/buc., in fine comertul este in floare deh…. turisti mai modesti sau mai cu dare de mana, de toate natiile si varstele., mai retinuti sau mai galagiosi.

Tot din Molo Beverello pleaca si hydrofoils ale companiilor SNAV si NLG. Preturile biletor difera cu 4-5 Eur in raport de dimensiunile si categoria vaselor.

Din acest port se pleaca in toate celelalte statiuni ale coastei Amalfi -Sorrento, Positano, insulele Ischia si Procida.

Se mai poate calatori cu Caremar imbarcare din Calata porta di Massa (in imediata apropiere la cateva zeci de metri distanta de portul Molo Beverello). De aici se poate calatori cu ferry si spre insulele Ischia via Procida dar si spre Sorrento.

In pregatirea vizitei pentru Capri m-am informat si ne-am gandit ca ar trebui daca tot facem o excursie pe care probabil nu o vom mai repeta si o cheltuiala pe masura in conditiile in care in luna octombrie se intuneca mai devreme si nu am fi vrut sa ratam obiective deosebite ale insulei sa incercam si o cazare de o noapte. (Vila Striano- vezi impresii) Am gasit o solutie rezonabila ca si cazare/buget de bun simt in colaborare cu prietenul booking asa incat ne-am permis ca in cele doua zile sa vizitam pe indelete insula, fara a cuprinde din pacate chiar toate obiectivele propuse.

Ce stiam despre insula inainte de a o vizita??? Ca i se trage numele de la “capresi” care in latina inseamna capre sau “porc mistret” din limba greaca, pentru ca aceasta a fost colonizata de greci inca din sec. VII I. H. Ca in anul 29 I. H. imparatul Octavian Augustus si-a dorit constuctia unui palat pe aceasta insula pe care a luat-o din custodia Napoli in schimbul Ischiei. Ca apoi imparatul Tiberius a condus 10 ani Imperiul roman de pe aceasta insula pe care si-a construit 12 vile recunoscator fiind celor 12 zei ai Olimpului. Ca a fost destinatia favorita a fetelor incoronate din aristocratia italiana, franceza, engleza. Ca este o insula exclusivista, incarcata de istorie si obiective turistice pe masura, in care multi oameni celebri ai vremurilor si-au gasit un loc de refugiu din tumultul vietii. Ca este invadata de turistii de ocazie dar si locuita de multi actori si oameni cu dare de mana care isi permit sejururi prelungite in vilele opulente sau hotelurile elegante si extravagante ale insulei. Dar mai ales ca are peisaje de vis si un colorit marin de exceptie.

PRIMA ZI

Am ajuns cu ferry-boat-ul in jurul orei 11, dupa o calatorie placuta datorita temperaturii de 26 de grade si a unui soare generos si nu foarte agresiv in MARINA GRANDE-

Prima impresie, turisti in cohorte, sus pe deal in stanga Capri in toata splendoarea lui, in dreapta pe soseaua serpuitoare care urca spre Anacapri minibuzele care duc turistii spre obiectivele pe care aveam sa le vizitam si noi, terase care te imbie sa te racoresti sau sa iei masa, magazine cu suveniruri si alte nimicuri la preturi destul de mari si cateva firme care efectueaza renumitele circuite pe mare pentru vizitarea Grotta Azzura si nu numai.

EXCURSIE LA GROTTA AZZURA si turul insulei cu barca

Ne –am inrolat unui grup de turisti de diferite natii pentru un tur al insulei pe mare, bineinteles, cu Laser Capri S. R. L. lasercapri.com)

