Standarde europene intr-o pensiune construita pe fonduri structurale

TIPĂREȘTE

Am fost prima oara la pensiunea Polovragi in 2009 cand am descoperit Nordul Olteniei ca si destinatie turistica. Ulterior am revenit pentru a vizita Culele de la Maldaresti, muzeul lui Brancusi, samd si de fiecare data m-am cazat la Pensiunea Castania. De ce? Pentru ca sunt destul de pretentios in ceea ce priveste conditiile de cazare, mancarea si modul in care sunt tratat. Urasc aglomeratiile si locurile in care se scot bani de la turisti. Turismul este in primul rand pasiune, multa multa munca si efort si abia mai apoi vin banii daca ai noroc. D-na Cornelia Dumitrescu a inteles acest lucru si reusit sa faca in nordul localitatii Polovragi o pensiune (cu ajutorul fondurilor europene ce-i drept) care respecta niste standarde de bun simt, mergand mai mult catre linia de confort. Astfel, am ajuns sa ma cazez de 5 ori in total, de-a lungul ultimilor ani si greu aleg alta destinatie cand ma duc in acea zona (sunt adeptul concediilor petrecute in Romania si sustin activ agroturismul romanesc si miscarea SlowFood).

Conditiile de cazare sunt foarte bune. O sa revin cu poze de prin camere dar si din curte. Am incercat mereu sa ma cazez intr-o perioada in care gradul de incarcare al pensiunii sa fie cat mai mic pentru a evita aglomeratia si galagia provocata de unii turisti. Am reusit acest lucru aproape de fiecare data cand m-am cazat la pensiunea d-nei Cornelia si am avut parte de multa linisite. De aceea, dupa ce a nascut sotia, aici a fost primul loc in care m-am dus cu bebelusul cand am iesit din Bucuresti (si asta in conditiile in care detin un apartament la Predeal). Mancarea este preparata pe loc, proaspata, si desi meniul nu este unul abundent ai parte de mancare mult mai sanatoasa decat gasesti in restaurantele din Capitala. Pana si laptele adus dimineata pentru cafea este de la vacuta, proaspat muls. La fiecare cazare acolo, d-na Cornelia ne-a dat cate o prajitura de casa facuta de dansa care este ceva fenomenal atat ca gust cat si ca marime (portiile fiind imense). Micul dejun NU este inclus in cazare (cel putin la mine nu a fost). Camera dubla e undeva la 120 lei iar apartamentul a fost cam 180 lei (inainte de 15 Iunie sau dupa 15 Septembrie). Micul dejun e "a la carte" si am platit cam 30 lei de persoana (e drept ca am comandat foarte multe pentru ca la pranz preferam sa vizitam obiectivele turistice si mai reveneam seara la cina, unde plateam cam 50-60 lei/pers cu 3 feluri de mancare si vin. Mi s-au parut acceptabile preturile mai ales comparativ cu Capitala.

Camerele sunt foarte mari, cu mobila si obiecte sanitare noi si de calitate. Aici se simt standardele impuse de comisia de fonduri structurale care nu te lasa (cel putin teoretic) sa pui lucruri proaste sau la mana a doua intr-o pensiune facuta pe banii lor. Camerele de la parter, restaurantul, foisorul, leaganele, masa de tenis, sezlonguri, etc toate vin la pachet si iti asigura un confort care iti face vacanta placuta. Nu stiu cum e pensiunea cand e incarcata la maxim insa de cate ori am fost cu familia am fost tratati regeste si aveam acces la orice, oricand, fara a fi deranjati de nimeni.

Cel mai mult rasfat insa a venit din partea doamnelor care serveau la restaurant. Sunt localnice din Polovragi si daca nu ai pretentii de "Capsa" sau "Hilton" si te apropii de ele, iti povestesc multe si nevrute si te imprietenesti cu ele. Una mi-a adus lapte proaspat de la o ferma de vaci iar alta mi-a pvestit de fata ei de la facultate. Incet incet am inceput sa le cunosc dupa nume si sa le apreciez ca oameni. Imi face o placere deosebita sa cunosc oameni din tara noastra pe care o iubesc mult, oameni care pun suflet in ceea ce fac si nu le este rusine ca trebuie sa stearga mese pentru ca copii lor sa faca studii universitare. Am ramas placut impresionat si recunosc ca atat eu cat si sotia, vom reveni cu drag la pensiune si pentru doamnele de acolo care ne servesc micul dejun pe un aer curat si racoros la poalele muntelui, cu piveliste frumoasa catre sat. Seara insa, se aprind luminile pe terasa, iar din sat se vad cosuri fumegand iar muschiul de porc la gratar cu vonul rosu al casei te fac sa uiti de orice colesterol, stres sau agitatie de zi cu zi.

Recomand cheile Oltetului pentru ca nu este o zona foarte circulata, poti vizita pesteri (Polovragi, Muierii), manastiri (Polovragi, Horezu, Arnota), culele de la Maldaresti, muzeul Brancusi, samd. Insa seara revii acolo cu drag si te odihnesti intr-o pensiune facuta cu gust, administrata de o persoana care se agita pentru turisti si intr-un "colt" de rai retras de agitatia cotidiana. Nota 10.

Daniel Baditoiu

(consultant in logistica)

---

VIZUALIZĂRI: 1625 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI