ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 27.07.2013
--- M ---
GR. VÂRSTĂ: 50-60 ani
DIN: Târgu Mureș
ÎNSCRIS: 28.03.10
STATUS: AUGUSTUS
DATE SEJUR
OCT-2012
DURATA: 1 zile
cuplu fara copii
2 ADULȚI

GRAD SATISFACȚIE
SERVICII:
95.00%
Mulțumit, aproape încântat
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș
DISTRACŢ. / RELAXARE:
95.00%
Mulțumit, aproape încântat

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
96.67%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 7 MIN

"Muzeul Satului" din Sibiu

Ilustrație video-muzicală
Pasarea Colibri - Vara la tara


TIPĂREȘTE

De când mă ştiu, mereu m-am tot întrebat

Unde-i mai bine de trăit, la oraş sau la sat?

În urma cu cativa ani, impreuna cu baietii mei si cu cativa sateni, mi-am construit o cabana la munte. Am muncit mai multe fiinte la ridicarea ei, dar “cel mai tare a tras”, un cal batrân, care a cărat “târâş-grăpiş”, mai toate materialele de constructie. Am ales un loc salbatic, situat pe un afluent al Muresului, intre dealuri multe, paduri si stanci, loc in care ti se pare ca verdele colinelor, dupa ce se uneste cu albastrul cerului, se pravale peste tine. Dupa ce cabana a fost gata, in primul an, mergeam la ea, singur sau cu prietenii, in fiecare week-end. In al doilea an, mergeam doar odata pe luna. In al treilea an, mergeam doar de sarbatori, adica de Pasti si de Craciun. In al patrulea an insa, am pus cabana la vânzare. Ma saturasem sa vad mereu aceleasi si aceleasi imagini, chiar daca erau minunate. Si frumusetea devine, la un moment dat, plictisitoare. Doresti mereu ceva nou. Cunosteam deja fiecare copac si fir de iarba din jurul cabanei, recunosteam fiecare greier din iarba dupa “trilulilul” sau unic sau caine sin sat dupa latrat. Aflam cat e ceasul dupa sosirea turmei de vaci de la pascut sau dupa cantatul cocosului... “Eul” meu incepea sa jinduiasca dupa vechilei-i cutume urbane. Incepea sa-mi lipseasca galagia strazii, forfota multimii, ambuteiajele de dimineata, claxoanele soferilor nervosi. Respiratia mea, incepea sa revendice smogul orasului, cu care o obisnuisem, decenii de-a rândul. Placerile stomacului au intrat in deruta, se simteau tradate, si-mi cereau Kebab si Shaorma. Ochii imi cereau radiatiile nocive ale lap-top-ului si televizorului iar urechile? …ah! , ele imi cereau fondul sonor al certurilor vecinilor de alături si babilonia de sâmbătă seara a discotecilor din jur, sau stilile de la ora 5, "new-salert"-urile, can-canurile tarii si ale lumii. Sau sunetele ambulantei ce-mi spargea timpanele. Interesanta fiinta mai e si omul, mereu vrea altceva! Obisnuinta, se pare ca e, e-a doua natură a sa.

Daca mai stateam mult acolo sus la munte “in aer curat si la mancare sanatoasa”, cred ca ma imbolnaveam!

“Resedinta mea de vara, de la tara” mi-a adus numai belele.

Intr-o zi insa, am pornit insa spre un loc, (a doua oara in acest an), unde ai si “sat” si “oras” la un loc. La Sibiu. Nu departe de forfota occidentala a “main-street”-ului pietonal al urbei, adica la vreo 5 Km, in “Dumbrava minunata” sibiana, gasesti o gradina zoologica ce-si “freaca coatele” de un alt loc de recreere vestit -“Muzeul satului”, sau mai bine zis ”Muzeul inteligentei populare romanesti” sau si mai exact “Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale ASTRA”. Pe o suprafata imensa, de aproape 100 de hectare, gasesti aici reprezentata, la scara redusa, intreaga noastra tara. Daca ai puterea de a strabate cei aproape 10 km de asfalt ce serpuieste, urcand si coborand printre cele 300 de constructii populare ale muzeului in aer liber, vei gasi câte un colt din fiecare zona rurala a tarii, cu tot ceea ce îi este specific.

Muzeul Tehnicii Populare a fost conceput de Cornel Irimie si inaugurat in anul 1963. La intrare platesti 10 lei, iar daca doresti sa fotografiezi sau sa filmezi ceea ce vezi, mai adaugi 20 de lei. In cateva ore poti face un tur al Romaniei, vizitând pe rând, areale din Delta Dunarii, Muntenia, Banat, Tara Crisurilor, Maramures, Moldova sau Ardeal.

Trecând alene de la o “exponata” la alta, nu poti ramâne indiferent la casele, hambarele, camarile, atelierele, gardurile sau uneltele scornite de om pentru a-si uşura existenta, unele inventate in urma cu doua sau trei milenii. Te cuceresc mai ales morile de vânt, cele de apa si presele de fabricat uleiul de in sau floarea soarelui. Pe aleile muzeului vei intâlni câţiva pensionari care l-au luat in ingrijire si care îţi mai strecoara si câte o vorba de bun venit sau câte o explicatie. Acum, toamna însă, când sezonul s-a cam terminat, in preţul biletului, nu e inclus si un ghid iar unele locatii sunt inchise, precum si celebra “stână de la munte” ce-aş fi vrut s-o admir mai bine, nu doar peste gard. Mai citesti câte ceva pe niste panouri aflate lângă obiective sau cumperi la intrare un pliant. Exista si căşti pentru audio-ghid. Intrăm in vorbă cu unul din pasionatii îngrijitori ai traditiilor populare, un bătrânel septagenar. Acesta ne spune că Muzeul a trecut in domeniul privat, apoi ne prezinta interiorul unui hambar de grâne si o presa cu ciocane, apoi ne explica modul de functionare al unei mori de apa care macina grâul sau porumbul. Admirăm şi o “vârtelniţă” orizontală, acţionată de animale. Ghidul nostru ocazional, ne explica cum un litru de ulei de floare soarelui se obtinea dintr-un sac de seminţe. Mult răspândite erau si teascurile pentru stors strugurii. Hanurile faceau parte din peisajul cotidian al secolelor trecute. Cine “trăgea” la un han, găsea acolo cazare, masă, băutură, hrană pentru animale si la nevoie si cai de schimb. La acel han, “turistul secolelor trecute” avea la dispozitie o cameră de hotel, un restaurant si un PECO, ceva de genul “ 3 într-unul”. Admirăm si ustensilele pentru olărit, forjat fierul, morărit, pescuit, prelucrarea lemnului, stupărit si agricultura. Dar si materialele din care erau zămislite acoperişurile caselor si hambarelor, lemn şi stuf, sau gardurile, piatra şi crengile de copac. Te impresionează mai ales satul maramuresean, cu casele si bisericutele sale din lemn, poate cele mai frumoase exponate ale muzeului. Ne alegem si noi, fiecare câte o casă în care am fi dorit să locuim. Dana îşi alege o căsuţă de la munte, eu pe cea a “aurarului”, aflată lângă gura unei mine. Mi-a placut si un “cuptior” de pâine, ce-mi aduce aminte de “Amintirile din copilarie” de la Humulesti ale lui Ion Creangă, cuptor lângă care Nică a lui Petre se juca cu mâţele şi motoceii.

Muzeologul olandez Bernet Kempers, a apeciat muzeul din “Dumbrava sibiana” ca fiind "cel mai frumos muzeu in aer liber din Europa".

Ajungem repede si noi la o concluzie. Filozofică. Oricât de mult îţi uşurează munca aceste mecanisme ale inteligenţei populare, îţi dai repede seama că viaţa oamenilor nu era deloc uşoară în acele vremuri. Noi, cei de azi, adică “ultima generatie”, beneficiem de toate aceste achiziţii ale tehnicii si stiintei moderne, care au început cu acele mecanisme primitive din lemn si piatră, dar uneori uităm repede acest lucru.

Ori de câte ori vizitez acest muzeu al satului, si daca ne gândim bine până nu demult, o mare parte din populatia ţării noastre, trăia la sate, eu ma bucur. De ce? Pentru ca nu am trait şi eu în acele vremuri şi în acele condiţii grele. E-o chestiune de şansă. La ruleta vietii, acolo unde s-a împărţit norocul, în dreptul meu, s-a oprit bila cea câştigătoare, bila albă, chiar dacă biliardul era, aproape plin cu bile negre…

Venind de la Tg. Mures înspre Sibiu, “am prins”, de la Mediaş, vreo 30 de Km de drum în lucru. Nervi, stress, de ce oare? ... Pentru c-am pierdut o jumatate de ora! Aici însă, după ce vizitezi muzeul, te calmezi, văzând poştalioanele şi căruţele care parcurgeau aceeaşi distanţă într-o jumătate de zi. A te întoarce în trecut, e-o lecţie, e un curs de istorie, care te face să înţelegi mai bine prezentul.

Ajungem acasă. Şi parcă privim altfel, automobilul, becul, apa caldă, televizorul sau computerul. Îi transmitem mai întâi domnului Rudolf Diesel un gest de mulţumire peste ani. Vizionăm apoi la TV vreo 3 sau 4 filme, un concert, apoi un spectacol de muzica usoara, unul de opera, unul de cabaret si o piesa de teatru…toate intr-un singur week-end. În urmă cu un secol, le vizionam intr-un an, in urma cu două secole, intr-o viaţă de om, iar in urma cu 5 secole, poate, niciodată!

Nu ne mai rămâne decât sa pomenim si numele inventatorilor Stephenson, Watt, Bell, Marconi, Edison, fratii Lumierre, Bill Gates, Tim Berners, care ne-au adus toate aceste minuni in propria locuinta sau pe cel a lui Pasteur, Pavlov, Fleming, Koch sau Roentgen, care ne-au permis sa le admiram, cat mai multi ani.

Se stie ca oamenii de la ţară traiesc mai mult decât cei de la oraş iar sătenii de la munte, trăiesc mai mult decât cei de la şes. Şi sunt şi mai sanatosi. Asta mă pune iar pe gânduri. Cred că n-am să mai vând cabana mea de la munte.

Aşadar, prieteni, aceeaşi întrebare, acuma la final

Unde-i mai bine, în mediul urban sau în cel rural?


[fb]
---
Trimis de dorgo in 27.07.13 11:37:48
Validat / Publicat: 27.07.13 12:36:19
INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în SIBIU. A mai fost în/la: cam peste tot
NOTĂ: Articol ARHIVAT (nu intră în calculul mediei acestei destinaţii)

VIZUALIZĂRI: 2694 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

16 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (dorgo); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P13 Exponatele "Muzeului Satului" de la Sibiu
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
[900 PMA] [450 PMA]
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 20000 PMA (din 20 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

16 ecouri scrise, până acum

dorgo [27.07.13 11:59:50] »

@Web, te rog melodia "Viata la tara a formatiei Pasarea Colibri", daca se poate mai bine de pe Trilulilu decat de pe youtube http://www.youtube.com/watch?v=PtP6G8GlLfg, mersi!

webmaster [27.07.13 12:14:47] »

@dorgo: nuam găsit pe trilulilu melodia indicată; am adăugat ca ilustrație muzicală clipul de pe youtube.

dorgo [27.07.13 13:57:23] »

@webmaster: OK, e bine asa!

webmaster13 [27.07.13 16:37:50] »

@webmaster, am găsit-o eu!

dorgo [27.07.13 17:28:33] »

@webmaster13: mersi @web 13! E super!

sirbuvio [27.07.13 17:52:33] »

DOCTOREEE! ai inviat... bine ai revenit!

Sa stii ca se face sa vizitezi atunci cind sint si prezentatorii la fata locului, afli o multime de detalii interesante... Si poti avea parte si de surprize - la o casa olteneasca de exemplu, "stapinul" ne-a aratat colectia lui de corabii si case constuite in... sticle. Modele din acelea mici. Am ramas cu gura cascata, erau peste 100, construite de mina lui!

E de mentionat ca toate exponatele au fost demontate din zona lor si reasamblate aici (mai putin cea din p19, de pe iarba, hihi) De fapt, pe aleea principala e zona intinsa unde se depoziteaza partile componente inainte de asamblare.

Chiar se merita sa bati la picior tot acest muzeu.

dorgo [27.07.13 19:00:32] »

@sirbuvio: Bine te-am regasit!... eu iti arat o treaba si mai desteapta, ca sa vezi cat de inteligent era taranul roman... in poza nr. 25, vei vedea o roata mare de lemn, pe care erau puse cobilite din lemn (totul era din lemn)... apa din parau era urcata la inaltime prin aceste cobilite si deversata intr-un jgheab de lemn si transportata in casa omului...

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
Michi [27.07.13 21:48:57] »

Cu vreo 20 de ani de viaţă experienţă in plus, nici eu nu pot raspunde la întrebarea generică, unde e mai bine de trăit? Stau câteva săptămâni în Bucureşti şi începe să mă sufoce rutina, căldura, înghesuiala, mitocănia; plec bucuroasă la munte şi după câteva zile începe să mă plictisească drumul până în parc, creasta Bucegilor pe care nu-i mai pot urca decât cu cabina, liniştea din jur. Şi iar vreau in capitală şi apoi în altă parte, numai Bucureşti să nu fie. Şi de fiecare dată plec cu entuziasm, revin cu regrete.

Partir, c'est mourir un peu,

C'est mourir à ce qu'on aime:

On laisse un peu de soi-même

En toute heure et dans tout lieu.

(Ed. Haraucourt)

sandu.53 [28.07.13 08:59:28] »

@dorgo, sper ca nu-i ultima impresie scrisa de tine... oricum felicitari pentru cele 300 de rewiev-uri scrise pe AFA, banui ca e un record dar nu numai ca numar ci si de calitate!

dorgo [28.07.13 14:02:07] »

@sandu. 53: nuuu Sandule, ca bonus, mai scriu azi ceva despre Thassos, stiu ca-ti face placere!

dorgo [28.07.13 14:10:39] »

@Michi:

"Le grand silence est ne a la campagne

Ou j'ai vecu en ermite, comme un forcat

La solitude est encore pire que le bagne

Maid, parfois, il faut revenir sur ces pas"

(Calin Dorgo)

sandu.53 [28.07.13 14:28:00] »

@dorgo: multumesc, asa e...

Michi [28.07.13 14:45:32] »

@dorgo: De ce nu poate fi punctat ca apreciere ecoul poetului Calin Dorgo?

Admin [28.07.13 15:41:21] »

@Michi: programul alege (automat) setarea "punctabil" funcție de lungime textului. În cazul indicat, textul nu era suficient de lung pentru ca programul să-l declare punctabil. Am setat această caracteristică printr-o comandă manuală.

Gabise [28.07.13 16:48:37] »

Felicitări! In urma cu o luna am vizitat si noi "Muzeul Satului" din Sibiu. Traind ani buni cu tehnologia, ar fi greu sa ne adaptam condițiilor de trai rurale. Fiecare știe unde e mai bine pentru el, eu personal reflectand la întrebarea pe care ați pus- o cred ca prefer sa trăiesc mai puțin dar intens, sa vad cât mai mult din acesta lume. Totusi poate între- o zi Grecia mă va chema undeva între- o zona rurală...

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
webmaster [05.08.13 00:37:19] »

Mutat, la reorganizare, în rubrica «O zi în Dumbrava Sibiului - Complex Muzeal Astra, Zoo Sibiu» (nou-creată pe sait)

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
5 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
dorgo, Gabise, Michi, sandu.53, sirbuvio
Alte impresii din această RUBRICĂO zi în Dumbrava Sibiului - Complex Muzeal Astra, Zoo Sibiu:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.069483041763306 sec
    ecranul dvs: 1 x 1