În amintirea lui V. Alecsandri, conacul de la Mirceşti

TIPĂREȘTE

Nu era în intenţia mea să scriu imediat despre casa lui V. Alecsandri de la Mirceşti dar la deschiderea maestrului Google am văzut pe emblemă chipul poetului. S-a născut la 21 iulie 1821. Primul obiectiv al excursiei pe care am făcut-o luna aceasta a fost casa memorială V. Alecsandri situată pe DN28, plus 4 km pe DC87 în comuna Mirceşti, la 67 km de capitala judeţului şi la numai 18 km de motelul Cabana Codrii Paşcanilor unde ne-am cazat.

Poetul a trăit şi şi-a scris cea mai mare parte din operă la Mirceşti în casa pe care a construit-o împreună cu soţia sa Paulina. Conacul are un aspect modest cu toate că V. Alecsandri provenea dintr-o familie bogată, tatăl său fiind mare vornic şi proprietar al unor moşii întinse în Mirceşti, Borzeşti şi Socola.

Casa construită în perioada 1861-1867 se află într-un parc cu nuci, stejari şi tufe de lilieci plantaţi de însuşi poetul. În faţa intrării în conac te întâmpină bustul lui V. Alecsandri sculptat de Al. Filioreanu.

Deşi parţial distrus şi cu parte din mobilier furat în timpul războiului, conacul a fost restaurat şi dotat cu obiecte din epocă recuperându-se ca originale pianina, paturile, oglinzile, tablourile. Pe pereţi sunt portrete ale personalităţilor vremii, tablouri cu etape din viaţa poetului şi citate din operele sale. Sunt prezentate manuscrise şi ediţii princeps ale lucrărilor publicate. Au fost reconstituite perioada studiilor de la Paris, mărturii scrise ale primelor iubiri, participarea la Revoluţia din 1848, a Societăţii Junimea, a Unirii- întreaga efervescenţă a celei de a doua jumătăţi a secolului XIX la care a luat parte activă. Această casă modestă a fost vizitată de Titu Maiorescu, Costache Negri, A. D. Xenopol; aici au concertat Franz Liszt şi Barbu Lăutaru.

Câteva cuvinte despre Alecsandri preluate de ici, de colo, în principal ca rezumat de pe net. Până la apariţia lui Mihail Eminescu, V. Alecsandri a fost considerat cel mai mare poet român. În afară de poet, a fost dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat, membru fondator al Academiei Române, creator al teatrului românesc și al literaturii dramatice în România, personalitate marcantă a Moldovei și apoi a României de-a lungul întregului secol al XIX-lea (Wikipedia). A contribuit ca precursor al formării statului român şi prin poeziile sale Hora Unirii, Cântecul Gintei Latine a impulsionat deşteptarea sentimentului naţional. A acordat o deosebită atenţie reformelor democratice ale vremii fiind unul dintre primii boieri moldoveni care a eliberat robii ţigani şi a aplicat pe moşia sa reforma agrară a lui Cuza, împroprietărind ţăranii. Prin testament a dat legat soţiei sale să construiască o şcoală pe moşia de la Mirceşti şi a donat conacul Academiei Române. A fost un veşnic îndrăgostit şi poeziile sale de o mare sensibilitate sunt inspirate de marile iubiri pe care le-a trăit. Dragostea tragică consumată la Veneţia unde Elena Negri a murit de tuberculoză i-au inspirat Lăcrămioarele.

S-a căsătorit cu Paulina o femeie de origine modestă care a ştiut să-i administreze averea şi să-i creeze condiţii pentru inspiraţia poetică. A scris ciclul de poezii Pasteluri inspirate de anotimpurile petrecute la Mirceşti iar Doinele de dragostea sa pentru folclor. Piesele de teatru din ciclul Coana Chiriţa au avut un succes răsunător la Iaşi şi au încântat şi mai încântă şi acum generaţii de spectatori. A fost un scriitor prolific în toate domeniile, jurnalele sale de călătorii, articolele politice sau sociale fiind actuale şi azi. La câteva sute de metri de conac, în 1928 Academia Română, moştenitoarea de drept a domeniului a construit o capelă mausoleu în care au fost îngropate sub tricolor osemintele poetului. În acelaiş loc se află rămăşiţele soţiei sale şi ale părinţilor săi

Nu pot încheia fără a aminti versurile lui Eminescu:

Ş-acel rege-al poeziei, vecinic tânăr şi ferice,

Acum râde printre lacrimi când o cântă pe Dridri.

sau caracterizarea făcută de Nichita Stănescu:

S-a înflăcărat din flacăra ţării şi s-a împrimăvărat din foamea de demnitate a ţării.

Cuvintele scrise mai sus sunt doar un pretext pentru a vă invita să păşiţi - deşi pozele sunt cam neclare - în casa lui V. Alecsandri de la Mirceşti.

---

VIZUALIZĂRI: 3797 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI