Una dintre cele 7 minuni ale lumii

TIPĂREȘTE

“Dar cand am vazut templul lui Artemis ce se pierdea in nori, celelalte minuni au ramas in umbra, fiindca Soarele insusi nu mai vazuse ceva asa de maret in afara Olimpului. ” (inscriptie greaca).

Daca ajungeti in Turcia si vizitati ruinele orasului antic Efes, cu siguranta ca veti ajunge si pe locul unde odata, de foarte de demult, se inalta semet si grandios templul zeitei Artemis. Acum veti vedea doar ce a mai ramas din una dintre cele 7 minuni ale lumii. Astazi, din toata acea constructie de o inegalabila maretie si frumusete n-a mai ramas decat o coloana si cateva pietre parca aruncate undeva, la intamplare, in marea uitare de peste vremuri apuse de demult...

Era doar un templu? Cum a putut fi pus in rand cu celelalte structuri uriase unice in intreaga existenta a lumii, la un loc cu Piramida lui Keops, cu Gradinile Suspendate si Colosul din Rhodos? Pentru acei oameni care l-au vizitat, raspunsul era unul simplu. Nu era doar un templu. Era cea mai frumoasa constructie de pe pamant. A fost construit in onoarea zeitei grecesti a vanatorii si fertilitatii. Acesta era templul lui Artemis de la Efessus.

Cunoscut ca si templul Dianei (la romani), acesta a fost un edificiu antic grec, construit pentru zeita Artemis. Templul a fost ridicat in anul 550 iHr. in Efes, un oras antic aflat la sud de Izmir, pe atunci oras aflat pe teritoriul imperiului babilonian. Constructia templului a durat 120 de ani, de pe vremea domniei lui Hadrian cel Mare. Templul lui Artemis era faimos pentru marimea lui si pentru operele de arta pe care le gazduia. Era construit din marmura alba, cu o fatada decorata. Se estimeaza ca masura 106 m. in lungime si 54 m. pe latime, avea 127 de coloane de piatra inalte de 18 m. fiecare, fiind de 4 ori mai mare decat Parthenon-ul din Atena. La intrare, scari tot din marmura inconjurau templul. In interior erau sculpturi valoroase realizate de marii artisti ai vremii, dar si statuia in aur a zeitei. Astfel Philon a spus despre templu: “Am vazut zidurile din Babilon, am vazut gradinile din Semiramis, am vazut statuia lui Zeus din Olimp, Colosul din Rhodos, piramidele. Dar cand am vazut templul din Efes, celelalte minuni au disparut ca in ceata”. Constructia acestui sanctuar intr-o regiune des afectata de cutremure a fost o provocare destul de mare pentru arhitecti, proba pe care au trecut-o cu brio, daca ne gandim ca acest monument nu si-a gasit sfarsitul intr-o astfel de catastrofa naturala, ci datorita razboaielor, jafurilor, intolerantei religioase si furiei unui personaj nebun, obsedat de celebritate.

In anul 365 iHr, un tanar din Efes, pe numele sau Herostratus, a ars din temelii templul, din dorinta ca numele lui sa ramana in istorie si s-a bucurat in cele din urma de o trista si falsa celebritate, caci acum numele lui apare in scrierile istoricilor si in numeroase enciclopedii, pentru fapta sa odioasa (la vremea respectiva numele sau a fost considerat blestemat, iar rostirea lui atragea pedepsirea crunta de catre rege).

Acest moment dureros pentru greci, spune legenda, s-a petrecut chiar in noaptea nasterii lui Alexandru cel Mare, care peste ani, in urma cuceririi Asiei Mici, s-a oferit sa il reconstruiasca, constructie definitivata dupa moartea sa, in anul 320 i. Hr. In primul secol al erei noastre, Sfantul Paul a inceput crestinarea orasului Efes, ceea ce a deteminat abandonarea initiativei de a reconstrui templul, dupa ce in anul 262 d. Hr a fost din nou distrus, de goti. Dar locuitorii Efesului au dorit sa-l reconstruiasca, insa intre timp acestia au fost crestinati si ideea reconstructiei a fost abandonata.

Indiferent de timpul istoriei, noi, ce prezenti astazi, ca turisti si oameni de bine, trebuie sa respectam aceste locuri, pastrandu-le si conservandu-le cat mai bine, pt. ca si cei ce vor veni dupa noi sa se bucure de ele, sa le priveasca, daca nu neaparat cu respect fata de inantasii lor, cel putin cu o binemeritata curiozitate fata de o lume care odata, demult, candva, a fost prospera si a realizat maretii inegalabile, ce au dainuit pana in zilele noastre si poate, si in eternitate!

---

VIZUALIZĂRI: 2700 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI