Non, je ne regrette rien!
TIPĂREȘTEOnorată audiență, domnișoarelor, doamnelor, domnilor, stimați frați întru această magnifică “folie du voyager” iată, peste numai 23 de zile, împlinesc 2 ani de când am apărut pe mirificele plaiuri păstorite de AmFostAcolo.ro. Nu am mai putut aștepta să îi împlinesc corespunzător, am aruncat suzeta, pampersul și am purces a scrie câteva gânduri legate indisolubil de acest special rendez-vous.
Este, într-adevăr, dificil a pune pe această hârtie virtuală trăirile, situate încă la stadiul euforic, pe care le-am experimentat în aceste zile de basm. Aș spune, fără exagerare, că am trăit un fairy tale cum poate nici prin vreun ungher cu totul abscons al cerebelului personal nu credeam că ar fi posibil. Normal, veți chicoti malițios, poate, “e în raza patologicului bietul le_maitre dacă se apucă el să fie așa lacrimogen”. Nope, încă nu, nu am sărit gardul instituției de nevroze de la Predeal, dar parcă ceva mi-a atins coarda feelingoasă și m-a determinat să expun altfel decât, poate, v-am obișnuit, aspectele pe care le voi atinge îndată.
Cu voia Dvs, îmi permiteți să execut sumar o introducere a acestei povești, deoarece sunt la prima “abatere” de genul Întâlnire AFA și cred că se impun anumite note incipiente.
Am urmărit întâlnirile voastre începând cu 2012, un pic frustrat de faptul că ba nu am avut timp, ba nu s-a putut lua liber, în zilele destinate acelor rendez-vous-uri și m-am bucurat văzând că voi, cei care ați participat la acestea, ați scris, ați împărtășit imediat foto, apoi au apărut instant ecouri, ați comunicat unul altuia lucruri ce poate atunci mi-au părut ușor exagerate, elucubrante sau pupăcioase gratuit. Da, așa pot părea din exterior o serie de manifestări care încep cu “de-abia aștept să ne vedem din nou! ”; “mi-e deja dor de voi și nu v-am văzut de trei zile! ”; “vaaai, daar ce frumoși sunteți cu toții! ”; etcetera că deja ați prins miezul chestiunii.
Totuși, dincolo de aceste aspecte tehnice și impresii pseudo-artistice, realitatea putea fi cu totul și cu totul alta, dar nu o puteai percepe la nivel mental și sufletesc decât dacă participai efectiv și nu erai vreunul de pe margine, a cărui percepție putea fi alterată și de o pală de vânt.
Normal că am sesizat și unele înțepături, inerente deoarece nu există pădure fără uscături și nici forum fără trolli :) însă majoritatea celor care și-au expus părerile, trăirile, penseurile mai mult sau mai puțin abracadabrante în viziunea unui cititor simplu, neimplicat în acele întâlniri, au fost extra-pozitivi, fapt ce a conferit o notă aparte aurei acelor momente.
Iar fac precum Gică Hagi, nu mă pot abține, afirmând că “așa cum am mai spus-o și cu alte prilejuri” o fotografie spune muulte despre un om, poate descrie o stare, un feeling momentan, poate să-l surprindă într-o atitudine care nu-l avantajează dar și care nu coincide cu realitatea, cu ceea ce ESTE acea persoană. Totuși, atunci când atât de multe fotografii prezintă zâmbete sincere, provenite dintr-o fericire poate uriașă a întrevederii cu oameni pe care îi admirai și îți doreai să-i cunoști LIVE, chipuri calde surprinse fără a cunoaște că sunt fotografiate, când prezintă atitudini complet diferite de “am făcut poză cu maimuțica, hai să râdem la nenea fotografu’ “ atunci poți realiza, dacă te ajută și neuronii, că aceasta era de fapt starea reală – o FERICIRE atotcuprinzătoare.
Totul a depins de interpretarea acestor informații: oare acea fericire, reală, pe care am perceput-o și analizat-o îndelung, ne poate demonstra că, în afara sait-ului unde ne mai ciondănim, ne putem descoperi noi valențe din ciclul apropierii subtile a unuia de celălalt?
Concluzionând, acest cumul de factori m-a determinat să o iau pe @ariciu (fără “l”) de mânuță și să marșez în a rosti cuvântul “prezent” la strigarea apelului încă din primele două zile. Acest aspect dar și MCM-a care a susținut sus și tare că ne taie glanda dacă nu vom merge la Mistral :).
Am trecut cu ușurință peste diferitele pretenții semi-exagerate manifestate de unii useri în interminabilele pagini de ecouri anterioare întâlnirii, peste altele (care mi-au destabilizat organele interne de râs) nu am putut și le-am amendat, fără părtinire și fără emoții, însă ceea ce am observat din această experiență pre-meeting a fost că, totuși, chiar dacă ne apropie aceeași dragoste teribilă pentru voiaje nu putem fi la fel 100%. Nu putem totuși lăsa garda jos atunci când avem ceva de spus, de asemenea, dar trebuie să fim conștienți că mergeam acolo pentru a ne cunoaște, re-cunoaște, a “mingălui” unul cu celălalt în măsura timpului disponibil și a ne … DISTRA, stimați cetitori!
Am ajuns și la ceasul “Z” reprezentat de momentul debarcării la Mistral, o locație pe care nu o cunoșteam dinainte, iar drumul ni s-a părut interminabil între Moieciu de Jos și cel de Sus din cauza… știți bine și voi, drumului aproape forestier, care s-a deteriorat grav de la ultima noastră escapadă în zonă.
Deoarece există multiple impresii postate despre acest resort nu consider că ar fi cazul aici să-mi exprim nemulțumiri sau să expun laude la adresa stabilimentului/personalului, pe mine mă interesa, la nivel cât se poate de direct, să vă cunosc pe voi, cei care sunteți mânați de dorințe asemănătoare cu ale subsemnatului, care vă expuneți (mulți dintre voi) impresiile atât de natural, unii tehnici, incisivi, alții romantici, călătorind cu sufletul.
Înainte de Mistral pot spune că întâlnisem foarte puțini membri AmFostAcolo: Cornel (bine, Cornel este scos din discuție la acest capitol, este CORNEL), Andox și pe sora mea unică și indiscutabil măiastră- Emsiema. Bineînțeles, un alt user pe care îl cunoșteam de ceva vreme era arond Ariciu, una dintre “figurile” acestui sait, care a fost recunoscută de unii (nu spunem cine deoarece prietenii sunt conștienți de ce) doar după emiterea compulsivă, clinică, a unor pretenții fantasmagorice, paradoxale, năstrușnice și insolite în avansul Întâlnirii.
Deși poate părea straniu, ciudat sau poate indubitabil curios, vineri seară m-am distrat de minune, chiar dacă nu am dansat menuetele, polcile și celelalte dansuri de societate care au fost executate în ritm săltăreț de marea masă a carnavaliștilor prezenți. Trecând peste momentele mai puțin fericite ale serii, eram deja pregătit para-psihologic, pentru un “ne-mingle” între două grupuri care nu se cunoșteau, din care unul era evident preponderent și fulgurant în contextul importanței nocturne. Și iată așa, dragi prieteni, au apărut primele relatări “live” dintr-o dorință intrinsecă ca și ceilalți să fie părtași la... măștile pe care le-am abordat. Departe de gălăgia iscată de boxele puternice care dădeau maaari rateuri uneori și microfonii abominabile am reușit să stăm liniștiți, unii dintre noi, la o țigărică analogică sau electronică, prilej deosebit de a ne cunoaște mai bine, de a căuta coarda feelingoasă a interlocutorului nostru, fapt ce mi-a produs o imensă bucurie. Dacă aș fi stat în apropierea zgomotelor produse în ring poate că aș fi pierdut mult din timpul scurt petrecut alături de oameni de o deosebită factură spirituală. Așadar, iată de ce seara de vineri eu unul, umil, o consider o mini-întâlnire AmFostAcolo extrem de reușită.
Ah, dar tempus irreparabile fugit astfel încât noaptea s-a așternut adânc peste noi, pregătindu-ne suav pentru adevărata Întâlnire, care va să vie în seara următoare. De fapt, pentru asta venisem, pentru a beneficia de seara noastră în care să ne bucurăm că există acest liant între noi, această creație care ne-a apropiat. Fără a fi părtași la ceva comun am fi rămas doar niște individualități bine conturate, pasionate de cunoașterea altor civilizații, culturi, vestigii ale unor popoare demult apuse sau prezente în modern, ori pur și simplu de relache total în voia valurilor line ale unor ape turcoaz. Dar doar atât! Aici, însă, apare diferența dintre singur și împreună ca și bucuria de a transforma imaginarul în real, user-ul X prezent pe sait în numele mic prezent în fața ta, strângându-ți mâna.
Emoția premergătoare întrevederii din sala de conferințe era destul de mare, am fost agitat, am făcut multe foto cu telefonul deoarece camera nu mai avea bacterii (nu au ieșit majoritatea spre nervii mei ulteriori) Ariciu a tăiat bilete la intrare fără milă, iar toți s-au cam așezat de la ultimele rânduri spre față, cu mici excepții. Și iată că am ajuns în primul rând, pentru că nu mai aveam loc prin alte părți și am continuat cu fotografiile nereușite. Înaintea debutului consfătuirii propriu-zise (despre care habar nu aveam cum va decurge dar bănuiam că vor fi decernate premii celor care s-au clasat pe poziții fruntașe și meritorii) unul dintre colegii noștri s-a apropiat pe tăcute de mine și mi-a lansat prima bombă aferentă serii: “Uite, vrei să îi înmânezi tu premiul ăsta lui Cornel din partea noastră a tuturor? ”. Aaaaaaaaaaaa! Acel premiu reprezenta ceea ce știți cu toții deja, respectul nostru adresat LUI, inițiatorul și mentorul acestui sait, la împlinirea unui cifre semnificative de când s-a materializat această frumoasă idee. Iacătă că rămăsei fără grai, abia am bâiguit ca ‘da’, am luat cutia în brațe și am ținut-o cu sfințenie. Nu cunosc motivul alegerii, dar vă anunț solemn, acum că m-am liniștit, de faptul că tremura cărnița pe mine ca la examenul de admitere la facultate, parol!
Urmând parada normală a stelelor AFA i-am aplaudat cu mare drag pe primii clasați ca, la un moment dat, să-mi văd și acidul Arici primind diploma (eu habar neavând că Doamna mea s-a clasat anul trecut pe un loc atât de special în clasamentul anului). Deh, orice experiență este menită să ne învețe lucruri pe care în mod normal, poate chiar natural, le trecem cu vederea dar sunt importante: oricum eram mândru nevoie mare de soața-mi deoarece există, dar nu-mi trecea nici prin creanga minții că va lua vreun premiu!
A doua surpriză nocturnă de proporții după șocul din debut (mă refer strict la subsemnatul) a fost aceea că m-au strigat și pe mine în vederea apariției intempestive pe covorul roșu, iar neștiind de ce pentru că, spre rușinea mea cu care dorm în fiecare noapte, anul precedent nu a fost pentru mine unul prolific dpdv scriptico-faptic. Vedeți? Asta înseamnă surpriză! Dacă știam anterior acestui onorant moment că o să ajung în fața podiumului de premiere cu siguranță aș fi născocit ceva mai inteligent, mai funny, mai de Doamne-Ajută, daaar... Zâna Surprizelor nu a ținut cu mine astfel încât speech-ul s-a concretizat într-o bâiguială emotivă, vecină cu Alzheimer-ul, fapt ce a întărit convingerea unora cum că poate că nu scriu eu materialele interminabile și abracadabrante ci vreun frate de-al meu geamăn, care poate îngăima două vorbe.
Dacă este ceva care m-a impresionat teribil, deși nu-mi stă sub nicio formă în fire acest lucru, a fost prezența sensibilă a unor distinse doamne ale căror cuvinte au fost scurte, întretăiate și înecate în colțul ochilor de lacrimi sincere de bucurie că suntacolo printre membrii AFA, că au reușit să vină la această Întâlnire specială, iar acum, pot spune fără niciun fel de exagerare subtilă cum că simplul fapt că ne-au fost alături a reprezentat o onoare pentru noi.
Eeeeeii... dragilor, dar a venit și momentul pe care eu unul îl așteptam clănțănind din dinți și despre care sper că nu știau decât cei care pregătiseră trofeul, sper ca nici măcar o vagă bănuială să nu fi avut Cornel. Ei bine, aici emoțiile au cuprins toată persoana “le_metrească” care a îngăimat niște vorbe total nepregătite pentru momentul acela atât de special și pe care, dacă mașina aceea a Timpului pe care o am în pivniță ar funcționa, l-aș repeta în mod onorant.
Scuturându-ne cu greu de sinuozitățile emoționale pe care le-am întâmpinat în acea sală ne-am îndreptat spre distracția AFA, acolo unde nu credeam că voi fi atât de fresh până la orele 04:45 ale dimineții. Descrierea a la long nu-și are sensul deoarece este mai simplu să vă împărtășesc sintetic concluzia: dacă și numai dacă cineva mi-ar fi spus și garantat că atât de mulți oameni se pot distra și întelege unul cu celălalt extraordinar cu o dezinvoltură nativă și manifestând o împletire a ideii de comunitate virtuală cu cea de prieteni palpabili, reali, deosebiți prin simpla lor prezență... apăi demisionam de la muncă încă de acum doi ani pentru a fi liber să mă întâlnesc cu voi!
Fără a emite judecăți lacrimogene, fără a inflama gratuit pozitivismul acestei întâlniri, pot spune că a fost cea mai cea și mai tare reuniune, gândindu-mă numai la câțiva dintre prietenii noștri care nu au putut să ne fie alături dar care au postat ecouri live, citindu-le pe cele scrise din miezul problemei, sau au răspuns prezent imediat ce au apărut primele impresii după ce ne-am întors acasă.
Dacă la un moment dat sunteți triști, semi-nervoși, enervați cumplit de vremea năbădăioasă, stresul jobului vă macină organic, v-a mâniat vecinul că și-a parcat mașina pe locul vostru sau sunteți pur și simplu obosiți după o zi infernală... alocați-vă 5 minute de meditație asupra frumuseții pe care am trăit-o împreună acolo și amintiți-vă de: A-FA… A-FA… A-FA!
Trimis de le_maitre in 05.03.14 01:07:07
54 ecouri scrise, până acum, la acest articol
ECOURI la acest articol - pg. 1 / 2
54 ecouri scrise, până acum, la acest articol
@webmaster: Dragi webi de serviciu, dacă sunteți amabili să inserați
http://www.youtube.com/watch?v=y6MhjhMtq7s
Dedicație specială pentru @ariciu!
Cu mulțumiri deosebite și anticipate!
Rog așteptați...
@le maitre... ma bucur ca eu dau primul vot... si ca ai vocea ta a inceput sa ,,cante" iar, cantecul meu preferat.
Sunt incantata ca am reusit sa va cunosc pe tine si pe ceilalti prieteni ai comunitatii, da si pentru mine au fost doua zile de calda interferenta a gandurilor, a amintirilor turistice, prin care noi am fost reciproc, povestitori si auditori... cred ca am dovedit, ca oriunde ne duce ,,pasul"geografic, noi stim sa ne simtim ca acasa
BRAVO, FRATELE MEU! A suivre, pen'că n-am citit decât începutul. Mă buchinesc stând la semafor, în ploaie și ceață și... râd. Niciodată n-am fost mai nerăbdătoare să ajung la birou ca acum
@Le Maitre
Draga Maestre. noroc ca sunt abonat la reviewurile matale, ca uite... a reusit sa ma trezeasca, instiintarea de impresie nou publicata. Ma gandeam ca ajung eu cu primul vot, dar se pare ca sunt multe alte pasari mai matinale decat mine. 
Inca adormit, nu pot sa mosesc cine stie ce ganduri. Pot spune doar atat:
orice probleme de "speech communication" ai avut, zic eu ca le-ai eradicat cu acest articol. Ai scris cu suflet. 
@le maitre, mă bucur că ţi-a revenit vocea pierdută sâmbătă şi că ai reuşit să exprimi atât de frumos ceea ce am trăit cu toţii acolo.
Vreau să mai adaug doar că mă simt onorată că pentru acel moment special ai fost purtătorul nostru de cuvânt. Iar vorbele acelea, nepregătite cum le spui tu, au fost spuse din suflet şi nici un discurs pregătit din timp nu ar putea concura cu asta.
Eu tot nu inteleg de ce tipai la mine atunci cand ne-am luat ramas bun...
Se spune ca sufletul se transforma in fluture atunci cand doare. La primul oftat se desprinde incetisor din piept, zburand printre buzele intredeschise. La fiecare fotografie aparuta pe site am oftat asa ca pana acum cred ca am reusit sa creez o colonie de fluturi.
Am incercat in fiecare fotografie sa va identific, pe dvs si pe ariciu, pe MCM si pe doamna Maria. Nu am reusit. Ati fost pirat la Carnaval maestre? Nu cred, sigur nu v-ati costumat!
Cele mai frumoase povesti sant acelea care nu se sfarsesc atunci cand se termina...
”Ei bine, aici emoțiile au cuprins toată persoana “le_metrească” care a îngăimat niște vorbe total nepregătite
... atunci de acum voi vota cu arondAriciu şi sper să-l aduc şi pe arondAndox pe calea cea bună!
@le_maitre:
”Non, je ne regrette rien!
Păi ce ar fi de regretat? Chiar nu credeam că ești atât de romantic...
Mă bucur nespus că ne-am cunoscut.
@le_maitre: Dragul meu segetator, ma bucur ca ti-ai revenit, scumpa ta sotie a avut grija!
@danamandache:
Am sa-ti raspund eu la intrebare/a fost persoana cea mai tare/capitan la carnaval/ca solist a fost pe val/... actor de mima la final!!
Merci maestre... in vitrina cu trofee/am pus acele pietricele!
Vai, ce mă mănâncă deshtuţele... Păi tocmai eu să nu scriu nimic???
M-ai dat pe spate încă de la avanpremieră! (sâc! eu îi citesc narările înaintea web-ilor...) Ce să-ţi zic, scumpul meu domn... this is soooo not you!!! . Nu e de mirare deci că o să-ţi pierzi alegătorii în favoarea-mi, pentru că bag mâna-n foc că @Cristian_h îl va convinge pe @Andox ca de acum încolo să voteze cu mine. Deh, ce să-ţi fac... cin' te pune să scoţi latura filingoasă la înaintare? Of, mai că ţi-aş da vot cu minus, dacă aş putea... )
@danamandache: Tips: AF52, AF51 de la Mama Michi
In prima zi, vineri la masa de pranz, ati fost cei mai enervanti, voi vecinii de langa masa noastra. Radeati de mama focului si noua ne era necaz ca am fi ras si noi dar, nu aveam cu cine! Am vrut sa venim la masa voastra dar, timizi, am stat suparati si am macat ce am avut in blide. Pentru noi, tu si sotia ta ati fost cei mai dstractivi. Tineti-o tot asa!
@all: WoooooW! Ce de ecouuri! Vă mulțumesc tuturor pentru timpul pe care l-ați petrecut să citiți feelingoșenia de mai sus ca și pentru faptul că, deși poate nu am apucat să vorbim/socializăm/râdem împreună ca niște copii, AțiFostAcolo!
O să încerc răspunsuri pe bucăți dar nu în multe ecouri pentru a nu încărca prea mult vizual.
@mireille: Plăcerea a fost de partea noastră (moi & @ariciu) stimată Doamnă, iar cursivitatea Dvs mi-a dat clar de înțeles că există unii oameni care pot fi fluenți natural atât scriptic cât și live! Mes hommages!
@Emsiema: Sora Meeeeeeaaa!!!
@Sensei Traian: Dragă Traiane. Nu încerc să-ți copiez formularea din debut dar… așa simt eu să vorbesc cu tine. Mi-ai lipsit teribil de la întâlnire, știu că nu au intrat zilele în vreun sac închis ermetic, trag nădejde că ne vom vedea în curând iar cuvintele-ți deosebite mă încarcă la full options energetic! Respect!
@pacurarcris: Cris, eu mă bucur că mi-ai scris aceste frumoase cuvinte! Iartă-mă dacă te-am tocat la cap, așa mult vorbesc atunci când mă simt bine alături de prieteni (nu aveam deloc mulți înainte de această reuniune de familie), poate acaparez discuția, de aceea @ariciu s-a bucurat fantastic atunci când vocea-mi a dispărut în neant. Un simplu “mulțumesc” nu este îndeajuns așa că îți voi spune... “săru’ mâna mult și pe cât mai curând”!
@kelyboy: Păcatele mele albastre precum marea din Thassos... nu țipam deloc că nu mai aveam cu ce! Mă chinuiam să șoptesc tare deoarece vocea îmi fugise cu o dizeuză în seara precedentă, iar de auzit abia mai auzeam din cauza buntzi-buntzi-ului teribil din Club Heaven, locație părăsită la ceas târziu în dimineață!
@danamandache: Dana, draga și sensibila mea pantelimoneză. Ți-am răspuns prin foto, sper. Mă mir dacă nu ai sughițat serios și efectiv pentru că am vorbit despre tine și despre fluturașii tăi delicați atunci când am dat exemplul anti-trolling-ului, discuție avută nu o singură dată. Cu omagii, mă înclin!
@Cristian_h: Mda, mă așteptam la o potențială dezertare în urma scripturii lacrimogene. Mai grav știi ce este? Andox deja m-a amendat la rew cu Nessebar așa că sunt la a doua abatere din punctul lui de vedere, deci nu va mai fi nevoie să-l convingi
@Costi: Plăcerea, onoarea și bucuria au fost alături de mine pe tot parcursul întâlnirii! Da, apropos de romantism... până și @ariciu a rămas gen “ca la stomatologie”. Sper că nu v-am stresat cu aberațiile-mi interminabile... Cu stimă maximă!!!
@krisstinna: Dragă Cristina... săgetătoare de-a mea. Am nimerit greu la “ghici Urania” dar până la urmă “better late then never”! Mulțumesc adânc și omagii multiple!
@clau70: Bachus, zeu cu-aureolă / Mi-ai luat ochii la tombolă / Chiar doream a câștiga / Cineva cum ești mata / Respect maxim, mă înclin / Prin Ploiești aștept să vin / Dacă ai timp de vorbit / Dă-mi un mail și am venit!
@Andox: Da, doctore, sunt pe lista-ți neagră, știu Eventual mai scriu vreo 5 pagini și tot nu mă vei mai avea în grații!
@avoc: Stimată Doamnă! Țin să vă anunț pe această cale cum că subsemnatul a fost total împotriva hăhăielilor bolnave pe care le-ați suportat în prima zi! Le-am comunicat prietenilor mei, în repetate rânduri, să se mai potolească deoarece nu suntem singuri și nu este nimeni obligat să ne asculte amocul. Răspunsul ați văzut care a fost, ba chiar mai rău au făcut!
Sunt foarte supărat pe Dvs și pe soțul Dvs pentru că nu ați venit pe la noi, bine era cam ciudat având în vedere haosul de la masa 7, care dpdv vizual semăna a bairam de nevrotici în zi de post. Acum știți, pe viitor, că trebuie și este musai să vorbim, poate ne mai însănătoșim noi sau vă “îmbolnăviți” Dvs. Vă mulțumesc mult pentru cuvintele alese!!!
Ce impresii, ce exprimare, ce idei ! Le maitre eşti un adevărat maestru al cuvintelor, ideilor şi simţirilor. Jos pălăria cu boruri pe care o port vara dar o voi inaugura din acest sezon!
@ Mama Michi: am apucat, de fapt, să vă răspund la review-ul Dvs, astfel aici nu prea mai am ce adăuga. Vă mulțumesc că sunteți!
Dragutule, am "neste" intrebari pentru 'mneata:
-ce glanda era sa-ti taie MCM-ca (sudoripara sau salivara?)
-iti mai trebuie poze? mai am eu o caruta... in care apareti si voi
-vocea a fugit cu diseuza cu care ai cintat? ah... nu stiam eu ce-am de tusesc de doua zile...
Congratulations!
@adri-nico: Scumpă tiză...
- Emsiema nu a fost amabilă să specifice ce glanda urma să fie mutilată;
- daaaaa... normal! On private!
- )))))) LOOOL!
Merci beaucoup, chere amie!
@le_maitre: uitasem de glanda mamara... dar dupa ce ai cistigat poseta, cred ca nu te-ai mai fi lipsit de ea... 
)
baga privatu'.
@le_maitre: m-ai derutat...
Am citit mai intai postarea lui Marian Preda! De ce? Asa simteam, asa-mi spunea vocea interioara... "ai sa plangi'! Si ce mi-am zis; asta-i primul si mai apoi am sa citesc cele scrise de tine... ca sa rad! Da, da, ca sa rad!
Dar surpriza... m-ai facut sa pling si mai si...
Acum sa nu credeti ca sunt o plingacioasa "de meserie" si in general sunt mai "barbata", insa m-ai surprins!
Voi toti ati facut in asa fel ca eu, desi credeam ca voi fi uitata intr-un colt, sa fiu doborata de sentimente...
Ce ziceai de "ecouri plangacioase"?!
he he he cineva a prins glas... cam asa inteleg eu.
pai facem si noi o intelegere? ... sa punem mana de la mana si sa dam un avans pentru "zdranganit" pe note la urmatoarea adunare?
te bagii... am vazut ca ai si ceva ajutoare de nadejde, poti sa vi si cu ele desigur.
o companie cum numai noi AFA-istii stim sa o facem, placuta si zgomotoasa pana la tacere.
Măi fraților, nu-i normal ce se întâmplă. Am scroluit, zi de vară până-n seară, până în josul ecourilor. Nu-i normal, pentru că-mi uit ideile, ș-așa nu-s prea multe. Ei, ce vroiam eu să zic? Ha? Așa, de încălzire: "doresc să mulțumesc părinților mei... " ))) Deci:
1. Am râs cu lacrimi (@crima-nici o furculiță nu a avut de suferit în acest proces).
2. Am plâns cu zâmbete - e mai frumos așa.
3. Norocul nostru (al mafrenzilor AFA) că familia Maestrul și Margareta (știu că nu ești Margaretă, ci mai degrabă Cactus, dar fă-mi pe plac) a ținut suficient de mult la glanda proprie și personală.
4. Plocoanele de mulțumire - pt că i-am convins să participe la întâlnire - le aștept la adresa: str Speranței, la parter.
5. Am așteptat acest rew, sora ta este mândră de tine.
6. Mai am niște mândrie pe stoc. Ariciu, mă ajuți s-o folosesc.
7. Andox: dnul doctor, reformulez eu. Când ieșiți din operație dați un semn. Olzăbest minunatei Dvs asistente.
8. danamandache: în poze, eu sunt cea care seamănă izbitor cu Monica Bellucci. )))
@le_maitre:
”hăhăieli bolnave (...) masa 7 (...) bairam de nevrotici în zi de post
Și eu m-am dezis total de tot ce se întâmpla acolo! Huo!
@MCM:
”@crima-nici o furculiță nu a avut de suferit în acest proces
Mda... Sunt abia la a doua bere, așteaptă, te rog, să mai bag vreo 2-3, apoi om vorbi pe-aceeași limbă și-oi înțelege ce-ai vrut să spui...
Înainte de întâlnire nu mi-am făcut niciun gând cu privire la cei pe care nu îi cunoscusem anterior, eram însă pregătită pentru orice... Şi, da, de când v-am văzut prima dată pe tine şi draga de @ariciu am simţit că ne cunoşteam de o viaţă... Asta da surpriză...
Mă bucur că ai acceptat să fii purtătorul nostru de cuvânt, am observat emoţia care te-a cuprins la aflarea veştii şi cred că sunt în asentimentul tuturor colegilor când spun că ai exprimat exact ce simţeam cu toţii în acele momente.
Profit de ocazie pentru a-i mulţumi colegului nostru care a făcut posibilă această iniţiativă devenită deja tradiţie, de a-i oferi lui Admin în cadrul întâlnirii anuale un mic semn de preţuire din partea comunităţii AmFostAcolo, mai ales că nu este la prima "ispravă" de genul acesta.
Pe curând, prieteni, primăvara mea va fi mai frumoasă acum că v-am cunoscut.
Ca un adevarat maestru, ai reusit sa surprinzi tot "tabloul" de emotii prin care au trecut de-a lungul intalnirii, cred eu, o mare parte dintre noi si intr-adevar de pe margine unele lucruri par usor siropoase, asa-i cand doar privesti. Noi am avut sansa sa participam si cred ca aceasta intalnire a fost un... dar neasteptat prin naturaletea in care s-a manifestat. Depinde de noi sa-l pastram in asa fel incat sa nu se puna praful pe el. Si cum spuneai A-FA... A-FA!!
Este ultimul ecou deschis pe firul Mistral, aşa că voi posta aici primele clipuri de la întâlnire, sper să nu se supere autorul impresiilor.
Pe măsură ce le voi încărca, le voi posta în acest ecou, pentru a fi toate la un loc.
- clipul cu gala de premiere a hotelurilor şi pensiunilor din Bran-Moieciu-Râşnov-Fundata aici
- carnaval 1 - prezentarea costumelor aici
- carnaval 2 - prezentarea costumelor aici
- parada costumelor - aici
- festivitaea de premiere a celor mai bune costume aici.
Toţi participanţii merită aprecierea noastră!
- Imnul Mistral de întâmpinare pentru turişti la cina festiva aici
- i believe in love - aici
-------------
Pozele de la Întâlnire aici (peste 1 Gb) free in your computer.
Se pot descărca doar până pe 13 martie, fiind pe un link wetransfer.
Rugămintea mea este să le folosiţi public, doar pe cele care vă privesc în mod direct. Am filtrat imaginile, însă la pozele de grup sau cadrele din planul 2 sau 3 n-am avut ce face.
@maria55: Mi se pare foarte corectă alegerea Dvs, Doamna Maria, mai ales că v-ați obișnuit cu un anume stil atât la Marian cât și la mine. Se pare că am făcut “schimb de mame” de astă dată, Întâlnirea determinându-ne să ne arătăm alte fațete. Sunteți deosebită și se vede de la o milă marină cum că beneficiați de o putere interioară fantastică, cine nu a văzut... să fie sănătos! Tres enchante de vous connaitre!
@roth: S-o faceem laaată, încă odaatăă! Mă introduc dacă e musai, cu cea mai mare plăcere! Putem efectua cor și la nunți, botezuri, cumetrii, parastase, așteptăm oferte! Săru’ mâna mult, prințesă atotștiutoare a călătorilor ieftine dar superbe!
@Emsiema: Scumpă soră. Pe această cale, pentru a nu ocupa spațiul emisiei, te anunț că “le mulțumesc părinților noștri că te-au realizat”, altfel nu știu cum creșteam singur adică fără de surioara mea mai tânără! Punct!
@crima: Aaaa, ai observat și tu degringolada de la acea masă?? Vezi, am strigat amândoi în zadar, ce oameni!
@krondia: Aș începe cu mulțumiri, dar sunt și pot părea deșarte scriptic! Am mulțumit atunci cât am putut eu de bine dar nici acum se pare că nu mă descurc mai bine, astfel încât spun așa: onoarea a fost și este de partea mea! Săru' mâna! Și gata cu lacrimogenul că-s bărbat în toată firea!
@teona: Doamnă, spre rușinea-mi, nu am apucat să conversăm atunci dar, fiind tot din celebra noastră capitală, vă asigur că vom organiza mini-întâlniri (deja am vorbit cu câțiva șturlubatici de useri care de-abia așteaptă) astfel încât vom recupera cu siguranță. Iată, sunteți atentă la detalii care multora le pot scăpa, așa că... bine ați venit în rândul parapsihologilor AFA! Vă mulțumesc pentru slovele alese!
@pepsi70ro:
” Este ultimul ecou deschis pe firul Mistral
Aoleo, sper că nu se închide firul de discuție!
În rest, nu-i niciun bai, sunt foarte tari filmările, mulțumim!
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Mar.2014 Momente frumoase, alături de oameni deosebiţi — scris în 09.03.14 de Cris din BRAșOV - RECOMANDĂ
- Mar.2014 ... şi uite aşa s-a dus şi cea de-a patra Întâlnire AFA!!! — scris în 09.03.14 de urjanclaudiu din BRAşOV - RECOMANDĂ
- Mar.2014 Gânduri după Întâlnirea AFA 2014 — scris în 09.03.14 de iulianic din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Mar.2014 ''Prima mea intalnire vie, cu comunitatea AFA''! — scris în 07.03.14 de Aristide Mariana din OTOPENI - RECOMANDĂ
- Mar.2014 In 'inima' AFA! — scris în 05.03.14 de Marian Preda din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Feb.2014 Remember — scris în 05.04.14 de marocanu21 din BUCUREşTI - RECOMANDĂ
- Feb.2014 Pentru AmFostAcolo... — scris în 11.03.14 de pepsi70ro din CONSTANTA - RECOMANDĂ
- SOCIALs
AmFostAcolo® este marcă înregistrată