Pretul unui bilet: 17 eur iar excursia a durat cca o ora si 20 de minute. Ambarcatiunea destul de solida a plecat la drum, intersectandu-se cu alte vaporase sau barci, mai mari sau mai mici insa toate pline de turisti. O adevarata industrie…. Oricum nici un pericol de inec sau alte accidente caci la traficul intens desfasurat cu siguranta era totul sub observatie, ca pe bulevard, numai ca era un bulevard acvatic. Excursia a avut ghid care ne-a aratat si vorbit in detaliu despre locurile pe care aveam sa le vedem. Primul obiectiv a fost Villa Jovis pe care am zarit-o sus pe varful unei stanci si pe care aveam sa o vizitam din Capri. Itinerariul a parcurs zona Grotta Bianca o frumusete de grota in stanca calcaroasa apoi Arco Naturale impresionat fenomen al naturii de erodare a stancii. Am parcurs apoi malul sudic in dreptul Marinei Piccola spre Grotta Verde care este de o frumusete ireala datorita coloritului apei marii. In zona Punta Carena se afla stanca pe care vegheaza farul insulei iar apoi se intra pe latura vestica a acesteia pentru ca in nord-vest sa ajungem la Grotta Azzura. Aici multe ambarcatiuni asteptau sa intre pentru celebra poza care tine paginile de publicitate ale insulei. Cele cateva minute allocate nu mi s-au parut a fi suficiente pentru a imortaliza momentul care este intradevar fabulos. Coloritul fascinant si inconfundabil, culoarea ireala, reflexele de azur nu pot fi reproduse in simple cuvinte. Aici bineinteles ca fiecare turist s-a straduit sa fotografieze cat mai mult in timp scurt. Mici momente hilare cu turiste supraponderale care s-au dezechilibrat facand ambarcatiunea sa fie nesigura in hohotele de ras ale celorlati cu invectivele de rigoase la adresa comandantului, a barcii, a soartei dar si a insulei ne-au facut momentul distractive. Ne-am indreptat apoi spre punctul de plecare din rada portului Marina Grande. Daca s-a meritat excursia? Da, plimbarea in jurul insulei si peisajele vazute de pe ambarcatiune fac toti banii.

Cum se facuse déjà ora pranzului am avut proasta inspiratie sa ne oprim la o terasa din multele frumos imbietoare de pe faleza portului. Preturi duble fata de cele continentale, calitate redusa, si cam atat……deh…. zona turistica, exclusivista….

Ne-am indreptat spre funicular. 1,80 eur/bilet. Pretul biletului de transport este identic si pentru micile autobuze de pe insula care fac legatura intre orasele. Se pot cumpara si la cartela de 10 calatorii fara reducere insa. In cateva minute am ajuns in renumitul

CAPRI- monden, extravagant, opulent, invadat de hoteluri de 5* cu gradini luxuriante si arome divine iesite parca din vegetatia maditeraneeana complesitoare prin forme si culori.

Patronul orasului este San Constanzo pe care locuitorii il adora. Biserica care ii poarta numele se afla pe Via Marina Grande.

Primul impact, PIAZZETTA UMBERTO I, de forma patrata, fosta piata de peste, legume, carne, micul turn cu ceas, cu fresce din trecutul istoric, turisti cat cuprinde, terase, stradute stramte cu magazine exclusiviste cu diverse obiecte de la imbracaminte si incaltaminte de firma cu preturi pe masura, souveniruri si produse proprii, precum limoncello. Dar cea mai frumoasa panorama ce ni s-a infatisat ochilor a fost asupra golfului marin de la Grande Marina dar si asupra intinsului marii spre coasta amalfiteana. Vis-à-vis pe celalalt versant se vedea partial Anacapriul pe care aveam sa-l vizitam a doua zi.

Ca orice turist care a ajuns in Piazzetta am intrat si in CATEDRALA S. STEFANO, constructie de sec. XVII in fine, nu pot spune ca am fost foarte coplesita.

Am dat o fuga la 10 minute distanta de Piazzeta la vila la care facusem rezervare, am lasat micul bagaj de mina si ne-am intors in punctul 0 al orasului pentru a incepe explorarea lui.

VILLA JOVIS- se afla pe Via Amedeo Maiuri. Am plecat din Piazza Umberto I prin strazile Botteghe, Fuorlovado, apoi Croce si Tiberiu. Distantele nu sunt mari, toata insula are cca 10 mp., 2 km latime. Vila o vazuseram de pe mare din excursia cu vaporasul insa acum era in toata splendoarea ei. Amplasata pe Monte Tiberiu – o stanca la 335 m. inaltime a fost palat si fortareata. Arhitecutura acestei vile se incadreaza perfect in scenografia naturala urcand denivelarile cu ajutorul unor mari scari pana la intrarea privata a imparatului din a carei loji principale acesta avea o deschidere asupra intregului golf al Neapolului. Imprejmuite de patru ziduri se aflau termele, zona de locuit, bucatariile si gradinile. Din anul 27 pana in 37 d. H. Tiberiu a guvernat un intreg imperiu din aceasta vila. Arheologul Mauri a descoperit aceasta resedinta intre anii 1932-1936. Impunator.

Ne-am intors in Piazzetta de unde am plecat spre GIARDINI DI AUGUSTO– Via Krupp- 1 eur /biletul pentru vizitare. Din Piata Umberto I, se trece prin via Viitorio Emanuele si Via Federico Serena se ajunge la acest fabulos spatiu destinat frumusetilor florale cu o vedere superba asupra stancilor Faraglioni si a Marinei Piccola situate dedesupt. Gradinile se inalta in proximitatea Viei Krupp, zona denumita Fondo Certosa cumparata de industriasul german Fridrich Alfred Krupp care a construit aici in 1902 strada serpuitoare care ii poarta numele. Custodele de la Giardini di Augusto cu care am avut o discutie “intelectuala” despre inegalabila frumusete a insulei (deh…. mandrie locala) ne-a spus ca acest drum se recomanda a fi cel mai frumos drum din lume. In fine, poate ca exista in lumea aceasta mare si altele dar cine sa le faca publicitate???!!! (ma gandeam atunci la Transalpina si Transfagaraseanul nostru, cau problemele lor de parcurs, ma refer la drumuri, cu putina lor publicitate dar cu peisajele de vis in orice anotimp al anului). Conform istoricului Roberto Pane care a spus ca “iata si un drum poate fi o opera de arta” Strada care coboara in Marina Piccola era insa inchisa. Gradinile abunda bineinteles in vegetatie de exceptie, sunt bine intretinute si deosebit de placute ochiului. Din gradini cu o frumoasa panorama asupra marii ni s-au infatisat si celebrele FARAGLIONI, stancile formate datorita eroziunii marine care ies din apa marii precum trei pinteni. Prima stanca Stella de 109 m este atasata de insula, Mezzo de 82 m. prin a carei cavitate se poate trece cu un vas de mici dimensiuni si cea de a treia Scopolo de 106 m. se inalta majestoase si tacute pline de eleganta si sobrietate din spuma marii.

Inainte de a intra in gradinile propriu zise intr-un spatiu fermecator se afla celebrul laborator de parfumuri de pe insula CARTHUSYA. Parfumurile sunt obtinute din esente locale precum iasomie salbatica si rozmarin si sunt frumos prezentate in flacoane de diferite marimi la preturi suficient de piperate.De aici si-au cumparat parfumuri Jacky Kennedy si Grace Kelly dar si Madonna si Naomi Campbelle. Merita o scurta vizita macar pentru eleganta si frumusetea magazinului.dar si pentru prezentarea esentelor.intens mirositoare. Un flacon mic depaseste 25 de eur, iar preturile incep sa cresca in raport cu marimea sticlutei si varietatea parfumului.

Trebuia sa ajungem insa si la BELVEDERE DI TRAGARA intorcandu-ne pe Via Camerelle, una dintre cele mai elegante strazi pe care se afla magazine de lux (in zona se afla somptuos un hotel care se revendica a fi cel mai vechi din insula, Quisisana) si intrand pe Via Tragara printre vile si hoteluri de mare eleganta si frumusete pentru ca urma sa se insereze si nu puteam sa pierdem apusul de soare asupra stancilor Faraglioni, a Marinei Picolla si Muntelui Solario. Pe platforma de belvedere di Tragara se afla si hotelul cu acelasi nume.construit dupa proiectul din 1920 a arhitectului elevetian Le Courbusier in culoarea somon cu camere si terase mari, luxoase al carui prag a fost calcat de mari personalitati din istorie precum presedinti americani si britanici. Panorama asupra stancilor si a marii la apusul soarelui era fantastica, ireala. Astrul zilei cobora incet parca rusinat de maretia stancilor si a marii, ascuzandu-se undeva in spatele Muntelui Solario.

ZIUA A DOUA

Am plecat matinal de la vila in care avusesem inchiriata camera intorcandu-ne in Piazzetta Aveam o restanta pe care trebuia sa o parcurgem.Drumul a fost usor obositor dar cum eram odihniti dupa noaptea petrecuta in vila nu l-am evitat. Urmand traseul parcurs cu o zi inainte spre Villa Jovis pe Via Longano, apoi Via Le Botteghe si Via Croce se intra pe Via Matromania pana la Arcco Naturale , de aici pe o scarita se coboara spre Grotta di Matramonia tot a “realizare” naturala pe care anticii romani au transformat-o intr-un sanctuar dedicat Mater Magna. Drumul duce de aici spre Belvedere di Tragara prin Pizzolungo. Peisajele sunt superbe .Am parcurs zona in circa o ora si jumatate si apoi ne-am intors in centrul orasului la o cafea. Am scos din nou harta si ne-am dat seama ca am omis un obiectiv pe care pana si gazda de la vila ne-a recomandat sa il vizitam CERTOSA DI SAN GIACOMO. – 4 eur. Biletul de intrare. Se afla foarte aproape din Piazzetta se merge pe Via Emanuele, Via F. Serena, si se intra pe Via Certosa ,(zona Marina Piccola- cca 10 minute de mers in pas lejer). Aici am avut o frumoasa experienta vizitand o manastire fondata de contele Giacomo Arcucci intre 1371-1386, care in timp a devenit chiar el calugar in manastire.Manastirea a fost ridicata pe ruinele unei vile imperiale refolosindu-se la constructia ei 6 coloane de marmura ale fostei vile. Biserica in stil renascentist a fost restaurata si fortificata dupa 1550 in timpul deselor incursiuni ale sarazinilor adaugandui-i-se un turn de veghe cu orologiu. Biserica, trapeza, farmacia formeaza nucleul vechii manastiri alaturi de corpul pentru gazduirea calugarilor si a vizitatorilor. In momentul de fata se organizeaza diverse evenimente cultural in acest ansamblu.

ANACAPRI- satucul din deal- patronul orasului- San Antonie cu minunile si binefacerile sale, invadat de turisti , strajuit de Monte Solaro de unde se poate zari panorama intregului golf Neapoli. Se parcurge usor pe jos, distantele nu sunt mari si la fiecare pas exista ceva de vazut.

BISERICA SF. SOFIA -in Piazza Diaz constructie din 1510, pe ruinele unei biserici parohiale.La cateva minute numai de mers pe straduta cu cafenele si oameni zambitori am ajuns la

BISERICA-MUZEU – SAN MICHELE din Piazza San. Nicola. Biserica este in forma de cruce greaca, stil baroc , sec. XVII. Este celebra pentru splendida lucrare datand din 1761 capodopora a unui maestro napolitan Leonardo Chialese inserata in octogonul de sub cupola si in holul de intrare. Detaliile scenei care vorbeste despre alungarea lui Adam si Eva din paradisul terestru intre flori plante si animale unele fantastice precum unicorni.pot fi admirate mergand pe podeaua laterala.Nu era deschisa la ora la care am ajuns asa incat am facut cativa pasi in jur, constatand ca alaturi se afla o scoala, vis-à-vis a gradinita. Intre timp a sosit si Elena, custodele bisericii muzeu care a deschis spre vizitare nu inainte de a se saluta si a schimba cateva cuvinte despre vreme si vremuri cu cele cateva localnice aflate cu ceva treburi in zona. Biserica este remarcabila prin lucrarea expusa, prin coloritul viu si intens al scenei alungarii lui Adam si Eva si prin imaginea superba asupra interiorului pe care am avut-o la urcarea pe scari la etaj.

MUSEO –CASA STORICA – CASA ROSSA via Giuseppe Orlandi 78- comunedianacapri.it- 3 eur/biletul

Casa ridicata de americanul John Clay MacKowen colonel in armata sudista din timpul razboiului de secesiune.are o culoare superb de rosu pompei, distincta fata de toate constructiile din insula. Este construita cu diverse motive arhitectonice si decorative din diverse epoci si culturi fiind singura casa din insula marturie a stilului eclectic de mijloc de secol al XIX-lea din Capri.Seamana cu o constructie patrata de sec. XV cu turn si balcoane si o cupola pe acoperisul deschis. Proprietarul, mare iubitor de istorie si arheologie a introdus o vasta colectie de obiecte de lupta, un tun, dar si tablouri si carti de mare valoare. Sunt picturi ale unor artisti italieni dar si straini cu subiect si inspiratie insula Capri.Am vazut picturile Carelli printre care Scoala din Posilipo, Casatoria in Capri, dar si lucrari ale pictorului francez Eduouard Alexandre Sain .Un loc special il ocupa statuile grecesti scoase din Grotta Azzuro.reprezentand nimfe.

VILLA DE LA SAN MICHELE - 7 eur/bilet- Villa San Michele S.R.L. pe V.il Axel Munthe 34 – in inima Anacapriului, villasanmichele.eu.

Ei, aici m-am simtit ca in plin roman. Inainte de a pleca am recitit cartea lui Axel Munthe despre aceasta iubire pe care a avut-o autorul despre locurile pe care le-a indragit din tinerete.Asezata pe stanca deasupra unor foste bai romane ale imparatului Tiberiu cu o priveliste fascinanta asupra marii si a intregului golf Napoli vila medicului suedez, psihologului, arhitectutului autodidact, umanistului iubitor de animale, preferat al reginelor si doamenlor din inalta societate pariziana are un parfum aparte care nu seamana cu nimic altceva. Atunci m-am gandit lafetiscana Gioia dansand desculta cu o cununa de flori pe cap dar si la margarita Rosina mergand impiedicat cu botinele ei negre, cu urechile pleostite, ganditoare. L-am cautat cu ochii mintii si pe Don Parroco care cu vinul sau l-a imbatat pe autor precum natura inconjuratoare dar si pe groparul mos Pacciale care “nu are de lucru caci in Anacapri este un loc unde nimeni nu moare cat timp se fereste de medic” si tot acolo m-am gandit la postarita Maria Porta Lettere (ce predestinat!!!) care aducea scrisorile in cosul de peste urcand cei 327 de m in cele 777 trepte ale Scarii feniciene.

Scriitorul spune undeva ca ar fi cumparat in tinerete terenul acela si apoi a purces la constructia vilei. In istoricul afisat la intrarea in vila insa se spune ca Axel Munthe suedezul mers la studii de medicina in Franta in timpul ciumei izbucnite in Ischia si Capri a ajutat la vindecarea bolnavilor.Drept recunostinta statul Italian i-ar fi dat acel domeniu pe care Axel Munthe a construit acea vila remarcabila. S-a folosit de diferite bucati din istoria dezgropata din gradina caci acolo a fost o vila a imparatului Tiberiu – bucati de zid, coloane, marmuira, mosaic, parti din statui , basoleriefuri Aleea de chiparosi spre capela cu strane pentru cor si ferestre cu vitralii unde si-a dorit sa isi amplaseze biblioteca este impecabila, transmitand un aer de liniste si perfectiune.

Capela S. Michelle era deschisa si mi s-a parut de o frumusete remarcabila, aproape de perfectiune. Bilioteca este remarcabila iar sala de concerte amenajata in interiorul capelei a fost martora unor “concerte” pe care proprietarul le-a sustinut in calitate de baritone, acompaniat la pian de regina suedeza , Victoria. Tot aici Munthe canta balade napoletane si multe dintre compozitiile lui Schumann dar si ale lui Franz Schubert s-au auzit in aceasta sala.

Pe pintenul de stanca deasupra treptelor care coboara in oras se afla amplasat exact deasupra golfului cu o vedere remarcabila asupra acestuia sfinxul egiptean de granit rosu de straja pentru linistea si bucuria vizitatorului .Nu prea se stie cum l-a achizitionat Munthe. In cartea sa a scris ca l-a vazut intr-un vis si ne indeamna sa-l intrebam chiar pe schinx care strajuieste parapetul stancii si care are secretul lui de peste 5000 de ani.

Parca sunt vii insemnarile lui Munthe despre maimutoiul Billy, cei patri caini, aventurile mangustei dar si vizitele la vila ale multor personalitati culturale si politice ale sfarsitului . de sec. XIX si a regilor care i-au trecut pragul precum regina Victoria a Suediei care si-a ingropat acolo cei 2 caini Tom si Fellow. Axel Munthe a scris toate amintirile in Cartea de la San Michele in turnul medieval umbros de materita pe jumatate orb datorita soarelui pe care l-a iubit si l-a invitat cu generozitate sa intre in vila lui .A murit (asa cum este mentionat in documentul afisat la iesirea din vila)cu biletul pentru Capri in buzunar inainte de a scrie in testament ca lasa statului Italian toata vila cu tot ceea ce se afla in ea, terenurile si acareturile pentru a fi pusa la dispozitia vizitatorilor si ca semn de prietenie intre cele doua tari. Vila mi s-a parut de o eleganta deosebita nu numai datorita amplasarii sale remarcabile ci si ca , arhitectura, constructie, organizare a camerelor, bogatie a obiectelor pastrate cu pietate dar si a gradinii fabuloase care o inconjoara.

Am coborat apoi pe Treptele Feniciene multe , usor incommode, insa peisajul asupra insulei care ni se asternea la picioare era fascinant. Obositi insa deosebit de incantati de experienta cunoasterii noastre modeste a bogatiilor si frumusetilor acesti insule si indreptandu-ne spre vasul care avea sa ne readuca in Neapole ne-am luat la revedere cu parere de rau de la o insula fascinanta si coplesitoare prin frumusetea peisajelor si bogatia unor obiective istorice si culturale deosebite.

Si daca ma veti intreba/sau nu/ daca recomand? DA. Daca m-as intoarce nu stiu, pentru ca niciodata nu-i ca prima data, as vrea sa pastrez in amintire si suflet ceea ce am vazut acum , cum am vazut acum, cu entuziasm si dragoste, cu intelegere si cu parere de rau ca nu am cuprins chiar toate punctele pe care mi le-am propus. Dar cum niciodata nu poti avea chiar totul ma bucur ca pastrez in suflet imaginea unui apus de soare remarcabil vazut asupra Faraglionelor sau imaginea asupra golfului la ceas de seara din Piazzetta orasului Capri ca sa nu mai amintesc irealul culorilor din Grotta Azzura sau din Grotta Verde. In cele doua zile petrecute pe insula am vazut toate culorile curcubeului de la galbenul si rosul intens al soarelui generos la verdele, albastrul indigo si azuriu al marii, la violetul soarelui in apus sarutand valurile marii.

Va doresc tuturor vacante frumoase

Ps. Il rog pe web. Daca poate introduce Peppino di Capri cu Luna Caprese-multumesc.

---

VIZUALIZĂRI: 7146 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI