Cum am văzut 3 oraşe într-o singură zi

TIPĂREȘTE

Una din ţările în care ne-am propus să mergem în circuitul nostru cu maşina (din anul 2012) de peste 7400 de km prin Europa, este Danemarca. Timpul şi planul de călătorie stabilit nu ne-au permis să mergem în mai mult de 3 oraşe din aceasţă ţară însă, ce am văzut ne-a plăcut şi ne considerăm multumiţi că am reuşit să ajungem până acolo.

Am ajuns în Danemarca venind din Germania, mai exact din orasul FLENSBURG, despre care am să povestesc cu altă ocazie.

În jur de ora locală 11.30, ne aflam în zona fostei frontiere între Germania şi Danemarca. Nu ştiu ce folosinţă au acum clădirile aflate în această zonă. Între timp soarele işi făcuse apariţia, iar noi rulam pe autostrada Flensburg – Kolding, pe un carosabil ce nu mi s-a părut extraordinar.

De la o benzinărie am aflat ca în Danemarca nu se plăteşte vigneta, lucru care nu a putut decât să mă bucure.

Am intrat în KOLDING, un orăşel modest la prima vedere. De la un moment dat însă am trecut pe lângă clădiri impunătoare, magazine cu vitrine mari, iar senzaţia de orăşel modest a fost înlocuită de impresia unui orăşel medieval.

Am oprit lângă o catedrală din cărămidă roşie pe care am vrut să o vizităm însă problema cea mai mare era că nu găseam loc de parcare în zona. Era un singur loc în care se puteau parca numai 3 maşini. Eu am parcat în faţa lor şi un trecător pe bicicletă m-a atenţionat că nu am parcat-o corect. Deşi stresat de acest lucru, am pornit pe străduţă spre catedrală însă, la un moment dat, am văzut că o maşină a plecat şi m-am dus repede să parchez unde trebuie…moment în care apare şi o maşină a poliţiei, cu certitudine anunţată de o persoană binevoitoare ce işi avea magazinul peste strada respectivă. Se ştie că se practică în aceste ţări aşa ceva, însă până la urma am scăpat fără probleme.

Apoi am pornit liniştiţi să ne plimbăm, catedrala din cărămidă roşie era Biserica Sf. Nicolae (Sankt Nicolai Church) despre care am aflat ulterior că datează din anul 1250. Interiorul este simplu, curat, luminos şi frumos, cu arcade elegante, cu nelipsitele vitralii şi cu o orgă destul de simplă. Dacă am inţeles eu bine, se pare că în biserică sunt şi două morminte, ale unor persoane importante pentru oraşul respectiv, dar numele trecute pe pietrele funerare existente chiar nu au reprezentat nimic pentru noi.

Străduţele din jurul bisericii erau aproape goale, rar mai trecea un om pe ele însă, era sâmbătă şi poate e ceva normal pe acolo. Am mai făcut câteva poze pe lângă biserica Sf. Nicolae şi apoi am revenit la maşina, pornind către următoarea destinaţie din Danemarca, şi anume ESBJERG, aflat la o distanţă de numai 72 de km. Ajunşi aici, mergeam pe străzile care erau destul de largi, în căutarea centrului. Ne-am învârtit putin dezorientaţi pe acolo, prilej de a face poze şi, la un moment dat, vedem o clădire mai acătării, la care am oprit. În al doilea port ca mărime din Danemarca (pentru ca asta este oraşul Esbjerg) noi nimerim în gară! Foarte frumos!

Aşa că ne hotărâm să căutam portul sau centrul. Ne mişcăm încet, într-un oraş parcă amorţit, dar e sâmbătă. Nu ne-a mai surpins liniştea de pe străzi. Semafoarele la care trebuia să aşteptăm din când în când ne-au mai permis să facem câteva poze la clădiri, care erau în marea lor majoritate făcute din cărămidă roşie.

Pe lângă port am trecut dar nu am oprit. Centrul nu l-am gasit şi, cu acest regret, că nu am văzut piaţa centrală din Esbjerg, am plecat mai departe, spre următorul oraş pe care îl aveam pe listă, aflat la 31 km, RIBE se despre care citisem că este cel mai vechi oraş din Danemarca.

Ribe se va dovedi o surpriză, cel puţin pentru mine. Străduţele erau din piatră, nu din asfalt. Şi aici clădirile erau din cărămidă roşie şi, deşi destul de vechi, foarte bine întreţinute. Eram în căutarea centrului şi a unui loc de parcare (ca de obieci). Am găsit o mică piaţă, în centrul căreia se afla o fântână cu o statuie. În această piaţă am putut parca şi un localnic ne-a asigurat că pentru două ore nu se percepe nici o taxă de parcare. Eram deja în centrul vechi al oraşului Ribe.

Primul obiectiv care ne-a atras atenţia aici a fost biserica St. Catherine‘s Priory, constuită în anul 1228 şi dedicată Sfintei Ecaterina de Siena. Pereţii din această biserică sunt albi şi simpli, biserica este luminată şi curată. O placă din granit (nu ştiu cum să o numesc altfel) e aşezată pe perete pentru cei ce cunosc religia şi ii ştiu importanţa. Eu nu am găsit prea multe detalii despre această piatră. Clădirile anexă ale bisericii au fost pe vremuri sediul fostului ordin al călugărilor.

În piaţa centrală, Torvet, am găsit Catedrala Ribe care mai este numită şi Biserica Maicii Domnului. Foarte frumoasă în interior această catedrală, în poză puteţi vedea pereţii cu arcade, altarul, cupola şi absida. Pe o parte a interiorului, dincolo de stâlpii cu arcade, pe perete, se vede un călăreţ ce răpune un balaur-dragon, asistat de un preot. Se pare că este o scenă similară cu cea a uciderii răului, atribuită Sfântului Gheorghe din religia ortodoxă. Dupa ce am admirat vitraliile şi altarul din marmură roz, am ieşit înapoi în piaţa Torvet (care în daneză înseamnă “pătrat”). Lângă biserică era o statuie a lui Hans Adolph Brorson, episcop danez şi scriitor de imnuri.

Pornim apoi la pas pe strada Overdammen, unde erau câteva magazine şi terase. Aici, cărămizile caselor erau vechi şi putrezite, stilurile amestecate cu cele germane. Am ajuns într-un final la un râu care traversează oraşul şi care poartă tot numele Ribe.

După ce ne-am mai plimbat pe străduţele din acest oraş şi am admirat clădirile, cu a lor arhitectură interesantă, specifică zonei, am încheiat vizita noastră în Danemarca. Am vizitat deci 3 orăşele din această tara: Kolding, Esbjerg şi Ribe.

Fiecare frumos în felul lui însă, cel mai mult ne-a plăcut ultimul oraş prin care am trecut, Ribe. Probabil pozele şi explicaţiile vă vor ajuta să înţelegeţi de ce afirm acest lucru.

În mod normal, de cele mai multe ori, o zi este insuficientă pentru a vizita un oraş, dacă doreşti să vezi cât mai multe locuri şi să afli cât mai multe lucruri. Dar aşa am reuşit eu să organizez programul excursiei, trei orăşele într-o singură zi. Altă dată voi planifica timpul mai bine, să reuşim să petrecem mai mult timp în fiecare orăşel. Însă, pentru că am trecut şi aceste oraşe pe lista noastră “am fost acolo”, ne-am declarat mulţimiţi, mai ales de performanţa de ajunge cu maşina personală până în Danemarca.

---

VIZUALIZĂRI: 4003 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI