Orlova Chuka Cave sau Stanca Vulturilor

TIPĂREȘTE

Lasand in urma Ivanovo, cu bisericile sale rupestre, ne-am indreptat spre pestera Orlova Chuka, mai putin cunoscuta la noi. Am aflat referinte despre ea, cautand un loc unde putem petrece o zi frumoasa de primavara. Fiind aproape de Bucuresti (30 km de Ruse), ne-am gandit sa o includem in excursia noastra.

Am trecut de Dve Mogili (chiar sunt doua movile in mijlocul campului) si, la 11km de acesta, am zarit indicatorul catre pestera. Se poate merge direct pe dumul catre Sofia. Exista indicatoare verzi in engleza si bulgara. Intrand pe drumul ingust, dar bun, am intalnit o batrana. Am intrebat-o: "Orlova Chuka? ", aratand directia... Nu a facut decat sa rada, aratandu-ne dintii lipsa, explicandu-ne probabil, in limba natala, ca acolo e... A fost haioasa, iar noi am crezut-o pe cuvant.

Am ajuns la margine unei paduri, unde am si parcat.

E un loc de campare aici, intrucat am vazut tineri cu cortul, gratare si muzica.

Bilete am cumparat de la un chiosc special amenajat, 6 leva de persoana (cumparasem leva cand am vizitat Veliko Tarnovo)... si am asteptat.

Incercam sa ne inchipuim unde este intrarea... nu se vedea nimic in apropiere. Am asteptat sa iasa grupul de turisti veniti cu autocarul inaintea noastra si a inceput coborarea... aprox. 100 de trepte, strajuite de o balustrada. De o parte si de alta, defileul stancos al raului Cherni Lom (Lomul negru), natura tocmai renascuta, copacii de un verde crud, se lasau admirate si fotografiate in toata splendoarea lor. Eeee, aici, din pacate, mi s-au terminat bateriile aparatului foto...

La intare, ghidul a inceput povestea... in bulgara. Nu am inteles o iota de la el, ci doar ''pesterata, pesterata". Noroc cu doua bulgaroaice dragute care ne-au tradus in engleza si am putut afla cate ceva.

Se pare ca pestera a fost descoperita de catre un cioban ale carui oi se tot strangeau intr-un singur loc. Vrand sa vada ce se intampla, si-a dat seama ca acolo se simt curenti de aer. A dat cativa bolovani la o parte si asa a inceput descoperirea pesterii. Are in jur de 15 km de galerii, dispuse pe 7 niveluri. Nu se viziteaza decat unul. A fost denumita Stanca Vulturilor datorita coroanei de piatra aflate la intrare,in care s-au ascuns vulturii.

Din 1978 este monument cultural si arheologic,de importanta nationala.

Peretii sunt din calcar alb, uscat. Nu am vazut nicio picatura de apa care sa se scurga pe sau din pereti. Singura sursa de apa este in prima galerie, care este si cea mai mare de altfel. Ni s-a spus ca ochiul de apa format acolo are o puritate maxima si ca daca bei apa de acolo si iti pui o dorinta, se va indeplini. Urmatorul an trebuia sa revii sa multumesti.

In timp ce eram in acel loc, ghidul ne-a spus ca pestera este locuita de 3 specii de lilieci (aprox. 10.000). Ne-a spus ca are un prieten pe acolo si anume: Gheorghi, care-l urmeaza peste tot. La un moment dat, a spus sa ne uitam in sus. Deasupra mea, la aprox. 30cm, intr-o zona bine luminata, se vedea un liliac... Gheorghi. Am crezut ca este o gluma si l-am tot privit. Spre marea noastra surprindere, a intins o aripa... oaaauuu. Nu am vazut niciunul asa aproape...

Prima galerie se numeste Sala Concertelor, deoarece are o acustica buna. In fiecare luna august aici au loc concerte. Locul este impanzit de stalactite si stalagmite. Marea stalactita are 3.5 metri inaltime. Ghidul a sustinut un mic ''concert'', cantand cu degetele.

In functie de imaginatia fiecaruia, poti descoperi diferite forme ce pot fi asociate cu oameni sau animale: Alba ca Zapada, Cascada, Monstrul, Familia, Dinozaurul etc...

Am trecut apoi din galerie in galerie, luminate toate diferit (de fapt lumina era cea care se schimba la un anumit interval). In unele locuri, a trebuit sa ne aplecam, pentru a putea trece. Pe peretii din locurile mici si stramte, se vedeau urme de gheara mai mari sau mai mici (ale puilor de urs). S-au descoperit aici schelete ale ursului de caverna.

De asemenea, au fost descoperite topoare, lanci si alte unelte care se pare ca apartinut oamenilor ce au locuit in aceste galerii din cele mai vechi timpuri (paleolitic, epoca pietrei).

Ghidul spunea ca ar exista o legenda cum ca pestera s-ar continua mult in sus, spre tara noastra, si ar avea o comunicare cu Bucurestiul. Vlad Tepes i-ar fi luat prin surprindere pe turci folosind acest traseu. Oricat am cautat, nu am gasit nicio poveste de acest gen pe internet. Dar, asa cu a spus, poate nu este decat o legenda, una frumoasa, ce are legatura cu noi.

Nu pot spune ca ne-a impresionat in mod deosebit acest loc, dar a avut farmecul lui. Povestile spuse de ghidul nostru ce ne tot repeta ''pesterata, pesterata'', micul lui prieten Gheorghi, ne-au facut sa nu regretam alegerea facuta si sa ne dorim sa o revedem, de data acesta cu bateriile pline.

De retinut ca pestera nu se viziteaza intre 1 noiembrie si 1 aprilie, iar orele de vizita sunt intre orele 09.00 si 17.00.

Am plecat de aici catre cetatea medievala Cerven...

---

VIZUALIZĂRI: 4836 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI