Valencia nu este un oras prafuit

TIPĂREȘTE

Am ajuns la Valencia intr-o sambata dupa amiaza venind cu masina.

Strazile erau pustii, dar m-am gandit ca este sambata si ca este ora de siesta, insa in urmatoarele zile mi-am dat seama ca asa e de fapt in Valencia.

Pe langa viermuiala si harmalaia din Barcelona, unde petrecusem o saptamana din concediu, aici era ca si cum orasul ar fi fost parasit. Mai multe masini erau pe autostrada!!

Pana pe la ora 8 seara!!!

Din acel moment orasul (centrul vechi) incepe sa se populeze.

Valencia este al treilea oras ca marime din Spania. Nu am mai fost acolo si asteptarea mea era sa descopar un oras prafuit, cu case vechi, plin de istorie, totusi cam fad.

Insa am fost contrazis de cele ce am descoperit aici.

Nu pot sa fac o descriere completa/complexa a orasului pentru ca ar trebui sa fi avut mult timp pentru documentare, iar scopul calatoriei mele a fost de relaxare – un mic concediu de o saptamana.

Dar incerc sa va descriu o parte din impresiile mele despre ceea ce am vazut, simtit, trait acolo.

Imi propusesem sa fac plaja dimineata, iar dupa amiaza si seara vizite la muzee, plimbari, excursii, incercari gastronomice, “plimbari” prin magazine…

Si chiar asta am facut.

In fiecare dimineata, minibusul hotelului ne lua si ne ducea la plaja.

Plaja amenajata din dreptul Valenciei este asemanatoare cu plaja de la noi: larga, cu nisip fin, dar nu de scoici ci pare un nisip aluvionar. Incepe din dreptul portului maritim, are latime variind intre 80 si 100 m si o lungime de cca 4 km spre nord, dupa care continua, fara a fi insa amenajata (e salbatica). Se poate juca volei (era in desfasurare chiar atunci un campionat), minifotbal... Parcari la liber, din plin.

Intrarea in apa marii este lina, la cca 30 - 40 m de mal, apa ajungand doar pana la brau (pana in pranz caci mai tarziu incepe fluxul)

Sunt disponibile umbrele fixe, sezlonguri, sau scaune de plaja. Pret inchiriere: o umbrela - 4,10 euro; un sezlong – 4,40 euro; un scaun: 3,50 euro.

De asemenea exista dusuri cu apa dulce, dusuri numai pentru picioare, toalete publice.

Exista din loc in loc (700-1000 m) posturi de salvare care cuprind punct sanitar cu medic si ambulanta ATV, salvamar cu ATV si skijet, loc de imbaiere pentru persoane cu handicap, aceste persoane fiind asistate la imbaiere de personal medical.

Exista si biroul politiei locale care dispune de ATV-uri si motociclete.

Toate cele de mai sus sunt folosite, insa numai in scopul pentru care au fost destinate, si fara a se abuza de ele. Se vedea clar ca cei care le folosesc, o fac cu discretie pentru a nu deranja si a fi de un real folos comunitatii, pentru ca plaja era publica si nu privata! In fiecare dimineata plaja este pregatita (greblata).

Ce nu am vazut acolo: nici un vanzator ambulant nu a trecut cu nimic de vanzare, nimeni nu a lasat pe plaja nici un gunoi si nici macar mucuri de tigara, cosurile pentru reziduri fiind foarte dese.

Se poate manca pe faleza la diverse localuri de toate tipurile si pentru toate buzunarele, pe plaja fiind doar chioscuri cu bauturi sau snacks - uri.

Dupa amiaza, spre seara, vizitam ceea ce ne sugerase receptionerul hotelului. Evident pricipalele locuri pe care le-am vizitat au fost: Parcul Turia, care era chiar vis-à-vis de hotel (Beatriz Rey Don Jaime), Orasul Artelor si Stiintei, Portul Comercial si nu in ultimul rand Centrul Vechi.

Eu, asa cum am mai spus, tocmai sosisem de la Barcelona si aveam in minte si am facut in continuu comparatie intre cele 2 orase.

Centrul vechi Casele – toate – sunt mult mai ingrijite si au fiecare personalitatea lor, chiar daca sunt de acum 100,150 sau 200 de ani. Am vazut chiar si o cladire ultramoderna (metal si sticla) integrata perfect intre alte doua construite de cel putin 100 de ani.

Monumentele sunt foarte bine intretinute si puse in valoare inteligent, fara insa a iesi in evidenta, ci pentru ca fac/sunt parte din acel loc. Catredrala de exemplu, face parte din trei piete fiecare cu specificul ei: Placa de la Reina, cu specific mai comercial/turistic/urban, Placa de la Seu, cu aerul vechiului oras, cu baruri cu terase menite trandavelii de dupa amiaza tarzie si chiar loc de activitati civice (am avut parte de o demonstratie UKR vs RUS) si Placa Decimo Junio Bruto cu un aer mai monahal, dar in fiecare in parte se integreaza perfect.

Toate fac la un loc intregul, care este Centrul Vechi.

Am “ratacit” pe stradutele de acolo ore bune, dar nu pot sa spun ca m-am saturat sa admir cladirile (repet, toate in stare excelenta, fara a fi kitsch sau fara a putea spune ca au fost renovate in scop comercial).

Transportul in comun este excelent. Sunt o multime de autobuze (1,5 euro calatoria), exista 4 linii de metrou, taxiurile au tarif fix costa 5 sau 6 euro – fct de distanta!! Exista si parcari foarte multe.

Centru Vechi “profita” de faptul ca este vizitat de catre turisti avand la parterul fiecarei locuinte un magazin, sau un bar tapas, sau … Pe trotuarele sunt scoase mese, uneori 2- 3, unde te poti opri sa servesti ceva specific – absolut proaspat si bine prezentat, la preturi intre 5 si 7 euro – tapas, 8-12 euro paella valenciana, 3 - 5 euro o bere, 4 - 5 euro un Mojito, sau ce mai vrei: Sangria, Eau de Valencia…

Lumea in jur este calma, senina, relaxata. Indiferent de ziua saptamanii.

Parcul Turia a fost o alta destinatie de relaxare. Este amenajat in fosta albie a raului Turia, de-a lungul intregului oras. La jumatatea secolului trecut (1957), a avut loc o inundatie catastrofala, in oras in unele locuri apa a atins chiar si 5 m, iar municipalitatea a hotarat ca raul sa fie deviat in totalitate in afara orasului. In albia fostului rau a fost amenajat acest parc, un loc de liniste si de relaxare la numai 2-3 m (adancime ) de viata orasului. Podurile sunt cele vechi, dar sunt intretinute exceptional, chiar si pe dedesubt. In parc exista o “flota” de utilaje destinate intretinerii exclusive a acestuia.

La capatul dinspre mare a acestui parc, se gaseste Orasul Artelor si Stiintei o realizare de exceptie a arhitectilor spanioli, inceput in 1995 care cuprinde o serie de edificii uimitoare atat ca arhitectura cat si ca dimensiuni. Se integreaza armonios in peisaj, trecerea de la mediul natural la cel artificial facandu-se gradat, albastrul apei inlocuind treptat verdeata ierbii. In acest moment sunt terminate:

L’Hemisferic, sub forma de ochi – un cinematograf IMAX si planetariu (acces prin subteran);

Muzeul de stiinta Printul Felipe – are forma unui schelet de dinozaur;

L’Umbracle – o alee cu o structura care creeaza senzatia unui pavilion - are ceva din structura navei principale a basilicii Sagrada Familia;

L’Oceanografic – cel mai mare acvariu oceanografic din Europa – din pacate nu l-am vizitat pentru ca am fost dezamagit de cel din Barcelona, eu avand ca referinta acvariul din Lisabona;

Palatul Artelor Regina Sofia – are patru sali, de asemenea nu l-am vizitat, din cauza timpului limitat.

Podul L’Assut de l’Or – o realizare spectaculoasa care se integreaza perfect in peisaj si in nota generala a zonei. Pilonul principal are o inaltime de 125 m;

Agora – o structura destinata in pricipal turneelor de tenis, dar si evenimentelor publice si altor competiti sportive.

Cam atat despre Valencia.

Iti trebuie mult mai mult timp decat o saptamana ca sa explorezi si sa te bucuri in tihna de ceea ce este acest oras.

Imi propun sa mai incerc o data.

---

VIZUALIZĂRI: 4783 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI